AVONEX 30mcg / 0.5ml PEN soluție injectabilă în pen preumplut prospect medicament

AVONEX 30 micrograme/0,5 ml soluție injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Fiecare stilou injector (pen) preumplut, de unică folosinţă, conține interferon beta-1a 30 micrograme (6 milioane UI) în 0,5 ml soluție.

Concentrația este de 30 micrograme pe 0,5 ml.

Utilizând Standardul Internațional pentru Interferon al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 30 micrograme AVONEX conțin 6 milioane UI activitate antivirală. Activitatea conform altor standarde nu este cunoscută.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Soluție injectabilă în stilou injector (pen) preumplut.

Soluție limpede și incoloră.

AVONEX este indicat în tratamentul

* Pacienților diagnosticați cu scleroză multiplă (SM) recidivantă. În studiile clinice, aceasta a fost caracterizată prin două sau mai multe exacerbări acute (recidive) în cursul ultimilor trei ani fără dovada unei progresii continue între recidive; AVONEX încetinește progresia incapacității și reduce frecvența recidivelor.

* Pacienților care s-au confruntat cu un singur episod de demielinizare cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever încât să justifice tratamentul intravenos cu corticosteroizi, dacă s-au exclus diagnosticele alternative și dacă se constată că aceștia prezintă un risc crescut de instalare a sclerozei multiple definită clinic (vezi pct.5.1).

Tratamentul cu AVONEX trebuie întrerupt la pacienții la care se instalează SM progresivă.

Tratamentul trebuie început sub supravegherea unui medic cu experiență în tratamentul bolii.

Adulți: Doza recomandată pentru tratamentul SM recidivante este de 30 micrograme (0,5 ml de soluție), administrată prin injecție intramusculară (i.m.) o dată pe săptămână (vezi pct. 6.6). Administrarea unei doze mai mari (60 micrograme) o dată pe săptămână nu a prezentat niciun beneficiu suplimentar.

Stabilirea treptată a dozelor: Pentru a ajuta pacienții la reducerea frecvenței de apariție și a severităţii simptomelor asemănătoare gripei (vezi pct. 4.8), stabilirea treptată a dozelor poate fi efectuată la inițierea tratamentului. Stabilirea treptată a dozelor folosind seringa preumplută poate fi realizată prin inițierea tratamentului cu creșteri ale dozei cu ¼ pe săptămână, ajungând la doza completă (30 micrograme/săptămână) la a patra săptămână.

O schemă alternativă de stabilire treptată a dozelor poate fi realizată prin inițierea tratamentului cu aproximativ ½ de doză de AVONEX o dată pe săptămână, înainte de a crește doza până la doza completă.

Pentru obținerea eficacității corespunzătoare, după perioada inițială de stabilire treptată a dozelor, trebuie administrată și menținută o doză de 30 micrograme, o dată pe săptămână. După atingerea dozei complete, pacienții pot începe să utilizeze AVONEX PEN.

Înainte de injectare și pentru o perioadă suplimentară de 24 de ore după fiecare injectare, se recomandă administrarea unui analgezic antipiretic pentru a reduce simptomele asemănătoare gripei asociate cu administrarea AVONEX. Aceste simptome sunt de obicei prezente în timpul primelor câteva luni de tratament.

Copii și adolescenți: Siguranța și eficacitatea AVONEX la adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani nu au fost încă stabilite. Datele disponibile în prezent sunt descrise la pct. 4.8 și 5.1, dar nu se poate face nicio recomandare privind dozele.

Siguranța și eficacitatea AVONEX la copii cu vârsta sub 12 ani nu au fost încă stabilite. Nu sunt disponibile date.

Vârstnici: Studiile clinice nu au inclus un număr suficient de pacienți cu vârste de 65 de ani sau mai mari, pentru a determina dacă aceștia răspund diferit față de pacienții mai tineri. Cu toate acestea, pe baza modului de eliminare al substanței active, nu există motive teoretice pentru vreo cerință de ajustare a dozei la vârstnici.

