Anafilaxie
Risc de reacție alergică severă. Solicitați urgent ajutor medical dacă apar simptome grave.
Prospect TRODELVY 200mg PULBERE PENTRU CONCENTRAT SOLUȚIE PERFUZABILĂ
- Codul comercial:
- W68365001
- Cantitate:
- 1
- Indicat în:
- cancer mamar
- Cale de administrare:
- prin perfuzie
- Substanța:
- sacituzumab govitecan (conjugat anticorp-medicament)
- ATC
- L01FX17 — Agenți antineoplazici și imunomodulatori | Anticorpi monoclonali și conjugați de medicamente cu anticorpi | Alți anticorpi monoclonali și conjugați de medicamente cu anticorpi
Sacituzumab govitecan este un anticorp conjugat utilizat în tratamentul cancerului de sân triplu negativ metastatic (TNBC) și al altor tipuri de cancer avansat. Acesta constă dintr-un anticorp monoclonal care țintește proteina Trop-2, exprimată în mod frecvent pe suprafața celulelor tumorale, și un agent chimioterapic (SN-38), care este eliberat direct în celulele canceroase.
Sacituzumab govitecan este administrat intravenos, de obicei o dată pe săptămână, și este indicat pentru pacienții cu TNBC care au primit anterior cel puțin două linii de terapie sistemică. Este utilizat pentru a reduce dimensiunea tumorii, a încetini progresia bolii și a îmbunătăți supraviețuirea globală.
Efectele secundare frecvente includ greața, diareea, oboseala, alopecia și neutropenia. În cazuri rare, pot apărea reacții adverse severe, cum ar fi reacțiile de hipersensibilitate sau toxicitatea hematologică. Monitorizarea regulată a parametrilor hematologici și a funcției hepatice este esențială.
Sacituzumab govitecan reprezintă o opțiune terapeutică inovatoare pentru pacienții cu cancer avansat, oferind o abordare țintită și eficientă în tratamentul tumorilor agresive.
Sacituzumab govitecan este administrat intravenos, de obicei o dată pe săptămână, și este indicat pentru pacienții cu TNBC care au primit anterior cel puțin două linii de terapie sistemică. Este utilizat pentru a reduce dimensiunea tumorii, a încetini progresia bolii și a îmbunătăți supraviețuirea globală.
Efectele secundare frecvente includ greața, diareea, oboseala, alopecia și neutropenia. În cazuri rare, pot apărea reacții adverse severe, cum ar fi reacțiile de hipersensibilitate sau toxicitatea hematologică. Monitorizarea regulată a parametrilor hematologici și a funcției hepatice este esențială.
Sacituzumab govitecan reprezintă o opțiune terapeutică inovatoare pentru pacienții cu cancer avansat, oferind o abordare țintită și eficientă în tratamentul tumorilor agresive.
Date generale despre TRODELVY 200mg
- Substanța:
- sacituzumab govitecan
- Data ultimei liste de medicamente:
- 01-09-2026
- Codul comercial:
- W68365001
- Concentrație:
- 200mg
- Forma farmaceutică:
- PULBERE PENTRU CONCENTRAT SOLUȚIE PERFUZABILĂ
- Cantitate:
- 1
- Prezentare produs:
- cutie x1 flac din sticla transparenta incolora de 50ml care contine 200mg de sacituzumab govitecan
- Tip produs:
- Original
- Preț:
- 5444.00 RON
- Restricții eliberare rețetă:
- P-RF — Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală care se reține în farmacie (nu se reînnoiește).
Documente oficiale
- Adăugat în baza de date:
- 24/11/2021
- Înregistrare actualizată din sursă:
- 15/09/2026
Atenționări:
Monitorizare suplimentară
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare.
Conținutul prospectului pentru medicamentul TRODELVY 200mg PULBERE PENTRU CONCENTRAT SOLUȚIE PERFUZABILĂ
Caută în prospect
Prospect TRODELVY 200mg
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Trodelvy 200 mg pulbere pentru concentrat pentru soluție perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Un flacon de pulbere conține sacituzumab govitecan 200 mg.
După reconstituire, un ml de soluție conține sacituzumab govitecan 10 mg.
Sacituzumab govitecan este un conjugat anticorp-medicament care țintește Trop-2 (ADC).
Sacituzumab este un anticorp monoclonal umanizat (hRS7 IgG1κ), care recunoaște Trop-2. Molecula mică, SN-38, este un inhibitor de topoizomerază I, care este legat covalent de anticorp printr-o legătură hidrolizabilă. Aproximativ 7-8 molecule de SN-38 sunt atașate de fiecare moleculă de anticorpi.
Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Pulbere pentru concentrat pentru soluție perfuzabilă.
Pulbere de culoare albicioasă până la gălbuie.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Cancer mamar triplu negativ
Trodelvy este indicat:
* în asociere cu pembrolizumab, pentru tratamentul pacienților adulți cu cancer mamar nerezecabil, local avansat sau metastazat, triplu negativ (TNBC) care nu au utilizat anterior o terapie sistemică pentru boală metastatică și ale căror tumori exprimă PD-L1 cu un scor pozitiv combinat (CPS) ≥ 10 (vezi pct. 4.2 și 5.1).
* ca monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu cancer mamar nerezecabil local avansat sau metastazat, triplu negativ (TNBC), care nu au utilizat anterior o terapie sistemică pentru boală metastatică și care nu sunt eligibili pentru terapia cu inhibitori de PD-1 sau PD-L1 (vezi pct. 5.1).
* ca monoterapie pentru tratamentul pacienților adulți cu TNBC nerezecabil sau metastazat, care au utilizat anterior două sau mai multe terapii sistemice, incluzând cel puțin una pentru boală în stadiu avansat (vezi pct. 5.1).
Cancer mamar HR-pozitiv, HER2-negativ
Trodelvy administrat ca monoterapie este indicat pentru tratamentul pacienților adulți cu cancer mamar nerezecabil sau metastazat, receptor hormonal pozitiv (HR-pozitiv), HER2-negativ, care au utilizat anterior terapie endocrină și cel puțin două terapii sistemice suplimentare pentru boală în stadiu avansat (vezi pct. 5.1).
4.2 Doze şi mod de administrare
Trodelvy trebuie prescris și administrat pacienților numai de către profesioniștii din domeniul sănătății cu experiență în utilizarea terapiilor împotriva cancerului și trebuie administrat într-un mediu unde sunt disponibile echipamente pentru resuscitarea completă.
Selectarea pacienților
Testarea PD-L1 pentru tratamentul cu sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab trebuie efectuată cu ajutorul unui test de diagnostic in vitro (IVD) cu marcaj CE, destinat utilizării în combinație cu pembrolizumab. Dacă testul IVD cu marcaj CE nu este disponibil, trebuie utilizat un test alternativ validat (vezi pct. 4.1 și 5.1).
