ACID ACETILSALICILIC SANDOZ 75mg comprimate gastrorezistente - prospect medicament

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg comprimate gastrorezistente

Fiecare comprimat gastrorezistent conține acid acetilsalicilic 75 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat gastrorezistent.

Comprimate gastrorezistente ovale, biconvexe, de culoare albă, cu dimensiunile 9,2 x 5,2 mm.

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg este restricționat la prevenirea secundară, cu tratament cronic. - Prevenirea secundară a infarctului miocardic. - Prevenirea morbidității cardiovasculare la pacienții cu angină pectorală stabilă. - Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepția utilizării în timpul fazei acute. - Prevenirea ocluziei grefei după bypass aorto-coronarian (CABG). - Angioplastie coronariană, cu excepția utilizării în timpul fazei acute. - Prevenirea secundară a accidentelor vasculare cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) și accidentelor vasculare cerebrale ischemice (AVC), cu condiția să fie excluse hemoragiile intracerebrale.

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg nu este recomandat în situații de urgență.

Prevenirea secundară a infarctului miocardic:

Doza recomandată este de 75-150 mg o dată pe zi.

Prevenirea morbidității cardiovasculare la pacienții cu angină pectorală stabilă:

Doza recomandată este de 75-150 mg o dată pe zi.

Antecedente de angină pectorală instabilă, cu excepția utilizării în timpul fazei acute:

Doza recomandată este de 75-150 mg o dată pe zi.

Prevenirea ocluziei grefei după bypass aorto-coronarian (CABG):

Doza recomandată este de 75-150 mg o dată pe zi.

Angioplastie coronariană, cu excepția utilizării în timpul fazei acute:

Doza recomandată este de 75-150 mg o dată pe zi.

Prevenirea secundară a accidentelor vasculare cerebrale ischemice tranzitorii (AIT) și accidentelor vasculare cerebrale ischemice (AVC), cu condiția să fie excluse hemoragiile intracerebrale: Doza recomandată este de 75-300 mg o dată pe zi.

În general, acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție la pacienții vârstnici care sunt predispuși la reacții adverse. În absența insuficienței renale sau hepatice severe, este recomandată doza uzuală (vezi pct. 4.3 și 4.4). Tratamentul trebuie revizuit la intervale regulate.

Acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 16 ani, cu excepția cazului în care este recomandat de către un medic şi atunci când beneficiile depășesc riscurile (vezi pct. 4.4).

Pentru administrare orală.

Comprimatele trebuie înghițite întregi cu o cantitate suficientă de lichide (1/2 pahar cu apă). Datorită învelișului gastrorezistent, comprimatele nu trebuie zdrobite, rupte sau mestecate, deoarece învelișul previne efectul iritant asupra intestinului.

- Hipersensibilitate la compușii acidului salicilic sau la inhibitorii prostaglandin- sintetazei (de exemplu, anumiți pacienți cu astm bronșic pot prezenta un episod acut sau pot leșina) sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

- Ulcer gastro-duodenal activ sau antecedente de ulcer gastro-duodenal recurent și/sau hemoragie gastrică/intestinală, sau alte tipuri de sângerare cum sunt hemoragiile cerebrovasculare

- Diateză hemoragică; tulburări de coagulare cum sunt hemofilia și trombocitopenia - Insuficiență hepatică severă - Insuficiență renală severă - Insuficiență cardiacă severă

- Administrarea de doze de 100 mg pe zi sau mai mari în timpul celui de al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.6)

- Administrarea concomitentă cu metotrexat utilizat la doze mai mari de 15 mg pe săptămână (vezi pct. 4.5)

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg nu este adecvat pentru a fi utilizat ca un antiinflamator/analgezic/antipiretic.