În prezent nu se cunoaște cât timp trebuie tratați pacienții. Pacienții trebuie evaluați clinic după doi ani de tratament, iar tratamentul pe termen lung trebuie decis în mod individual de către medicul curant.

Tratamentul trebuie întrerupt dacă se instalează SM progresivă cronică.

AVONEX PEN este un stilou injector (pen) preumplut, de unică folosință, și trebuie utilizat numai în urma unui instruiri adecvate.

Locul recomandat pentru injecția intramusculară cu AVONEX PEN este partea superioară și exterioară a musculaturii coapsei. Locul de injectare trebuie schimbat săptămânal.

Pentru administrarea AVONEX cu ajutorul AVONEX PEN, trebuie respectate instrucțiunile din prospect.

- Pacienții cu antecedente de hipersensibilitate la interferon beta natural sau recombinant sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

- Pacienții cu depresie severă în evoluţie și/sau ideație suicidară (vezi pct. 4.4 și 4.8).

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

AVONEX trebuie administrat cu precauție la pacienții cu tulburări de depresie anterioare sau în evoluţie, în special la cei cu antecedente de ideație suicidară (vezi pct. 4.3). Se cunoaște faptul că depresia și ideația suicidară apar cu frecvență crescută la populația cu scleroză multiplă și în asociere cu utilizarea interferonului. Pacienții trebuie sfătuiți să raporteze imediat orice simptome de depresie și/sau ideație suicidară medicului care le prescrie tratamentul.

Pacienții care prezintă depresie trebuie monitorizați îndeaproape pe parcursul tratamentului și tratați corespunzător. Trebuie avută în vedere încetarea tratamentului cu AVONEX (vezi, de asemenea, pct. 4.3 și 4.8).

AVONEX trebuie administrat cu precauție la pacienții cu antecedente de convulsii, la cei cărora li se administrează tratament cu antiepileptice, în special dacă epilepsia acestora nu este ținută sub control în mod corespunzător cu antiepileptice (vezi pct. 4.5 și 4.8).

Administrarea AVONEX la pacienții cu insuficiență renală și hepatică severă și la pacienții cu mielosupresie severă trebuie efectuată cu precauție și trebuie luată în considerare monitorizarea îndeaproape.

Microangiopatia trombotică (MAT): Au fost raportate cazuri de microangiopatie trombotică, manifestată sub formă de purpură trombotică trombocitopenică (PTT) sau sindrom hemolitic uremic (SHU), incluzând cazuri letale, asociate cu utilizarea medicamentelor conținând interferon beta. Apariția evenimentelor a fost raportată la diferite momente pe durata tratamentului, acestea putând apărea după câteva săptămâni până la câțiva ani de la inițierea tratamentului cu interferon-beta. Manifestările clinice precoce includ trombocitopenie, apariția de novo a hipertensiunii arteriale, febră, simptome care implică sistemul nervos central (de exemplu confuzie, pareză) și afectarea funcției renale. Rezultatele de laborator care sunt sugestive pentru MAT includ scăderea numărului trombocitelor, creșterea lactat dehidrogenazei serice (LDH) din cauza hemolizei și prezenţa schistocitelor (fragmente eritrocitare) pe un frotiu de sânge.

Prin urmare, dacă se observă elemente clinice sugestive pentru MAT, se recomandă testarea suplimentară a nivelurilor trombocitelor, LDH serică, frotiurilor de sânge și funcției renale. Dacă se stabilește diagnosticul de MAT, este necesară instituirea promptă a tratamentului (luând în considerare plasmafereza) și se recomandă întreruperea imediată a tratamentului cu AVONEX.