DozeDoza recomandată de sacituzumab govitecan ca monoterapie sau în asociere cu pembrolizumab este de 10 mg/kg greutate corporală, administrată ca perfuzie intravenoasă o dată pe săptămână, în ziua 1 și ziua 8 a ciclurilor de tratament cu durata de 21 de zile. Tratamentul trebuie continuat până la progresia bolii sau atingerea unei toxicități inacceptabile.
Pacienților trebuie să li se administreze sacituzumab govitecan înainte de pembrolizumab atunci când se administrează în aceeași zi.
Consultați Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) pentru pembrolizumab pentru informații privind administrarea pembrolizumab.
Tratament de prevenire
Înainte de administrarea fiecărei doze de sacituzumab govitecan, se recomandă tratamentul de prevenire a reacțiilor asociate perfuziei și de prevenire a stărilor de greață și vărsături induse de chimioterapie (CINV) (vezi pct. 4.4).
Profilaxia neutropeniei
La pacienții cu risc crescut de neutropenie febrilă, inițierea profilaxiei primare cu factor de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF) trebuie luată în considerare începând cu primul ciclu de tratament (vezi pct. 4.4).
Modificarea dozei pentru reacții adverse pentru sacituzumab govitecan
Abordarea terapeutică a reacțiilor adverse poate necesita întreruperea temporară a administrării, reducerea dozei sau oprirea tratamentului cu sacituzumab govitecan. Schema recomandată de reducere a dozei este prezentată în Tabelul 1, iar modificările dozei recomandate în cazul apariției reacțiilor adverse sunt prezentate în Tabelul 2. Doza de sacituzumab govitecan nu trebuie crescută din nou, după reducerea unei doze ca urmare a reacțiilor adverse apărute.
Tabelul 1: Schema de reducere a dozei
Schema de reducere a dozei Nivelul dozei
Doza inițială recomandată 10 mg/kg
Prima reducere a dozei Se reduce la 7,5 mg/kg
A doua reducere a dozei Se reduce la 5 mg/kg
Necesitatea de a reduce și mai mult doza Se oprește tratamentul
Tabelul 2: Modificarea dozei recomandate în caz de reacții adverse
Reacții adverse Severitate Modificarea dozei
Neutropenie * Neutropenie de gradul 3-4 * Se amână tratamentul până când se remite până la (numărul absolut de neutrofile ≤ gradul 1 (NAN ≥ 1500/mm3) pentru doza din [NAN] < 1000/mm3) ziua 1 sau până la gradul 2 (NAN ≥ 1000/mm3)
* Neutropenie febrilă de pentru doza din ziua 8 (vezi pct. 4.4). gradul 3-4 * Se administrează G-CSF în timpul tratamentului, (NAN < 1000/mm3) după cum este indicat din punct de vedere clinic.
* În caz de evenimente ulterioare de neutropenie febrilă de gradul 3-4 sau evenimente ulterioare prelungite de neutropenie de gradul 3-4, se reduce cu un nivel de doză la fiecare recurență sau se oprește tratamentul, conform Tabelului 1.
Greață/Vărsături/ * Greață de gradul 3-4, vărsături * Se amână tratamentul până când se remit până la
Diaree sau diaree, cauzate de ≤ gradul 1 (vezi pct. 4.4).
tratament, care nu sunt * Se reduce cu un nivel de doză la fiecare apariție controlate cu antiemetice și sau se oprește tratamentul, conform Tabelului 1. agenți anti-diaree
Reacții asociate * Reacții asociate perfuziei de * Se reduce rata de perfuzare a sacituzumab perfuziei gradul 1-3 govitecan sau se întrerupe perfuzia
* Reacții asociate perfuziei de * Se oprește tratamentul gradul 4
Alte toxicități * Alte toxicități de gradul 3-4, * Se amână tratamentul până când se remit până la indiferent de durată, în ciuda ≤ gradul 1. abordării medicale optime * Se reduce cu un nivel de doză la fiecare apariție sau se oprește tratamentul, conform Tabelului 1.
Modificarea dozei în cazul reacțiilor adverse la sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab
Atunci când sacituzumab govitecan este administrat în asociere cu pembrolizumab, tratamentul cu unul sau cu ambele medicamente trebuie fie întrerupt temporar, fie oprit definitiv, sau doza de sacituzumab govitecan trebuie redusă pentru abordarea teapeutică a reacțiilor adverse, după caz, așa cum este descris în Tabelul 1 și Tabelul 2. Pentru recomandări privind abordarea terapeutică a reacțiilor adverse la pembrolizumab, vezi RCP pentru pembrolizumab.
Grupe speciale de paciențiVârstnici
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu vârsta ≥ 65 de ani. Datele despre utilizarea de sacituzumab govitecan la pacienții cu vârsta ≥ 75 de ani sunt limitate.
Insuficiență hepaticăNu este necesară nicio ajustare a dozei inițiale atunci când se administrează sacituzumab govitecan la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (bilirubinemie ≤ 1,5 limita superioară a valorilor normale [LSVN] și valorile serice ale aspartat-aminotransferazei [AST]/alanin aminotransferazei [ALT] < 3 LSVN).
Siguranța sacituzumab govitecan la pacienții cu insuficiență hepatică moderată sau severă nu a fost stabilită. Sacituzumab govitecan nu a fost studiat la pacienții cu oricare dintre următoarele: bilirubinemie > 1,5 LSVN sau la pacienții fără metastază hepatică cu valori serice ale AST sau
ALT > 3 LSVN sau la pacienții cu metastază hepatică cu valori serice ale AST sau ALT > 5 LSVN.
Utilizarea sacituzumab govitecan trebuie evitată la acești pacienți.
Insuficiență renalăNu este necesară nicio ajustare a dozei inițiale atunci când se administrează sacituzumab govitecan la pacienții cu insuficiență renală ușoară sau moderată.
Sacituzumab govitecan nu a fost studiat la pacienții cu insuficiență renală severă sau boală renală în stadiu terminal (clearance-ul creatininei [ClCr] < 15 ml/minut).
Copii și adolescențiSiguranța și eficacitatea sacituzumab govitecan la copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
Mod de administrareSacituzumab govitecan este destinat doar pentru utilizare intravenoasă. Trebuie reconstituit și diluat de către un profesionist din domeniul sănătății cu experiență în manipularea terapiilor împotriva cancerului. Acesta trebuie administrat ca perfuzie intravenoasă, nu ca injecție sau bolus intravenos.
Prima perfuzie: perfuzia trebuie administrată timp de 3 ore.
Următoarele perfuzii: perfuzia trebuie administrată timp de 1-2 ore, dacă perfuziile anterioare au fost tolerate.
Pacienții trebuie ținuți sub observație în timpul fiecărei perfuzii și cel puțin 30 de minute după fiecare perfuzie, pentru a detecta eventualele semne sau simptome de reacții asociate perfuziei (vezi pct. 4.4).
Pentru instrucțiuni privind reconstituirea și diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Trasabilitate
Pentru a îmbunătăți trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.