Este recomandat pentru utilizare la adulți și copii cu vârsta peste 16 ani. Acest medicament nu este recomandat pentru a fi utilizat la copii și adolescenți cu vârsta mai mică de 16 ani, decât dacă beneficiile așteptate depășesc riscurile. Acidul acetilsalicilic poate fi un factor care contribuie la apariția sindromului Reye la unii copii. Sindromul Reye este o boală foarte rară care afectează creierul și ficatul și care poate fi letală. Din acest motiv, copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani diagnosticați cu varicelă sau care sunt în convalescență după varicelă sau au simptome asemănătoare gripei nu trebuie să utilizeze acest medicament. În timpul utilizării acestui medicament, în cazul în care apar modificări comportamentale însoţite de greață și vărsături, pacientul trebuie să se adreseze unui medic, deoarece aceste simptome pot fi un semn precoce al sindromului Reye, care necesită tratament medical imediat.

Există un risc crescut de hemoragie, în special în timpul sau după intervențiile chirurgicale (chiar și în cazul unor proceduri minore, de exemplu extracții dentare) din cauza efectului inhibitor asupra agregării plachetare al acidului acetilsalicilic, efect care persistă timp de 4 până la 8 zile după administrare. Trebuie utilizat cu precauție înainte de intervențiile chirurgicale, inclusiv extracții dentare. Poate fi necesară întreruperea temporară a tratamentului.

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg nu este recomandat în timpul menoragiei, deoarece poate crește sângerarea menstruală.

Acid acetilsalicilic Sandoz 75 mg trebuie utilizat cu precauție în cazurile de hipertensiune arterială și când pacienții au antecedente de ulcer gastric sau ulcer duodenal sau episoade hemoragice sau sunt trataţi concomitent cu anticoagulante.

Pacienții trebuie să raporteze medicului lor orice simptome hemoragice neobișnuite. Dacă apar hemoragii gastrointestinale sau ulcerații, tratamentul trebuie întrerupt.

Acidul acetilsalicilic trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică moderată (și este contraindicat dacă insuficiența renală sau hepatică este severă) sau la pacienții deshidratați, deoarece utilizarea de AINS poate duce la deteriorarea funcției renale. Testele pentru funcția hepatică trebuie efectuate periodic la pacienții care prezintă insuficiență hepatică ușoară sau moderată.

Acidul acetilsalicilic poate provoca bronhospasm și episoade acute de astm bronşic sau alte reacții de hipersensibilitate. Factorii de risc sunt astmul bronşic, febra fânului, polipii nazali sau afecțiunile respiratorii existente. De asemenea, această atenţionare este valabilă la pacienții care prezintă reacții alergice la alte substanțe (de exemplu, reacții cutanate, mâncărimi sau urticarie).

În asociere cu utilizarea de acid acetilsalicilic au fost raportate rar reacții cutanate grave, inclusiv sindrom Stevens-Johnson (vezi pct. 4.8). Tratamentul cu Acid acetilsalicilic Sandoz trebuie întrerupt la prima apariție a erupției cutanate, leziunilor mucoaselor sau la orice semn de hipersensibilitate.

Pacienții vârstnici sunt în mod special sensibili la efectele adverse ale AINS, inclusiv la acid acetilsalicilic, în special sângerări gastrointestinale sau perforații care pot fi letale (vezi pct. 4.2). În cazul în care este necesar tratament prelungit, pacienții trebuie monitorizaţi periodic.

Acest medicament nu trebuie administrat împreună cu alte medicamente care conțin acid acetilsalicilic sau cu alte AINS (vezi pct. 4.5).

Tratamentul concomitent cu Acid acetilsalicilic Sandoz și alte medicamente care influenţează hemostaza (de exemplu anticoagulante precum warfarina, substanţe cu efect trombolitic și antiplachetar, medicamente antiinflamatoare și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei) nu este recomandat decât dacă este strict indicat, deoarece acestea pot crește riscul de hemoragie (vezi pct. 4.5). Dacă acest tratament concomitent nu poate fi evitat, se recomandă observarea atentă a semnelor de sângerare și monitorizarea timpului de sângerare.

Se recomandă prudență la pacienții cărora li se administrează concomitent medicamente care pot crește riscul de ulcerație, cum sunt corticosteroizi cu administrare orală, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și deferasirox (vezi pct 4.5). Riscul de sângerare gastrointestinală poate fi crescut, de asemenea, și de consumul concomitent de alcool etilic (vezi pct. 4.5).