Sindromul nefrotic: Au fost raportate cazuri de sindrom nefrotic asociate cu diverse nefropatii subiacente, incluzând glomeruloscleroza focală segmentară cu colaps glomerular (FSGS), boala cu modificări minime (MCD), glomerulonefrita membranoproliferativă (MPGN) și glomerulopatia membranoasă (MGN) în cursul tratamentului cu medicamente pe bază de interferon beta. Apariția evenimentelor a fost raportată la diferite momente pe durata tratamentului, acestea putând apărea după câțiva ani de tratament cu interferon-beta. Se recomandă monitorizarea periodică a semnelor sau simptomelor precoce, de exemplu edem, proteinurie și alterarea funcției renale, în special la pacienții expuși unui risc mai înalt de boală renală. Este necesară instituirea promptă a unui tratament pentru sindromul nefrotic și trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu AVONEX.

După punerea pe piață a interferonului beta s-au raportat leziuni hepatice, inclusiv valori crescute ale enzimelor hepatice serice, hepatită, hepatită autoimună și insuficiență hepatică (vezi pct. 4.8). În unele cazuri, aceste reacții au apărut în prezența altor medicamente asociate cu leziuni hepatice. Potențialul efectelor cumulative ale mai multor medicamente sau ale altor agenți hepatotoxici (de exemplu alcoolul) nu s-a stabilit. La pacienți trebuie urmărite semnele de leziuni hepatice și trebuie luate măsuri de precauție atunci când interferonii sunt utilizați concomitent cu alte produse medicamentoase asociate cu leziuni hepatice.

Pe parcursul tratamentului cu AVONEX, pacienții cu o boală cardiacă, cum ar fi angina pectorală, insuficiența cardiacă congestivă sau aritmia trebuie monitorizați îndeaproape pentru semne de înrăutățire a condiției lor clinice. Simptomele asemănătoare gripei asociate tratamentului cu AVONEX se pot dovedi problematice pentru pacienții cu afecțiuni cardiace de fond.

Utilizarea interferonilor este asociată cu anomalii de laborator. Prin urmare, suplimentar față de analizele de laborator necesare în mod normal pentru monitorizarea pacienților cu SM, pe parcursul tratamentului cu AVONEX sunt recomandate determinări ale numărului de leucocite şi ale formulei leucocitare, evaluarea numărului de trombocite și analiza biochimică a sângelui, inclusiv analize ale funcției hepatice.

Pacienții cu mielosupresie pot necesita o monitorizare mai intensă a hemoleucogramei complete, incluzând formula leucocitară, și a numărului de trombocite.

Pacienții pot dezvolta anticorpi la AVONEX. Anticorpii unora dintre acești pacienți reduc activitatea interferonului beta-1a in vitro (anticorpi neutralizanți). Anticorpii neutralizanți sunt asociați cu o reducere a efectelor biologice in vivo ale AVONEX și pot fi asociați potențial cu o reducere a eficacității clinice.

Se estimează că palierul pentru incidența formării de anticorpi neutralizanți este atins după 12 luni de tratament. Studii clinice recente cu pacienți tratați o perioadă de până la trei ani cu AVONEX sugerează că aproximativ între 5% și 8% dintre aceștia dezvoltă anticorpi neutralizanți.

Utilizarea unor teste variate de detectare a anticorpilor serici la interferon limitează posibilitatea de comparare a antigenității diferitelor produse.

Nu s-au efectuat studii oficiale privind interacțiunile la om.

Interacțiunile AVONEX cu corticosteroizii sau hormonul adrenocorticotrop (ACTH) nu au fost studiate sistematic. Studiile clinice indică faptul că pacienților cu SM li se pot administra AVONEX și corticosteroizi sau ACTH în timpul recidivelor.

S-a raportat că interferonii reduc activitatea enzimelor dependente de citocromul hepatic P450 la om și la animale. S-a evaluat efectul administrării unei doze mari de AVONEX asupra metabolizării dependente de P450 la maimuțe și nu s-au observat modificări ale capacităților hepatice de metabolizare. AVONEX trebuie administrat cu precauție în asociere cu alte medicamente care au un indice terapeutic îngust și a căror eliminare este dependentă în mare măsură de sistemul citocromului hepatic P450, cum ar fi unele clase de antiepileptice și antidepresive.