NeutropenieSacituzumab govitecan poate cauza neutropenie severă sau care poate pune viața în pericol (vezi pct. 4.8). În studiile clinice cu sacituzumab govitecan au fost observate infecții letale în contextul neutropeniei, în principal în primele două cicluri de tratament.
La pacienții cu risc crescut de neutropenie febrilă, de exemplu, pacienții vârstnici (în special cu vârsta de 65 de ani sau peste), la pacienții cu neutropenie anterioară, cu status de performanță redus, cu disfuncție de organe (inclusiv disfuncție renală, hepatică sau cardiovasculară) sau cu comorbidități multiple trebuie luată în considerare inițierea profilaxiei primare cu G-CSF în primul ciclu de tratament. În timpul tratamentului se monitorizează NAN.
Sacituzumab govitecan nu trebuie administrat în cazul în care NAN este mai mic de 1500/mm3 în ziua 1 a oricărui ciclu sau dacă numărul de neutrofile este mai mic de 1000/mm3 în ziua 8 a oricărui ciclu.
Sacituzumab govitecan nu trebuie administrat în cazul prezenței febrei neutropenice. Modificarea dozei poate fi necesară din cauza neutropeniei sau a neutropeniei febrile. Se tratează neutropenia cu G-
CSF și se ia în considerare profilaxia în ciclurile ulterioare, după cum este indicat din punct de vedere clinic (vezi pct. 4.2 și 4.8).
DiareeSacituzumab govitecan poate provoca diaree severă (vezi pct. 4.8). S-a observat că diareea în unele cazuri a dus la deshidratare și, ulterior, la leziuni renale acute. Sacituzumab govitecan nu trebuie administrat în cazul prezenței diareii de gradul 3-4 în momentul tratamentului programat, iar tratamentul trebuie continuat doar după revenirea la ≤ gradul 1 (vezi pct. 4.2 și 4.8). La debutul diareii și în cazul în care nu este detectată nicio cauză de natură infecțioasă, trebuie inițiat tratamentul cu loperamidă. Pot fi luate și măsuri de sprijin suplimentare (de exemplu, terapia cu lichide și electroliți), conform indicațiilor clinice.
La pacienții care prezintă un răspuns colinergic excesiv la tratamentul cu sacituzumab govitecan (de exemplu crampe abdominale, diaree, salivare etc.), pentru tratamentele ulterioare cu sacituzumab govitecan se poate administra o terapie corespunzătoare (de exemplu atropină).
HipersensibilitateSacituzumab govitecan poate cauza hipersensibilitate severă sau care poate pune viața pericol (vezi pct. 4.8). În cadrul studiilor clinice cu sacituzumab govitecan au fost observate reacții anafilactice, iar utilizarea de sacituzumab govitecan este contraindicată la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la sacituzumab govitecan (vezi pct. 4.3).
La pacienții tratați cu sacituzumab govitecan se recomandă tratament înainte de perfuzie, inclusiv cu antipiretice, blocante ale H1 și H2 sau corticosteroizi (de exemplu 50 mg de hidrocortizon sau echivalent, prin administrare orală sau intravenoasă). Pacienții trebuie ținuți sub observație strictă pentru reacții care pot să apară în timpul fiecărei perfuzii și timp de cel puțin 30 de minute după fiecare perfuzie cu sacituzumab govitecan. Rata de perfuzare cu sacituzumab govitecan trebuie redusă sau perfuzia trebuie întreruptă dacă pacientul dezvoltă o reacție asociată cu perfuzia. Administrarea de sacituzumab govitecan trebuie oprită definitiv în cazul în care apar reacții asociate cu perfuzia care pun viața în pericol (vezi pct. 4.2).
Greață și vărsături
Sacituzumab govitecan este emetogen (vezi pct. 4.8). Se recomandă tratamentul preventiv antiemetic cu două sau trei medicamente (de exemplu dexametazonă în asociere cu un antagonist de receptor 5-hidroxitriptamină 3 [5-HT3] sau cu un antagonist al receptorului neurokinină-1 [NK-1], precum și alte medicamente, conform indicațiilor) pentru prevenirea grețurilor și vărsăturilor induse de chimioterapie (CINV).
Sacituzumab govitecan nu trebuie administrat în cazul grețurilor de gradul 3 sau vărsăturilor de gradul 3-4 în momentul administrării tratamentului programat, iar tratamentul trebuie continuat doar cu măsuri de susținere suplimentare, după revenirea la ≤ gradul 1 (vezi pct. 4.2). Pot fi administrate și alte antiemetice sau luate alte măsuri de susținere suplimentare, conform indicațiilor clinice. Tuturor pacienților trebuie să li se pună la dispoziție medicamente pentru administrare la domiciliu, cu instrucțiuni clare pentru prevenirea și tratarea grețurilor și a vărsăturilor.
Utilizarea la pacienții cu activitate UGT1A1 redusă
SN-38 (subunitatea moleculară mică a sacituzumab govitecan) este metabolizată prin uridin difosfat glucuronozil transferază (UGT1A1). Variantele genetice ale genei UGT1A1, precum alelele
UGT1A1*28, determină o activitate enzimatică UGT1A1 redusă. Persoanele care sunt homozigote pentru alelele UGT1A1*28 prezintă un risc crescut pentru neutropenie, neutropenie febrilă și anemie și prezintă un risc crescut pentru alte reacții adverse, în urma inițierii tratamentului cu sacituzumab govitecan (vezi pct. 4.8). S-a observat o incidență mai mare a neutropeniei de gradul 3-4, a neutropeniei febrile și a anemiei la pacienții homozigoți pentru alelele UGT1A1*28 și pacienții heterozigoți pentru alelele UGT1A1*6, comparativ cu pacienții homozigoți pentru alelele de tip sălbatic. Aproximativ 20% din populația de persoane negroide, 10% din populația de persoane caucaziene și 2% din populația din Asia de Est sunt homozigote pentru alelele UGT1A1*28.
Aproximativ 0,2% din populația de persoane negroide, 0,3% din populația de persoane caucaziene și 27% din populația din Asia de Est sunt heterozigote pentru alelele UGT1A1*6. Variante ale altor alele potențial asociate cu reducerea activității enzimatice a UGT1A1 ar putea fi prevalente în anumite populații. Pacienții cu activitate UGT1A1 redusă cunoscută trebuie monitorizați strict pentru reacții adverse. Când nu se cunoaște acest status, nu este necesară testarea funcției UGT1A1, deoarece abordarea terapeutică a reacțiilor adverse, inclusiv modificările dozei recomandate, va fi identică pentru toți pacienții.