Acidul acetilsalicilic administrat în doze mici reduce excreția acidului uric. Din cauza acestui fapt, pacienții care au tendința de a avea o excreție redusă de acid uric pot prezenta episoade acute de gută (vezi pct. 4.5).

Acid acetilsalicilic Sandoz trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază.

În cazul utilizării concomitente cu medicamente sulfonilureice şi insulină, riscul de efect hipoglicemiant poate fi potențat de Acid acetilsalicilic Sandoz (vezi pct. 4.5).

Metotrexat (utilizat la doze >15 mg pe săptămână):

Asocierea medicamentelor metotrexat și acid acetilsalicilic, crește toxicitatea metotrexatului, din cauza scăderii clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic. Prin urmare, utilizarea concomitentă a metotrexatului (la doze >15 mg pe săptămână) cu Acid acetilsalicilic Sandoz este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Asocieri care nu sunt recomandate

Substanţe cu efect uricozuric, de exemplu probenecid, sulfinpirazonă

Salicilații inversează efectul substanţelor cu efect uricozuric din cauza inhibării resorbției tubulare.

Această administrare concomitentă trebuie evitată.

Alcoolul etilic

Administrarea concomitentă de alcool etilic și acid acetilsalicilic crește riscul de sângerare gastrointestinală. Această utilizare concomitentă trebuie evitată.

Asocieri care necesită precauții la utilizare sau care trebuie luate în considerare

Anticoagulante și trombolitice, de exemplu derivați de cumarină cum sunt warfarină, heparină și alteplază

Risc crescut de sângerare din cauza inhibării funcției trombocitelor, leziuni ale mucoasei duodenale și înlocuire a anticoagulantelor orale de pe siturile de legare de la nivelul proteinelor plasmatice. Timpul de sângerare trebuie monitorizat (vezi pct. 4.4). În mod special, la pacienții cu accident cerebral vascular acut tratamentul cu acid acetilsalicilic nu trebuie inițiat în primele 24 ore după terapia cu alteplază. Utilizarea concomitentă nu este recomandată.

Substanţe antiplachetare (de exemplu clopidogrel, ticlopidină, dipiridamol sau cilostazol) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS; cum sunt sertralină sau paroxetină) Risc crescut de sângerare gastrointestinală (vezi pct. 4.4).

Antidiabetice, de exemplu sulfonilureice și insulină

Salicilații pot crește efectul hipoglicemic al medicamentelor antidiabetice. Astfel, ajustarea dozei medicamentului antidiabetic, prin reducerea acesteia, poate fi adecvată în cazul în care sunt utilizate concomitent doze mari de salicilați. Este recomandată monitorizarea intensivă a glicemiei.

Digoxină și litiu

Acidul acetilsalicilic influențează excreția renală a digoxinei și litiului, ducând la creșterea concentrațiilor plasmatice ale acestora. Se recomandă monitorizarea concentrațiilor plasmatice ale digoxinei și litiului la începerea și încheierea tratamentului concomitent cu acid acetilsalicilic. Poate fi necesară ajustarea dozelor.

Diuretice și antihipertensive

AINS pot scădea efectele antihipertensive ale diureticelor (cum sunt furosemid, spironolactonă, canreonat) și ale altor medicamente antihipertensive (inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II, blocante ale canalelor de calciu). Tensiunea arterială trebuie monitorizată strict. Similar altor AINS, administrarea concomitentă cu diuretice de ansă, inhibitori ai ECA, antagoniști ai receptorilor angiotensinei II și blocante ale canalelor de calciu crește riscul de insuficiență renală acută. Diuretice: risc de insuficiență renală acută ca urmare a scăderii filtrării glomerulare prin scăderea sintezei renale de prostaglandine. Se recomandă hidratarea pacientului și monitorizarea funcției renale la începutul tratamentului. De asemenea, în cazul administrării concomitente cu verapamil, timpul de sângerare trebuie monitorizat.

Inhibitori ai anhidrazei carbonice (acetazolamidă)

Administrarea concomitentă poate duce la acidoză severă și toxicitate crescută la nivelul sistemului nervos central.