O cantitate mare de date (mai mult de 1000 de rezultate ale sarcinii) din registre și experiența post punere pe piaţă nu indică niciun risc crescut de anomalii congenitale majore după expunerea în perioada de pre-concepție la interferon beta sau expunerea în primul trimestru de sarcină. Cu toate acestea, durata expunerii în primul trimestru este incertă, deoarece datele au fost colectate atunci când utilizarea interferonului beta era contraindicată în timpul sarcinii și tratamentul era, probabil, întrerupt când sarcina era detectată și/sau confirmată. Experiența expunerii în timpul celui de-al doilea și al treilea trimestru este foarte limitată.

Pe baza datelor referitoare la animale (vezi pct. 5.3), există un risc posibil crescut de avort spontan. Riscul de avorturi spontane la femeile gravide expuse la interferon beta nu poate fi evaluat în mod adecvat pe baza datelor disponibile în prezent, însă datele nu sugerează până acum un risc crescut.

Dacă este necesar clinic, se poate lua în considerare utilizarea Avonex în timpul sarcinii.

Informațiile limitate disponibile privind transferul interferonului beta-1a în laptele matern, împreună cu caracteristicile chimice/fiziologice ale interferonului beta, sugerează că nivelurile de interferon beta-1a excretate în laptele uman sunt neglijabile. Nu se anticipează efecte nocive asupra nou-născutului/sugarului alăptat.

Avonex poate fi utilizat în timpul alăptării.

S-au efectuat studii privind fertilitatea și dezvoltarea la maimuțele rhesus, cu o formă conexă de interferon beta-1a. La doze foarte mari, s-au observat efecte anovulatorii și abortive la animalele testate (vezi pct. 5.3).

Nu sunt disponibile date privind efectele interferonului beta-1a asupra fertilității masculine.

Nu s-au efectuat studii privind efectele AVONEX asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Reacțiile adverse legate de sistemul nervos central pot avea o influență mică asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje la pacienți sensibili (vezi pct. 4.8).

Reacțiile adverse cu cea mai mare incidență asociate cu tratamentul cu AVONEX sunt simptomele asemănătoare gripei. Simptomele asemănătoare gripei cel mai frecvent raportate sunt mialgie, febră, frisoane, transpirație, astenie, cefalee și greață. Stabilirea treptată a dozelor de AVONEX la inițierea tratamentului a demonstrat o reducere a gravității și frecvenței de apariție a simptomelor asemănătoare gripei. Simptomele asemănătoare gripei tind să fie mai puternice la începerea tratamentului și descresc ca frecvență cu continuarea acestuia.

După administrarea injecțiilor pot să apară simptome neurologice tranzitorii care pot simula exacerbări ale SM. În orice moment al tratamentului pot să apară episoade tranzitorii de hipertonie și/sau slăbiciune musculară severă care împiedică mișcările voluntare. Aceste episoade sunt de durată limitată, legate temporar de administrarea injecțiilor și pot să se repete după injecțiile ulterioare. În unele cazuri aceste simptome sunt asociate cu cele asemănătoare gripei.

Frecvențele reacțiilor adverse sunt exprimate în pacient-ani, conform următoarelor categorii:

Foarte frecvente (≥1/10 pacient-ani);

Frecvente (≥1/100 și <1/10 pacient-ani);

Mai puțin frecvente (≥1/1000 și <1/100 pacient-ani);

Rare (≥1/10000 și <1/1000 pacient-ani);

Foarte rare (<1/10000 pacient-ani);

Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Pacient-timp reprezintă suma unităților individuale de timp în care pacientul din studiu a fost expus la

AVONEX înainte de a se confrunta cu reacția adversă. De exemplu, 100 persoană-ani pot să apară în cazul a 100 pacienți cărora li s-a administrat tratamentul timp de un an sau a 200 pacienți cărora li s-a administrat tratamentul timp de jumătate de an.

Reacțiile adverse identificate în studii (studii clinice sau observaționale, cu o perioadă de urmărire variind de la doi la șase ani) și alte reacții adverse identificate în urma raportării spontane de pe piață, cu frecvență necunoscută, sunt enumerate în tabelul de mai jos.