Toxicitate embrio-fetalăConform mecanismului său de acțiune, sacituzumab govitecan poate fi teratogen și/sau poate provoca letalitate embrio-fetală în cazul administrării la gravide. Sacituzumab govitecan conține o componentă genotoxică, SN-38, și țintește celulele care se înmulțesc rapid. Gravidele și femeile aflate la vârsta fertilă trebuie informate despre eventualele riscuri pentru făt. La femeile aflate la vârsta fertilă, statusul de sarcină trebuie verificat înainte de inițierea tratamentului cu sacituzumab govitecan (vezi pct. 4.6).
SodiuAcest medicament va fi preparat ulterior pentru administrare cu soluție care conține sodiu (vezi pct. 6.6) și acest aspect trebuie avut în vedere în legătură cu aportul total de sodiu al pacientului din toate sursele, în fiecare zi.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu s-au efectuat studii privind interacțiunile.
Inhibitori de UGT1A1
Administrarea concomitentă de sacituzumab govitecan cu inhibitori de UGT1A1 poate crește incidența reacțiilor adverse, din cauza unei posibile creșteri a expunerii sistemice la SN-38. Sacituzumab govitecan trebuie utilizat cu atenție la pacienții tratați cu inhibitori de UGT1A1 (de exemplu propofol, ketoconazol, inhibitori ai tirozin kinazei EGFR).
Inductori de UGT1A1
Expunerea la SN-38 poate fi redusă la pacienții tratați concomitent cu inductori de enzimă UGT1A1.
Sacituzumab govitecan trebuie utilizat cu atenție la pacienții tratați cu inductori de UGT1A1 (de exemplu carbamazepină, fenitoină, rifampicină, ritonavir, tipranavir).
Pe baza datelor limitate, disponibile de la pacienții care au primit inhibitori de UGT1A1 (n=15) sau inductori ai UGT1A1 (n=7) în timpul tratamentului cu sacituzumab govitecan, expunerile la SN-38 liber la acești pacienți au fost comparabile cu cele ale pacienților care nu au primit tratament cu inhibitori sau inductori de UGT1A1.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Femei aflate la vârsta fertilă/contracepția la bărbați și femei
Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului și timp de 6 luni după administrarea ultimei doze.
Pacienții de sex masculin cu partenere de sex feminin aflate la vârsta fertilă trebuie să folosească metode contraceptive eficiente în timpul tratamentului cu sacituzumab govitecan și timp de 3 luni după administrarea ultimei doze.
SarcinaNu există date disponibile privind utilizarea sacituzumab govitecan la gravide. Cu toate acestea, pe baza mecanismului său de acțiune, sacituzumab govitecan poate fi teratogen și/sau poate provoca letalitate embrio-fetală în cazul administrării în timpul sarcinii. Sacituzumab govitecan conține o componentă genotoxică, SN-38, și țintește celulele care se înmulțesc rapid.
Sacituzumab govitecan nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în care starea clinică a femeii necesită tratamentul cu sacituzumab govitecan.
La femeile aflate la vârsta fertilă, statusul de sarcină trebuie verificat înainte de inițierea tratamentului cu sacituzumab govitecan.
Femeile care rămân gravide trebuie să-și contacteze imediat medicul.
AlăptareaNu se știe dacă sacituzumab govitecan sau metaboliții săi se excretă în laptele uman. Nu se poate exclude riscul pentru nou-născuții/sugarii alăptați. Alăptarea trebuie oprită în timpul tratamentului cu sacituzumab govitecan și timp de o lună după administrarea ultimei doze.
FertilitateaPe baza observațiilor făcute la animale, sacituzumab govitecan poate afecta fertilitatea femeilor aflate la vârsta fertilă (vezi pct. 5.3). Nu sunt disponibile date privind efectul sacituzumab govitecan asupra fertilității la om.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Sacituzumab govitecan are influență redusă asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, de exemplu, amețeală, oboseală (vezi pct. 4.8).
4.8 Reacţii adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Hiponatremie
Tulburări psihice
Sacituzumab govitecan ca monoterapie
Cele mai frecvent raportate reacții adverse la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan au fost: neutropenie (67,3%), greață (62,1%), diaree (59,9%), oboseală (57,4%), alopecie (48,3%), anemie (40,1%), constipație (36,7%), vărsături (31,3%) și scădere a apetitului alimentar (23,3%).
Cele mai frecvent raportate reacții adverse de gradul 3 sau mai mare au fost neutropenie (48,6%), diaree (10,0%), leucopenie (9,6%), anemie (7,7%), oboseală (5,8%), neutropenie febrilă (5,6%) și limfopenie (3,1%).
Cele mai frecvente reacții adverse severe, raportate la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan, au fost neutropenia febrilă (4,5%), diaree (3,7%), neutropenie (2,9%) și pneumonie (2,1%).
Sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab
Reacțiile adverse care au apărut la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab au fost în general asemănătoare cu cele observate în tratamentul cancerului mamar cu sacituzumab govitecan sau pembrolizumab. Cele mai frecvente reacții adverse la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab au fost diaree (70,1%), greață (67,9%), neutropenie (62,9%), oboseală (58,4%), alopecie (51,6%), constipație (40,7%), anemie (36,7%) și vărsături (29,4%), iar cele mai frecvente reacții adverse de gradul 3 sau mai mare au fost neutropenie (43,0%) și diaree (10,0%).
Asocierea sacituzumab govitecan cu pembrolizumab nu a crescut frecvența sau severitatea reacțiilor adverse mediate imun asociate cu pembrolizumab.
Atunci când sacituzumab govitecan este administrat în asociere cu pembrolizumab, vezi RCP pentru componentele terapiei combinate respective, înainte de inițierea tratamentului. Reacțiile adverse despre care se cunoaște că apar la sacituzumab govitecan sau la componente ale terapiei combinate ca monoterapie pot apărea în timpul tratamentului cu aceste medicamente în asociere, chiar dacă aceste reacții nu au fost raportate în studii clinice cu terapie combinată.
Lista tabelară cu reacțiile adverse
Frecvențele reacțiilor adverse se bazează pe datele combinate din patru studii clinice efectuate la 963 de pacienți la care s-a administrat sacituzumab govitecan 10 mg/kg greutate corporală, ca tratament pentru cancer mamar TNBC și HR+/HER2- metastazat. Expunerea mediană la sacituzumab govitecan la această populație a fost de 5,29 luni.
Siguranța sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab a fost, de asemenea, evaluată într-un studiu clinic efectuat la 221 de pacienți cu TNCB metastatic ale căror tumori exprimă PD-L1, cărora li s-a administrat sacituzumab govitecan 10 mg/kg în zilele 1 și 8 și pembrolizumab 200 mg în ziua 1 dintr-un ciclu de 21 de zile. Expunerea mediană a sacituzumab govitecan în setul de date privind terapia combinată a fost de 8,9 luni.