Corticosteroizi cu administrare sistemică

Riscul de ulcerație și sângerare gastrointestinală poate fi crescut atunci când acidul acetilsalicilic este administrat concomitent cu corticosteroizi (vezi pct. 4.4). Poate fi recomandabil să se ia în considerare utilizarea de substanţe cu efect de protecție gastrică la pacienții tratați concomitent cu acid acetilsalicilic și corticosteroizi, mai ales în cazul în care sunt mai în vârstă. Ca urmare, nu se recomandă utilizarea concomitentă.

Metotrexat (utilizat la doze <15 mg pe săptămână):

Administrarea concomitentă a metotrexatului și a acidului acetilsalicilic poate crește toxicitatea hematologică a metotrexatului, din cauza scăderii clearance-ului renal al metotrexatului de către acidul acetilsalicilic. În primele săptămâni de administrare concomitentă trebuie verificat săptămânal numărul celulelor sanguine. În cazul unei insuficiențe renale moderate, precum și în cazul pacienților mai în vârstă trebuie efectuată o monitorizare atentă. Administrarea concomitentă a acidului acetilsalicilic și a metotrexatului la doze mai mari de 15 mg pe săptămână este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Risc crescut de ulcerații și sângerări gastrointestinale, din cauza efectelor sinergice. Dacă este necesară utilizarea concomitentă, dacă este cazul, trebuie luată în considerare utilizarea de substanţe cu efect de protecție gastrică, pentru prevenirea leziunilor gastrointestinale induse de AINS.

Datele din studiile experimentale sugerează faptul că ibuprofenul, în cazul utilizării concomitente, poate inhiba efectul asupra agregării plachetare al dozelor mici de acid acetilsalicilic. Cu toate acestea, numărul limitat al acestor date şi incertitudinea legată de extrapolarea datelor obţinute ex vivo la situaţiile clinice au împiedicat stabilirea unei concluzii ferme cu privire la utilizarea regulată de ibuprofen şi nu se anticipează efecte clinice relevante în cazul utilizării ocazionale de ibuprofen (vezi pct. 5.1).

Ciclosporină, tacrolimus

Utilizarea concomitentă de AINS și ciclosporină sau tacrolimus poate crește efectul nefrotoxic al ciclosporinei și tacrolimusului. Funcția renală trebuie monitorizată în cazul utilizării concomitente a acestor substanţe cu acid acetilsalicilic.

Acidul acetilsalicilic a fost raportat că reduce legarea valproatului de albumina serică, crescând astfel concentrațiile plasmatice ale valproatului liber la starea de echilibru. Concentrațiile plasmatice de valproat trebuie monitorizate cu atenție în timpul administrării concomitente.

Salicilații reduc legarea fenitoinei de albumina plasmatică. Acest lucru poate duce la scăderea concentrațiilor plasmatice totale de fenitoină, dar creşte fracţia de fenitoină liberă. Concentrația plasmatică a fenitoinei nelegate și, prin urmare, efectul terapeutic nu pare să fie semnificativ modificate.

Doze mici (până la 100 mg pe zi):

Studiile clinice indică faptul că dozele de până la 100 mg pe zi pentru utilizare obstetrică limitată, care necesită monitorizare specializată, par să fie sigure.

Doze de 100- 500 mg pe zi:

Nu există experiență clinică suficientă în ceea ce privește utilizarea dozelor de peste 100 mg pe zi până la 500 mg pe zi. Prin urmare, recomandările de mai jos pentru doze de 500 mg pe zi și mai mari se aplică, de asemenea, și pentru dozele cuprinse în acest interval.

Doze de 500 mg pe zi și mai mari:

Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina și/sau dezvoltarea embrionară/fetală.

Datele din studiile epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan și de malformații cardiace și gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la începutul sarcinii. Riscul absolut de apariție a malformațiilor cardiovasculare a crescut de la mai puțin de 1%, până la aproximativ 1,5 %. Se presupune că riscul crește odată cu doza și durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine duce la creșterea numărului de pierderi pre- și post-implantare și letalitate embrio-fetală. În plus, la animalele la care s-a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandine în timpul perioadei de organogeneză, s-a raportat incidență crescută a diferitelor malformații, inclusiv cardiovasculare. În timpul primului și celui de al doilea trimestru de sarcină, acidul acetilsalicilic nu trebuie administrat decât dacă este absolut necesar. În cazul în care acidul acetilsalicilic este utilizat de către o femeie care încearcă să conceapă un copil, sau care se află în primul sau al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică și durata tratamentului cât mai scurtă posibil.