În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.

Investigații diagnostice frecvente scăderea numărului limfocitelor, scăderea numărului leucocitelor, scăderea numărului neutrofilelor, scăderea hematocritului, creșterea potasiului sanguin, creșterea azotului ureic sanguin mai puțin frecvente scăderea numărului trombocitelor cu frecvență necunoscută scădere ponderală, creștere ponderală, valori anormale ale testelor funcției hepatice

Tulburări cardiace cu frecvență necunoscută cardiomiopatie, insuficiență cardiacă congestivă (vezi pct. 4.4), palpitații, aritmie, tahicardie

Tulburări hematologice și limfatice cu frecvență necunoscută pancitopenie, trombocitopenie rare microangiopatie trombotică incluzând purpură trombotică trombocitopenică/sindrom uremic hemolitic*

Tulburări ale sistemului nervos foarte frecvente cefalee frecvente spasticitate musculară, hipoestezie cu frecvență necunoscută simptome neurologice, sincopă3, hipertonie, amețeală, parestezie, convulsii, migrenă

Tulburări respiratorii, toracice și mediastinale frecvente rinoree rare dispnee cu frecvență necunoscută hipertensiune arterială pulmonară┼

Tulburări gastro-intestinale frecvente vărsături, diaree, greață2

Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanat frecvente erupție cutanată tranzitorie, transpirație crescută, contuzie mai puțin frecvente alopecie cu frecvență necunoscută edem angioneurotic, prurit, erupție cutanată veziculară, urticarie, agravarea psoriazisului

Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctiv frecvente crampe musculare, durere cervicală, mialgie2, artralgie, dureri la nivelul extremităților, dorsalgie, rigiditate musculară, rigiditate musculo-scheletică cu frecvență necunoscută lupus eritematos sistemic, slăbiciune musculară, artrită

Tulburări renale și ale căilor urinare rare sindrom nefrotic, glomeruloscleroză (vezi pct. 4.4 ' Atenționări și precauții speciale pentru utilizare”)

Tulburări endocrine cu frecvență necunoscută hipotiroidie, hipertiroidie

Tulburări metabolice și de nutriție frecvente anorexie

Infecții și infestări cu frecvență necunoscută abces la locul injecției1

Tulburări vasculare frecvente eritem facial cu frecvență necunoscută vasodilatație

Tulburări generale și la nivelul locului de administrare foarte frecvente simptome asemănătoare gripei, pirexie2, frisoane2, transpirații2 frecvente durere la locul injecției, eritem la locul injecției, echimoze la locul injecției, astenie2, durere, fatigabilitate2, stare de rău general, transpirații nocturne mai puțin frecvente senzație de arsură la locul injecției cu frecvență necunoscută reacție la nivelul locului de administrare a injecției, inflamație la nivelul locului de administrare a injecției, celulită la nivelul locului de administrare a injecției1, necroză la nivelul locului de administrare a injecției, sângerare la nivelul locului de administrare a injecției, durere toracică

Tulburări ale sistemului imunitar cu frecvență necunoscută reacție anafilactică, șoc anafilactic, reacții de hipersensibilitate (angioedem, dispnee, urticarie, erupție cutanată tranzitorie, erupție cutanată pruriginoasă)

Tulburări hepatobiliare cu frecvență necunoscută insuficiență hepatică (vezi pct. 4.4), hepatită, hepatită autoimună

Tulburări ale aparatului genital și sânului mai puțin frecvente metroragie, menoragie

Tulburări psihice frecvente depresie (vezi pct. 4.4), insomnie cu frecvență necunoscută sinucidere, psihoză, anxietate, confuzie, labilitate emoțională

*Efect de clasă pentru medicamentele care conţin interferon beta (vezi pct. 4.4). ┼Efect de clasă pentru medicamentele care conțin interferon, vezi mai jos Hipertensiune arterială pulmonară.

1 S-au raportat reacții la locul injecției, care includ durere, inflamație și cazuri foarte rare de abces sau celulită ce pot necesita intervenție chirurgicală.