Reacțiile adverse observate în studiile clinice cu sacituzumab govitecan ca monoterapie sau în asociere cu pembrolizumab sau raportate în urma utilizării după punerea pe piață a sacituzumab govitecan sunt enumerate în Tabelul 3. Frecvența reacțiilor adverse este bazată pe frecvența evenimentelor adverse generale, unde, un procent din evenimentele cu reacții adverse, poate avea alte cauze decât terapia cu sacituzumab govitecan, cum ar fi boala, alte medicamente sau cauze care nu prezintă legătură cu acestea. Severitatea reacțiilor adverse la medicament a fost evaluată în conformitate cu Criteriile terminologiei comune pentru evenimente adverse (CTCAE), care definesc gradul 1 = ușor, gradul 2 = moderat, gradul 3 = sever, gradul 4 = care pune viața în pericol și 5 = deces.
Reacțiile adverse sunt prezentate pe aparate, sisteme, organe și în funcție de categoria de frecvență.
Categoriile de frecvență sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (între ≥ 1/100 și < 1/10); mai puțin frecvente (între ≥ 1/00 și < 1/100); rare (între ≥ 1/10 000 și < 1/00); foarte rare (< 1/10 000) și cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvență, reacțiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravității.
Tabelul 3: Lista reacțiilor adverse
Aparate, sisteme, organe Monoterapie În asociere cu pembrolizumab (ASO) și
Frecvență
Infecții și infestăriFoarte frecvente Infecție de tract urinar Infecție de trac urinar
Infecție de căi respiratorii superioare Infecție de căi respiratorii superioare
Frecvente Sepsis Sepsis
Pneumonie Pneumonie
Gripă Gripă
Bronșită Bronșită
Rinofaringită Rinofaringită
Sinuzită Sinuzită
Herpes oral Herpes oral
Tulburări hematologice și limfaticeFoarte frecvente Neutropenie1 Neutropenie1
Anemie2 Anemie2
Leucopenie3 Leucopenie3
Aparate, sisteme, organe Monoterapie În asociere cu pembrolizumab (ASO) și
Frecvență
Limfopenie4
Frecvente Neutropenie febrilă Neutropenie febrilă
Trombocitopenie5 Limfopenie4
Trombocitopenie5
Tulburări ale sistemului imunitarFoarte frecvente Hipersensibilitate6 Hipersensibilitate6
Tulburări metabolice și de nutriție
Foarte frecvente Scădere a apetitului alimentar Scădere a apetitului alimentar
Hipopotasemie
HipomagneziemieFrecvente Deshidratare Deshidratare
Hiperglicemie Hiperglicemie
Hipofosfatemie Hipokaliemie
Hipocalcemie Hipomagneziemie
Hiponatremie Hipofosfatemie
HipocalcemieHiponatremie
Tulburări psihice
Frecvente Insomnie Insomnie
Anxietate Anxietate
Tulburări ale sistemului nervosFoarte frecvente Cefalee Cefalee
Amețeală Amețeală
Frecvente Disgeuzie Disgeuzie
Tulburări vasculareFrecvente Hipotensiune arterială Hipotensiune arterială
Tulburări respiratorii, toracice și mediastinaleFoarte frecvente Dispnee7 Tuse
TuseFrecvente Epistaxis Dispnee7
Tuse productivă Epistaxis
Rinoree Tuse productivă
Congestie nazală Rinoree
Sindromul tusigen de căi respiratorii Congestie nazală superioare
Mai puțin frecvente Sindromul tusigen de căirespiratorii superioare
Tulburări gastrointestinaleFoarte frecvente Diaree Diaree
Vărsături Vărsături
Constipație Constipație
Stomatită Stomatită
Greață Greață
Durere abdominală Durere abdominală
Frecvente Colită neutropenică8 Colită
Colită Durere abdominală superioară
Durere abdominală superioară Dispepsie
Dispepsie Boală de reflux gastroesofagian
Boală de reflux gastroesofagian Distensie abdominală
Distensie abdominală
Mai puțin frecvente Enterită Colită neutropenică8
Enterită
Afecțiuni cutanate și ale țesutului subcutanatFoarte frecvente Alopecie Alopecie
Erupții cutanate tranzitorii Erupții cutanate tranzitorii
Prurit Prurit
Frecvente Erupții maculopapulare Erupții maculopapulare
Hiperpigmentare a pielii Hiperpigmentare a pielii
Aparate, sisteme, organe Monoterapie În asociere cu pembrolizumab (ASO) și
Frecvență
Dermatită acneiformă Dermatită acneiformă
Xerodermie Xerodermie
Tulburări musculo-scheletice și ale țesutului conjunctivFoarte frecvente Dorsalgie Dorsalgie
Artralgie Artralgie
Frecvente Dureri musculo-scheletice la nivelul Dureri musculo-scheletice la toracelui nivelul toracelui
Spasme musculare Spasme musculare
Tulburări renale și urinare
Frecvente Hematurie Hematurie
Proteinurie Proteinurie
Disurie Disurie
Tulburări generale și afecțiuni la locul de administrare
Foarte frecvente Oboseală9 Oboseală9
Frecvente Durere Durere
Frisoane Frisoane
Investigații diagnosticeFoarte frecvente Valori crescute ale fosfatazei alcaline Scădere în greutate în sânge Valori crescute ale fosfatazei alcaline în sânge
Frecvente Scădere în greutate Valori crescute ale lactat
Timp de tromboplastină parțial activat dehidrogenazei în sânge prelungit
Valori crescute ale lactat dehidrogenazei în sânge
Leziuni, intoxicații și complicaţii legate de procedurile utilizate
Frecvente Reacție asociată perfuziei Reacție asociată perfuziei 1: Include următorii termeni preferați: neutropenie; valori scăzute ale numărului de neutrofile. 2: Include următorii termeni preferați: anemie; hemoglobină scăzută; valori scăzute ale numărului de celule roșii. 3: Include următorii termeni preferați: leucopenie; valori scăzute ale numărului de celule albe. 4: Include următorii termeni preferați: limfopenie; valori scăzute ale numărului de limfocite. 5: Include următorii termeni preferați: trombocitopenie; valori scăzute ale numărului de trombocite. 6: Evenimentele de hipersensibilitate raportate până la sfârșitul zilei, după administrarea tratamentului. Include evenimente codificate pentru următorii termeni preferați: erupții cutanate tranzitorii, reacție asociată perfuziei, hipersensibilitate, edem periorbital, dermatită la locul de montare a cateterului, reacție la soluția de contrast, dermatită alergică, dermatită de contact, eczemă, erupții cutanate tranzitorii eritematoase, urticarie, reacție anafilactică, bronhospasm, conjunctivită alergică, dermatită, dermatită acneiformă, dermatită exfoliantă generalizată, hipersensibilitate la medicamente, reacție de hipersensibilitate asociată perfuziei, erupții maculare, erupții maculopapulare, erupții papulare, erupții pustulare, rinită alergică, umflare a feței, umflare a pleoapelor, umflare a limbii, reacție de hipersensibilitate de tipul IV, tuse cu prurit, tuse cu erupții cutanate tranzitorii, dispnee cu prurit, dispnee cu erupții cutanate tranzitorii, dispnee cu respirație șuierătoare și erupții cutanate tranzitorii, hipotensiune cu dispnee 7: Include următorii termeni preferați: dispnee; dispnee de efort 8: Include termenul preferat de colită neutropenică și evenimente raportate ca tiflită 9: Include următorii termeni preferați: oboseală, astenie
Descrierea reacțiilor adverse selectateDatele de mai jos reflectă informații privind reacțiile adverse semnificative la sacituzumab govitecan ca monoterapie în studiile clinice (vezi pct. 5.1). Recomandările privind abordarea terapeutică a acestor reacții adverse sunt descrise la pct. 4.2 și 4.4.