În timpul celui de al treilea trimestru de sarcină toți inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a canalului arterial și hipertensiune pulmonară); - disfuncție renală, care poate progresa spre insuficiență renală cu oligohidroamnios; mama și nou-născutul, la sfârşitul sarcinii pot fi expuși la: - posibilă prelungire a timpului de sângerare, un efect antiagregant care poate să apară chiar și la doze foarte mici. - inhibarea contracțiilor uterine, care duce la întârzierea sau prelungirea travaliului.

În consecință, acidul acetilsalicilic la doze de 100 mg pe zi și mai mari este contraindicat în al treilea trimestru de sarcină.

Cantități mici de salicilați și metaboliții lor se excretă în laptele matern. Deoarece până în prezent nu au fost raportate reacții adverse pentru copil, utilizarea pe termen scurt a dozelor recomandate nu necesită întreruperea alăptării. În cazul utilizării pe termen lung și/sau administrării unor doze mai mari, alăptarea trebuie întreruptă.

Nu au fost efectuate studii cu privire la efectul Acid acetilsalicilic Sandoz asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Pe baza proprietăților farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic și a recțiilor adverse, nu este de așteptat nicio influență asupra reactivității și capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

Cele mai frecvente reacții adverse la acidul acetilsalicilic sunt tulburările gastrointestinale, inclusiv greață și vărsături. În plus au fost observate hemoragie gastrointestinală și ulcer.

Reacțiile adverse sunt grupate în funcţie de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe. În cadrul fiecărei clase, frecvențele sunt definite după cum urmează: foarte frecvente ( 1/10), frecvente ( 1/100 și < 1/10), mai puțin frecvente ( 1/1000 și < 1/100), rare ( 1/10000 și < 1/1000), foarte rare (< 1/10000) și cu frecvență necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile) Tulburări Frecvente: hematologice şi Tendinţă crescută la sângerare limfatice

Trombocitopenie, granulocitoză, anemie aplastică

Cu frecvență necunoscută:

Cazuri de sângerare cu timp de sângerare prelungit, cum sunt epistaxis, sângerare gingivală. Simptomele pot persista pentru o perioadă de 4-8 zile după întreruperea administrării de acid acetilsalicilic. Ca urmare poate exista un risc crescut de sângerare în timpul procedurilor chirurgicale. Sângerări gastrointestinale evidente clinic (hematemeză, melenă) sau oculte, care pot duce la anemie cu deficit de fier (mai frecvente la doze mai mari) Tulburări ale Rare: sistemului imunitar Reacții de hipersensibilitate, angioedem, edem alergic, reacții anafilactice

inclusiv șoc anafilactic Tulburări Cu frecvență necunoscută: metabolice şi de Hiperuricemie, hipoglicemie nutriţie

Tulburări ale Rare: sistemului nervos Hemoragie intracraniană

Cu frecvență necunoscută:

Cefalee, amețeli

Tulburări acustice şi Cu frecvență necunoscută: vestibulare Capacitate de auz redusă, tinitus

Tulburări vasculare Rare:

Vasculită hemoragică

Tulburări Mai puțin frecvente: respiratorii, toracice Rinită, dispnee şi mediastinale

Bronhospasm, episoade acute de astm bronşic

Tulburări gastro- Frecvente: intestinale Dispepsie, greață, vărsături, diaree

Hemoragie gastro-intestinală gravă

Cu frecvență necunoscută:

Ulcer gastric sau ulcer duodenal și perforație

Tulburări Rare: hepatobiliare Sindrom Reye

Cu frecvență necunoscută:

Insuficiență hepatică, creștere a valorilor serice ale enzimelor hepatice

Afecţiuni cutanate şi Mai puțin frecvente: ale ţesutului Reacții alergice (urticarie) subcutanat