2 Frecvența de apariție este mai mare la începutul tratamentului.

3După administrarea injecției cu AVONEX poate apărea un episod de sincopă; în mod normal apare un singur episod, de obicei la începutul tratamentului, și nu se mai repetă la injecțiile ulterioare.

Hipertensiune arterială pulmonară

Au fost raportate cazuri de hipertensiune arterială pulmonară (HAP) asociate cu administrarea de medicamente care conțin interferon beta. Evenimentele au fost raportate la intervale de timp diferite, inclusiv după câțiva ani de la inițierea tratamentului cu interferon beta.

Datele limitate care au fost publicate sugerează faptul că profilul de siguranță la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani cărora li s-a administrat AVONEX 30 micrograme i.m. o dată pe săptămână este similar cu cel constatat la adulți.

Este importantă raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V.

Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj. Cu toate acestea, în caz de supradozaj, pacienții trebuie spitalizați pentru ținerea sub observație și administrarea unui tratament de susținere adecvat.

Grupa farmacoterapeutică: Interferoni, codul ATC: L03 AB07.

Interferonii sunt o familie de proteine care apar în mod natural, fiind produse de către celule eucariote ca răspuns la o infecție virală sau alți inductori biologici. Interferonii sunt citokine care mediază activitățile antivirale, antiproliferative și imunomodulatoare. Pot fi distinse trei tipuri principale de interferoni: alfa, beta și gama. Interferonii alfa și beta sunt clasificați ca interferoni tip I, iar interferonul gama reprezintă tipul II de interferon. Activitățile biologice ale acestor interferoni coincid parțial, dar pot fi distinse cu exactitate. De asemenea, pot să difere în privința locațiilor celulare de sinteză.

Interferonul beta este produs de diferite tipuri de celule, inclusiv fibroblaști și macrofage. Interferonul beta natural și AVONEX (interferon beta-1a) sunt glicozilați și au o singură fracțiune de complex carbohidrat legat de N. Se cunoaște faptul că glicozilarea altor proteine le afectează stabilitatea, activitatea, biodistribuția și timpul de înjumătățire în sânge. Cu toate acestea, efectele interferonului beta dependente de glicozilare nu sunt definite pe deplin.

AVONEX își exercită efectele sale biologice prin legarea de receptori specifici de pe suprafața celulelor umane. Această legare inițiază o cascadă complexă de evenimente intracelulare care determină exprimarea a numeroși produși de gene și markeri induși de interferon. Aceștia includ clasa I MHC, proteina Mx, 2’/5’-oligoadenilat sintetaza, β2-microglobulina și neopterina. Unii dintre acești produși au fost măsurați în fracțiunile celulare și serice ale sângelui recoltat de la pacienții tratați cu AVONEX. După o singură doză intramusculară de AVONEX, nivelurile serice ale acestor produși rămân crescute timp de cel puțin patru zile și până la o săptămână.

Nu se cunoaște dacă mecanismul de acțiune al AVONEX în SM este mediat prin aceleași căi ca efectele biologice descrise mai sus, datorită faptului că fiziopatologia SM nu este bine determinată.

Efectele AVONEX liofilizat în tratamentul SM au fost demonstrate într-un studiu controlat placebo, efectuat la 301 pacienți (AVONEX n=158, placebo n=143) cu SM recidivantă caracterizată prin cel puțin 2 recidive în ultimii 3 ani sau cel puțin o recidivă pe an înainte de a se înscrie, când durata bolii a fost mai mică de 3 ani.Au fost incluși în studiu clinic pacienții care au avut la momentul iniţial un scor cuprins între 1,0 şi 3,5 pe Scala extinsă a stării de incapacitate (Expanded Disability Status Scale, EDSS) .