NeutropenieDurata mediană de apariție a neutropeniei (inclusiv neutropenie febrilă) după începerea primului ciclu de tratament a fost de 20 de zile. Durata mediană a neutropeniei a fost de 10 zile.
Neutropenia a apărut la 67,3% dintre pacienții tratați cu sacituzumab govitecan, inclusiv o neutropenie de gradul 3-4 la 48,6% dintre pacienți. Neutropenia a fost motivul reducerii dozei pentru 14,2% dintre pacienți. Colita neutropenică a fost observată la 1,3% dintre pacienți. Infecțiile letale secundare neutropeniei (inclusiv colită neutropenică) au apărut la 0,6% dintre pacienți.
Neutropenia febrilă a apărut la 5,6% dintre pacienții tratați cu sacituzumab govitecan. Neutropenia febrilă a fost motivul reducerii dozei pentru 2,7% dintre pacienți.
Utilizarea la pacienții cu activitate UGT1A1 redusă
Incidența neutropeniei de gradul 3-4 a fost de 59,6% la pacienții homozigoți pentru alelele
UGT1A1*28, 50,7% la pacienții heterozigoți pentru alelele UGT1A1*28 și 44,9% la pacienții homozigoți pentru alelele de tip sălbatic. Incidența neutropeniei febrile de gradul 3-4 a fost de 10,6% la pacienții homozigoți pentru alelele UGT1A1*28, 5,9% la pacienții heterozigoți pentru alelele
UGT1A1*28 și 4,3% la pacienții homozigoți pentru alelele de tip sălbatic. Incidența anemiei de gradul 3-4 a fost de 10,6% la pacienții homozigoți pentru alelele UGT1A1*28, 6,4% la pacienții heterozigoți pentru alelele UGT1A1*28 și 6,3% la pacienții homozigoți pentru alelele de tip sălbatic. La pacienții heterozigoți pentru alelele UGT1A1*6, incidența neutropeniei de gradul 3-4, a neutropeniei febrile și a anemiei a fost de 53,8%, 7,7% și, respectiv, 7,7%.
Comparativ cu pacienții homozigoți pentru alelele de tip sălbatic, la pacienții homozigoți pentru alelele UGT1A1*28 și la pacienții heterozigoți pentru alelele UGT1A1*28 s-a observat un debut median mai precoce al neutropeniei și anemiei.
DiareeDurata mediană de apariție a diareii după începerea primului ciclu de tratament a fost de 13 zile.
Durata mediană a diareii a fost de 7 zile.
Diareea a apărut la 59,9% dintre pacienții tratați cu sacituzumab govitecan. Evenimentele de gradul 3 au apărut la 10,0% dintre pacienți. Patru din 963 de pacienți (< 1%) au oprit tratamentul din cauza diareii.
HipersensibilitateReacțiile de hipersensibilitate raportate până la sfârșitul zilei, după administrarea dozei, au apărut la 12,8% dintre pacienții tratați cu sacituzumab govitecan. Hipersensibilitatea de gradul 3 și peste a apărut la 0,5% dintre pacienții tratați cu sacituzumab govitecan. Incidența reacțiilor de hipersensibilitate care au dus la oprirea permanentă a administrării de sacituzumab govitecan a fost de 0,2%.
ImunogenitateÎn studiile clinice efectuate la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan, 13 (1,2%) din 58 de pacienți au dezvoltat anticorpi împotriva sacituzumab govitecan în urma administrării; 10 dintre acești pacienți (0,9% din toți pacienții tratați cu sacituzumab govitecan) au prezentat anticorpi neutralizanți împotriva sacituzumab govitecan. În studiul ASCENT-04, nu au fost observați anticorpi împotriva sacituzumab govitecan emergenți la tratament pentru 207 pacienți care au putut fi evaluați pentru anticorpi împotriva sacituzumab govitecan și cărora li s-a administrat sacituzumab govitecan 10 mg/kg în asociere cu pembrolizumab.
Categorii speciale de paciențiA existat o frecvență mai mare de oprire a administrării din cauza reacțiilor adverse la pacienții cu vârsta de 65 de ani sau peste (8%), comparativ cu pacienții mai tineri (4%), cu cancer mamar metastazat. S-au observat rate de incidență mai mari ale neutropeniei febrile și ale diareii severe la pacienții cu vârsta de 65 de ani sau peste. S-a observat o rată de incidență mai mare a infecțiilor letale la pacienții cu vârsta de 65 de ani sau peste. A existat o rată de incidență mai mare a evenimentelor adverse grave la pacienții cu vârsta de 75 de ani sau peste (52%), comparativ cu pacienții cu vârsta de 65 de ani sau peste (35%) și pacienții cu vârsta sub 65 de ani (25%) cu cancer mamar metastazat.
Raportarea reacțiilor adverse suspectateRaportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V.
4.9 Supradozaj
În cadrul studiilor clinice, dozele mai mari de 18 mg/kg (aproximativ de 1,8 ori mai mari decât doza maximă recomandată de 10 mg/kg greutate corporală) au provocat creșterea incidenței neutropeniei severe.
În cazul supradozajului, pacienții trebuie monitorizați strict pentru semne sau simptome de reacții adverse, în special de neutropenie severă, și trebuie administrat un tratament corespunzător.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: agenți antineoplazici, anticorpi monoclonali și conjugate anticorp-medicament, alți anticorpi monoclonali și conjugate anticorp-medicament, codul ATC:
L01FX17.
Mecanism de acțiuneSacituzumab govitecan se leagă de celulele tumorale care exprimă Trop-2 și este internalizat prin eliberarea ulterioară de SN-38 dintr-o legătură hidrolizabilă. SN-38 interacționează cu topoizomeraza I și previne relegarea șirurilor singulare induse de topoizomeraza I. Deteriorarea ADN rezultată duce la apoptoză și moarte celulară.