Sindrom Steven-Johnson, sindrom Lyell, purpură, eritem nodos, eritem polimorf

Tulburări renale şi Cu frecvență necunoscută: ale căilor urinare Disfuncţie renală, insuficiență renală acută

Tulburări ale Rare: aparatului genital şi Menoragie ale sânului

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Deși sunt implicate variații interindividuale considerabile, se poate considera că doza toxică este de aproximativ 200 mg/kg la adulți și de 100 mg/kg la copii. Doza letală de acid acetilsalicilic este de 25- 30 grame. Concentrații plasmatice de salicilat de peste 300 mg/l indică intoxicație. Concentrațiile plasmatice de peste 500 mg/l la adulți și de 300 mg/l la copii determină, în general, toxicitate gravă. Supradozajul poate fi nociv la pacienții vârstnici și în mod special la copiii mici (utilizarea de doze mai mari decât cele terapeutice sau intoxicațiile accidentale frecvente pot fi letale).

Simptomele intoxicației moderate

Tinitus, tulburări de auz, cefalee, amețeală, confuzie și simptome gastro-intestinale (greață, vărsături și dureri abdominale).

Simptomele intoxicației grave

Simptomele sunt legate de perturbarea gravă a echilibrului acido-bazic. În primă instanță apare hiperventilația, care duce la alcaloză respiratorie. Acidoza respiratorie rezultă ca urmare a supresiei centrului respirator. În plus, ca urmare a prezenței salicilatului apare acidoza metabolică. Deoarece de multe ori copiii mai mici nu sunt observați până când ajung într-o fază avansată de intoxicare, se prezintă de obicei în stadiul de acidoză. Mai mult decât atât, pot să apară următoarele simptome: hipertermie și transpirație, ducând la deshidratare, senzaţie de neliniște, convulsii, halucinații și hipoglicemie. Deprimarea sistemului nervos poate duce la comă, colaps cardiovascular sau stop respirator.

Dacă a fost ingerată o doză toxică, este necesară internarea în spital. În caz de intoxicație moderată, trebuie încercată inducerea vărsăturilor la pacient.

Dacă acest lucru eșuează, se poate încerca lavajul gastric în prima oră după ingestia unei cantități substanțiale de medicament. Ulterior, se administrează cărbune activat (adsorbant) și sulfat de sodiu (laxativ). Cărbunele activat poate fi administrat în doză unică (50 g pentru adulți, 1 g/kg corp pentru copii cu vârsta până la 12 ani). Alcalinizarea urinei (250 mmol NaHCO3, timp de trei ore) timp în care se verifică pH-ul urinei. În caz de intoxicație gravă, este preferabilă hemodializa. Alte simptome vor fi tratate simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: agenți antitrombotici: antiagregante plachetare, exclusiv heparină, codul

ATC: B01AC06

Acidul acetilsalicilic inhibă activarea trombocitelor: prin blocarea ciclooxigenazei plachetare prin acetilare, se inhibă sinteza tromboxanului A2, o substanță fiziologică cu rol de activare eliberată de trombocite și care joacă un rol în complicațiile leziunilor ateromatoase. Inhibarea sintezei de TXA2 este ireversibilă, deoarece trombocitele, celule fără nucleu, nu sunt capabile (din cauza incapacității de a sintetiza proteine) să sintetizeze o nouă ciclooxigenază, în locul celei care a fost acetilată de către acidul acetilsalicilic.

Administrarea de doze repetate de la 20 la 325 mg implică o inhibare a activității enzimatice cuprinsă între 30 şi 95%.

Datorită naturii ireversibile a legăturii, efectul persistă pe toată durata de viață a unui trombocit (7-10 zile). Efectul de inhibare nu se epuizează în timpul tratamentelor prelungite și activitatea enzimatică reîncepe treptat, pe măsură ce se reînnoiesc trombocitele în 24 până la 48 de ore după întreruperea tratamentului. Acidul acetilsalicilic determină prelungirea timpului de sângerare, în medie, cu aproximativ 50 până la 100%, dar pot fi observate variații individuale.