Datorită conceptului studiului, pacienții au fost urmăriți pe perioade variabile de timp. O sută cincizeci de pacienți tratați cu AVONEX au finalizat un an de studiu și 85 au finalizat doi ani de studiu. În studiu, procentul cumulativ de pacienți la care s-a instalat progresia incapacității (după analiza tabelului de viață

Kaplan-Meier) până la sfârșitul celor doi ani a fost de 35% la pacienții cărora li s-a administrat placebo și de 22% la pacienții tratați cu AVONEX. Progresia incapacității a fost măsurată ca o creștere de 1,0 punct pe Scala Extinsă a Stării de Incapacitate (Expanded Disability Status Scale, EDSS), susținută pe o perioadă de cel puțin șase luni. S-a relevat, de asemenea, că a existat o reducere cu o treime a ratei de recidivă anuale, un efect clinic observat după mai mult de un an de tratament.

Un studiu dublu-orb randomizat de comparare a dozei, efectuat la 802 pacienți cu SM recidivantă (AVONEX 30 micrograme n=402, AVONEX 60 micrograme n=400) nu a relevat diferențe sau tendințe statistice semnificative între dozele de AVONEX 30 micrograme și 60 micrograme la parametrii clinici și generali de IRM.

Efectele AVONEX în tratamentul SM au fost, de asemenea, demonstrate într-un studiu randomizat, dublu-orb, efectuat la 383 pacienți (AVONEX n=193, placebo n=190) cu un singur episod de demielinizare asociat cu cel puțin două leziuni cerebrale compatibile, evaluate prin IRM. În grupul de tratament cu AVONEX s-a observat o scădere a riscului de confruntare cu un al doilea episod. S-a constatat, de asemenea, un efect asupra parametrilor IRM. Riscul estimat cu privire la un al doilea episod a fost de 50% în trei ani și de 39% în doi ani în grupul placebo, și de 35% (trei ani) și 21% (doi ani) în grupul AVONEX. Într-o analiză post-hoc, pacienții la care IRM a detectat în momentul inițial cel puțin o leziune evidențiată cu Gd și nouă leziuni T2, au înregistrat un risc de confruntare cu un al doilea episod la doi ani de 56% în grupul placebo și de 21% în grupul de tratament cu AVONEX. Cu toate acestea, impactul tratamentului cu AVONEX în fază incipientă este necunoscut chiar și în acest subgrup cu risc crescut, având în vedere că studiul a fost conceput în principal pentru a evalua perioada de timp până la cel de-al doilea episod mai curând decât evoluția pe termen lung a bolii. În plus, la momentul actual nu există o definiție bine stabilită a pacienților cu risc crescut, cu toate că o abordare mai conservatoare este de a accepta cel puțin nouă leziuni hiperintense T2 la scanarea inițială și cel puțin o nouă leziune T2 sau o nouă leziune evidențiată cu Gd la o scanare de urmărire efectuată la cel puțin trei luni după cea inițială. În orice caz, tratamentul trebuie luat în considerare numai pentru pacienții clasificați cu risc crescut.

Date limitate referitoare la eficacitatea/siguranța AVONEX 15 micrograme administrat i.m. o dată pe săptămână (n=8), prin comparație cu lipsa tratamentului (n=8), cu o perioadă de urmărire de 4 ani, au indicat rezultate concordante cu cele constatate la adulți, deși scorurile EDSS au crescut, în perioada de urmărire, în grupul tratat, ceea ce indică progresia bolii. Nu este disponibilă nicio comparație directă cu doza recomandată în prezent pentru adulți.

Profilul farmacocinetic al AVONEX a fost investigat indirect prin intermediul unui test care măsoară activitatea antivirală a interferonului. Acest test este limitat în sensul că este sensibil la interferon, dar îi lipsește specificitatea pentru interferon beta. Tehnicile de analiză alternative nu sunt suficient de sensibile.

După administrarea intramusculară a AVONEX, valorile activităților antivirale serice ating un vârf între 5 și 15 ore post doză și scad cu un timp de înjumătățire plasmatică de aproximativ 10 ore. Cu o ajustare adecvată pentru viteza de absorbție de la locul injecției, biodisponibilitatea calculată este de aproximativ 40%. Biodisponibilitatea calculată este mai ridicată fără astfel de ajustări. Administrarea subcutanată nu poate fi substituită cu administrarea intramusculară .