Eficacitate și siguranță clinicăCancer mamar triplu negativ (TNBC)
În asociere cu pembrolizumab, în cancer mamar triplu negativ (TNBC) nerezecabil, avansat local sau metastazat, netratat anterior, ale cărui tumori exprimă PD-L1 (ASCENT-04)
Eficacitatea sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab a fost evaluată într-un studiu multicentric, deschis, randomizat (ASCENT-04), efectuat la 443 de pacienți cu cancer mamar triplu negativ (TNBC) nerezecabil, avansat local sau metastazat, la care nu s-a administrat terapie sistemică anterioară pentru boală avansată și ale căror tumori exprimă PD-L1 (definite, cu ajutorul testului IHC
PD-L2C3, ca tumori cu un CPS ≥ 10) în etapa de selecție. Pacienții puteau să fi primit tratament cu chimioterapie cu sau fără un inhibitor de PD-1 sau PD-L1 și/sau radioterapie în stadiul incipient al
TNBC, cu toate acestea trebuia să fi trecut cel puțin 6 luni între finalizarea terapiei sistemice curative sau intervenția chirurgicală pentru cancerul mamar, oricare a apărut ultima dată, și prima recidivă locală sau la distanță. Nu au fost acceptați pacienții care au fost tratați anterior cu inhibitori de topoizomerază 1 sau conjugate anticorp-medicament conținând un inhibitor de topoizomerază.
Au fost excluși pacienții cu boală intestinală inflamatorie cronică activă sau perforație gastrointestinală (GI) în termen de 6 luni înainte de înrolare, sau cu infecții grave active care necesitau tratament antimicrobian sistemic.
Randomizarea a fost stratificată în funcție de intervalul liber de tratament (de novo versus boală recurentă în decurs de 6 până la 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ versus boală recurentă la > 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ) și în funcție de regiunea geografică (Statele Unite ale Americii/Canada/Europa de Vest versus restul lumii) și de expunerea anterioară la un inhibitor de
PD-1 sau PD-L1 (da versus nu).
Pacienții au fost randomizați (1:1) pentru a li se administra fie:
* sacituzumab govitecan 10 mg/kg sub formă de perfuzie intravenoasă (i.v) în zilele 1 și 8 ale unor cicluri de 21 de zile și pembrolizumab 200 mg în ziua 1 a unor cicluri de 21 de zile.
Pembrolizumab a fost administrat pentru maximum 35 de cicluri (aproximativ 24 de luni).
* pembrolizumab 200 mg în ziua 1 a unor cicluri de 21 de zile, în asociere cu nab-paclitaxel 100 mg/m² în zilele 1, 8 și 15 la fiecare 28 de zile, sau paclitaxel 90 mg/m² în zilele 1, 8 și 15 la fiecare 28 de zile, sau gemcitabină 1000 mg/m² și carboplatină AUC 2 mg/ml/min în zilele 1 și 8 la fiecare 21 de zile. Pembrolizumab a fost administrat pentru maximum 35 de cicluri (aproximativ 24 de luni).
Pacienții au fost tratați până la progresia bolii verificată prin evaluare centralizată independentă în regim orb (BICR), atingerea unei toxicități inacceptabile, deces sau retragerea consimțământului. S-a efectuat imagistica tumorii la intervale de 8 săptămâni în primele 18 luni și, ulterior, la intervale de 12 săptămâni. În urma progresiei radiologice a bolii verificată prin BICR și a opririi tratamentului de studiu, pacienții care au fost randomizați pentru tratament la alegerea medicului (TPC) și pembrolizumab au putut fi înrolați în faza de încrucișare a tratamentului din acest studiu, pentru a li se administra sacituzumab govitecan ca monoterapie.
Criteriul principal de evaluare a eficacității a fost durata de supraviețuire fără progresia bolii (SFP), prin BICR pe baza criteriilor de evaluare a răspunsurilor pentru tumori solide (Response Evaluation
Criteria in Solid Tumours, RECIST) v1.1. Criteriile secundare de evaluare a eficacității au inclus supraviețuirea globală (SG) și rata de răspuns obiectiv (RRO).
Vârsta mediană a pacienților din populația studiată a fost de 55 de ani (interval: 23-88 de ani), iar 26% dintre pacienți aveau 65 de ani sau peste. Toți pacienții au fost femei (100%). Majoritatea pacientelor au fost caucaziene (58%) și asiatice (24%); 6% au fost amerindiene sau native din Alaska, 5% au fost negroide și 3% au fost de altă rasă. Treizeci și patru la sută dintre paciente au prezentat boală metastatică de novo în etapa de selecție, 18% au prezentat boală recurentă în interval de 6 până la 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ, iar 48% au prezentat boală recurentă la > 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ. Unu virgulă patru la sută (1,4%) dintre paciente au fost tratate anterior cu un inhibitor de PD-1 sau PD-L1. La începerea studiului, toate pacientele au avut un status de performanță ECOG de 0 (70%) sau 1 (30%), 36% dintre paciente erau în premenopauză, iar 64% erau în postmenopauză. Majoritatea pacientelor (95%) au avut boală metastatică în etapa de selecție; au fost observate metastaze cerebrale la 3% dintre paciente. Analiza statusului mutațional BRCA prin secvențierea întregului exom a fost disponibilă pentru 75% dintre participanți, dintre care 21% au prezentat tumori cu mutații BRCA1 sau BRCA2.
Sacituzumab govitecan în asociere cu pembrolizumab a demonstrat o îmbunătățire semnificativă statistic a SFP, comparativ cu TPC, în asociere cu pembrolizumab, prin BICR. La momentul analizei intermediare a SG, pacienții au parcurs o perioadă mediană de urmărire ulterioară de 22,5 luni.
Rezultatele de eficacitate sunt rezumate în Tabelul 4, Figura 1 și Figura 2.