Datele experimentale sugerează că ibuprofenul, în cazul utilizării concomitente, poate inhiba efectul acidului acetilsalicilic administrat în doze mici asupra agregării plachetare. Într-un studiu, în cazul în care o doză unică de ibuprofen de 400 mg a fost administrată cu 8 ore înainte și la 30 de minute după administrarea de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (doză de 81 mg), s-a observat scăderea efectului acidului acetilsalicilic asupra formării de tromboxan sau a agregării plachetare. Cu toate acestea, numărul limitat al acestor date și incertitudinile legate extrapolarea datelor obţinute ex vivo la situația clinică implică faptul că nu pot fi trase concluzii ferme cu privire la utilizarea regulată de ibuprofen și nu este considerat a fi probabil niciun efect clinic relevant în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.

După administrarea orală, acidul acetilsalicilic este absorbit rapid și complet din tractul gastrointestinal. Locul principal de absorbție este intestinul subțire proximal. Cu toate acestea, o parte semnificativă din doză este deja hidrolizată la acid salicilic în peretele intestinal în timpul procesului de absorbție. Gradul de hidroliză este dependent de rata de absorbție. După administrarea de Acid acetilsalicilic Sandoz omprimate gastrorezistente, în condiții de repaus alimentar, concentrațiile plasmatice maxime de acid acetilsalicilic și acid salicilic sunt atinse după 5 ore și respectiv 6 ore. În cazul în care comprimatele sunt administrate împreună cu alimente, concentrațiile plasmatice maxime sunt atinse cu aproximativ 3 ore mai târziu decât în condițiile de repaus alimentar.

Acidul acetilsalicilic precum și principalul său metabolit, acidul salicilic, se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, în principal de albumină și sunt distribuite rapid în toate părțile corpului. Gradul de legare de proteinele plasmatice al acidului salicilic este strâns legat atât de concentrația plasmatică de acid salicilic cât și de albuminemie. Volumul de distribuție al acidului acetilsalicilic este de circa 0,16 l/kg corp. Acidul salicilic difuzează lent în lichidul sinovial, travesrsează bariera placentară și trece în laptele matern.

Acidul acetilsalicilic este rapid metabolizat la acid salicilic, cu un timp de înjumătățire plasmatică de 15-30 de minute. Acidul salicilic este ulterior transformat predominant în glicină și conjugați ai acidului glucuronic și urme de acid gentisic. Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolismul este limitat de capacitatea enzimelor hepatice. Astfel timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare variază și este de 2-3 ore după utilizarea de doze mici, de 12 ore după administrarea de doze analgezice obișnuite și de 15-30 ore după terapia cu doze terapeutice mari sau după intoxicație.

Acidul salicilic și metaboliții săi sunt excretați în principal pe cale renală.

Profilul preclinic de siguranță al acidului acetilsalicilic este bine documentat.

În studiile experimentale la animale, salicilații nu au provocat alte leziuni ale organelor, în afară de leziunile renale.

În studiile la șobolani, au fost observate fetotoxicitate și efecte teratogene în cazul utilizării de acid acetilsalicilic la doze materno-toxice. Relevanța clinică nu este cunoscută, deoarece dozele utilizate în studiile nonclinice sunt mult mai mari (de cel puțin 7 ori) decât dozele maxime recomandate în indicațiile cardiovasculare vizate. Acidul acetilsalicilic a fost investigat pe scară largă cu privire la efectele mutagene și carcinogene. Rezultatele per ansamblu din studiile efectuate la șoareci și șobolani nu prezintă semne relevante pentru orice tip de efecte mutagene sau carcinogene.

Celuloză microcristalină tip 102

Amidon de porumb

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Acid stearic

Copolimer acid metacrilic - acrilat de etil (1:1), dispersie 30%

Polisorbat 80

Laurilsulfat de sodiu

Trietilcitrat

Talc

Nu este cazul.

2 ani.

A se păstra la temperaturi sub 25°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Blister (PVC/Al).

Cutii cu blistere: 10, 20, 28, 30, 50, 56, 60, 90, 100 comprimate gastrorezistente.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

S.C. Sandoz S.R.L.

Str. Livezeni Nr. 7A 540472 Târgu Mureș, România

9721/2017/01-09

Reînnoire Autorizare - Februarie 2017

Februarie 2017