Carcinogenitate: Nu sunt disponibile date pentru interferon beta-1a privind carcinogenitatea la animale sau la om.

Toxicitate cronică: Într-un studiu de 26 de săptămâni de toxicitate după doze repetate la maimuțe rhesus, cu administrare pe cale intramusculară o dată pe săptămână în asociere cu un alt imunomodulator, un anticorp monoclonal ligand anti-CD40, nu s-a demonstrat niciun răspuns imun față de interferon beta-1a și nici semne de toxicitate.

Toleranță locală: Nu a fost evaluată iritația intramusculară la animale după administrarea repetată a injecției în același loc.

Mutagenitate: S-au efectuat teste limitate, dar relevante, privind mutagenitatea. Rezultatele au fost negative.

Disfuncție a fertilității: S-au efectuat studii privind fertilitatea și dezvoltarea la maimuțele rhesus, cu o formă conexă de interferon beta-1a. La doze foarte mari, s-au observat efecte anovulatorii și abortive la animalele testate. S-au observat, de asemenea, efecte similare legate de doze și în cazul altor forme de interferoni alfa și beta. Nu s-au observat efecte teratogene sau asupra dezvoltării fetale, dar informațiile disponibile privind efectele interferonului beta-1a în perioadele perinatale și postnatale sunt limitate.

Nu sunt disponibile date privind efectele interferonului beta-1a asupra fertilității masculine.

Acetat de sodiu trihidrat

Acid acetic glacial

Clorhidrat de arginină

Polisorbat 20

Apă pentru preparate injectabile

Nu este cazul.

3 ani.

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

A NU SE CONGELA.

AVONEX PEN conține o seringă preumplută cu AVONEX și trebuie păstrat la frigider.

În cazul în care nu sunt disponibile facilități de refrigerare, AVONEX PEN poate fi păstrat la temperatura camerei (între 15°C și 30°C) timp de maxim o săptămână.

A se păstra AVONEX PEN în cutia interioară, pentru a fi protejat de lumină (vezi pct. 6.5).

O seringă preumplută cu AVONEX este conținută într-un stilou injector (pen) de unică folosință, consumabil, acționat cu arc, denumit AVONEX PEN. Seringa aflată în interiorul pen-ului este o seringă preumplută de 1 ml, fabricată din sticlă (de tip I), cu capac sigilat și opritor pentru piston (brombutil), conținând 0,5 ml de soluție.

Mărimea ambalajului: Fiecare AVONEX PEN de unică folosință este ambalat într-o cutie individuală, împreună cu un ac pentru injecție și un capac pentru stiloul injector (pen). AVONEX PEN este disponibil în ambalaje de patru sau douăsprezece unități.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Exclusiv de unică folosință: Soluția injectabilă din seringa preumplută este conținută în AVONEX PEN.

După ce este scos din frigider, AVONEX PEN trebuie lăsat timp de aproximativ 30 de minute să ajungă la temperatura camerei (între 15°C și 30°C).

A nu se utiliza surse externe de căldură, cum ar fi apa caldă, pentru a încălzi AVONEX 30 micrograme soluție injectabilă.

Fiecare stilou injector (pen) preumplut, consumabil, de unică folosință, conține o singură doză de

AVONEX. Soluția injectabilă poate fi observată printr-o fereastră ovală având acest scop, inclusă în corpul AVONEX PEN. Dacă soluția injectabilă conține particule sau are orice culoare, decât aspectul limpede, incolor, stiloul injector (pen) preumplut nu trebuie utilizat. Acul de injecție este furnizat.

Formularea farmaceutică nu conține conservanți.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Biogen Netherlands B.V.

Prins Mauritslaan 13 1171 LP Badhoevedorp

Olanda

EU/1/97/033/005

EU/1/97/033/006

Data primei autorizări: 13 martie 1997

Data ultimei reînnoiri a autorizației: 13 martie 2007

Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu/.