Tabelul 4: Criteriile finale de eficacitate (ASCENT-04) Sacituzumab govitecan TPC în asociere cu 10 mg/kg în asociere cu pembrolizumab pembrolizumab n = 222 n = 221
Durata de supraviețuire fără progresia bolii prin BICR1
Numărul (%) de pacienți cu 109 (49%) 140 (63%) evenimente
Mediana SFP, în luni (IÎ 95%) 11,2 (9,3; 16,7) 7,8 (7,3; 9,3)
Risc relativ (IÎ 95%)2 0,65 (0,51; 0,84) Sacituzumab govitecan TPC în asociere cu 10 mg/kg în asociere cu pembrolizumab pembrolizumab n = 222 n = 221
Valoare p3 0,0009
Rata de răspuns obiectiv conform BICR1
RRO (IÎ 95%)4 60% (53;66) 53% (46;60)
Supraviețuire globală5
Numărul (%) de pacienți cu 97 (43,9%) 106 (47,7%) evenimente
Mediana SFP, în luni (IÎ 95%) 31,21 (25,56; NA) 28,39 (24,44; NA)
Risc relativ (IÎ 95%)2 0,915 (0,694; 1,206) ¹ Pe baza analizei primare a SFP, cu durată mediană de urmărire ulterioară de 14 luni (data-limită de colectare a datelor: 3 martie 2025) ² Risc relativ pe baza modelului stratificat Cox al riscurilor proporționale ³ Test log-rank stratificat, ajustat în funcție de factorii de stratificare: intervalul liber de tratament (de novo versus boală recurentă în decurs de 6 până la 12 luni comparativ cu boală recurentă apărută la > 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ) și regiunea geografică (SUA/Canada/Europa de Vest versus restul lumii) ⁴ Pe baza IÎ 95% bilaterale, calculate prin metoda Clopper-Pearson ⁵ Pe baza analizei intermediare a SG (data-limită de colectare a datelor: 16 februarie 2026)
BICR = grup de revizuire centralizat, independent și în regim orb; IÎ = interval de încredere
NA = neatinsă
TPC = nab-paclitaxel, paclitaxel sau gemcitabină
Figura 1: Durata de supraviețuire fără progresia bolii, după BICR, în ASCENT-04
TRODELVY + Pembrolizumab
TPC + Pembrolizumab
Cenzurat
Timp (luni)
Nr. de pacienți la risc
TRODELVY + Pembrolizumab
TPC + Pembrolizumab
Probabilitate supraviețuire fără progresie (%)
Figura 2: Supraviețuirea globală în ASCENT-04
TRODELVY + Pembrolizumab
TPC + Pembrolizumab
Cenzurat
Timp (luni)
Nr. de pacienți la risc
TRODELVY + Pembrolizumab
TPC + Pembrolizumab
TNBC netratat anterior, nerezecabil local avansat sau metastazat la paciențții care nu sunt eligibili pentru terapia cu inhibitori de PD-1/PD-L1 (ASCENT-03)
Eficacitatea sacituzumab govitecan a fost evaluată într-un studiu multicentric, deschis, randomizat (ASCENT-03), efectuat la 558 de pacienți cu cancer mamar avansat local și nerezecabil sau metastazat, triplu negativ (mTNBC), la care nu s-a administrat terapie sistemică anterioară pentru boală avansată și care nu au fost eligibili pentru terapia cu inhibitori de PD-1 sau PD-L1. Studiul a înrolat pacienți cu tumori având un rezultat PD-L1 negativ (definit ca având CPS tumoral < 10 la testul IHC 22C3) și pacienți cu tumori având un rezultat PD-L1 pozitiv (definit ca având CPS ≥ 10 la testul IHC 22C3) dacă li s-a administrat un inhibitor de PD-1 sau al PD-L1 în regim (neo)adjuvant sau dacă au avut o comorbiditate care a prezentat o contraindicație la tratamentul cu inhibitori de PD-1 sau PD-L1.
Pacienții puteau să fi primit tratament cu chimioterapie cu sau fără un inhibitor de PD-1 sau PD-L1 și/sau radioterapie în stadiul incipient al TNBC, cu toate acestea, trebuia să fi trecut cel puțin 6 luni între finalizarea terapiei sistemice (neo)adjuvante sau intervenția chirurgicală pentru cancerul mamar, oricare a apărut ultima dată, și prima recidivă locală sau la distanță. Nu au fost acceptați pacienți care au fost tratați anterior cu inhibitori de topoizomerază 1 sau conjugate anticorp-medicament conținând un inhibitor de topoizomerază.
Pacienții au fost randomizați (1:1) pentru a li se administra sacituzumab govitecan 10 mg/kg sub formă de perfuzie intravenoasă în zilele 1 și 8 ale unui ciclu de 21 de zile (n = 279) sau pentru tratamentul la alegerea medicului (Treatment of Physician’s Choice, TPC) (n = 279). TPC a fost ales de către medicul investigator înainte de randomizare, din una dintre următoarele scheme terapeutice: gemcitabină și carboplatină, paclitaxel sau nab-paclitaxel. Randomizarea a fost stratificată în funcție de boală apărută de novo versus boală recurentă, în decurs de 6 până la 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ versus boală recurentă > 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ, și în funcție de regiunea geografică (Statele Unite ale Americii, Canada, Europa de Vest versus restul lumii).
Probabilitate supraviețuire fără progresie (%)
Pacienții au fost tratați până la progresia bolii, verificată prin BICR, atingerea unei toxicități inacceptabile, deces sau retragerea consimțământului. S-a efectuat imagistica tumorii la intervale de 6 săptămâni în primul an și, ulterior, la intervale de 12 săptămâni. În urma progresiei bolii, verificată obiectiv prin BICR, și a opririi tratamentului de studiu, pacienții care au fost randomizați pentru chimioterapia TPC au putut primi sacituzumab govitecan, furnizat în cadrul studiului, în faza de încrucișare a tratamentului din acest studiu, dacă au fost eligibili.
Criteriul principal de evaluare a eficacității a fost durata de supraviețuire fără progresia bolii (SFP) prin BICR, pe baza criteriilor de evaluare a răspunsurilor pentru tumori solide (Response Evaluation
Criteria in Solid Tumours, RECIST) v1.1. Criteriile secundare de evaluare a eficacității au inclus supraviețuirea globală (SG) și o rată de răspuns obiectivă (RRO) după BICR.
Vârsta mediană a populației studiate a fost de 55 de ani (interval: 23-86 de ani), iar 26% dintre pacienți aveau 65 de ani sau peste; 99,5% dintre pacienți au fost femei. Majoritatea pacienților au fost caucazieni (64%); 23% au fost asiatici, 3% au fost negroizi și 4% au fost de altă rasă. Treizeci și unu la sută (31%) dintre pacienți au avut boală de novo, 21% dintre pacienți au avut o boală recurentă, cu un interval fără boală (IFB) cuprins între 6 și12 luni, iar 48% dintre pacienți au avut IFB > 12 luni.
Nouăzeci și nouă virgulă cinci la sută (99,5%) dintre pacienții înrolați au avut tumori cu rezultat
PD-L1 negativ și 0,5% dintre pacienți au avut tumori cu un rezultat PD-L1 pozitiv. La începerea studiului, toți pacienții au avut un status de performanță ECOG de 0 (66%) sau 1 (34%). Majoritatea pacienților (97,8%) au avut boală metastatică în etapa de selecție; au fost observate metastaze cerebrale la 5% dintre pacienți. Statusul mutațional BRCA 1/2 a fost cunoscut la 76% dintre participanți, iar în rândul celor testați în cadrul studiului, 18% au prezentat mutații BRCA pozitive.
Sacituzumab govitecan a demonstrat o îmbunătățire semnificativă statistic a SFP, comparativ cu TPC, prin BICR. La momentul primei analize intermediare a SG, pacienții au parcurs o perioadă de urmărire ulterioară de 17,7 luni. Rezultatele de eficacitate sunt rezumate în Tabelul 5, Figura 3 și Figura 4.
Tabelul 5. Criteriile finale de eficacitate (ASCENT-03) Sacituzumab govitecan TPC
N = 279 N = 279
Durata de supraviețuire fără progresia bolii după BICR1
Număr (%) de pacienți cu 161 (58%) 188 (67%) evenimente
Mediana PFS în luni (IÎ 95%) 9,7 6,9 (8,1; 11,1) (5,6; 8,2)
Risc relativ (IÎ 95%)2 0,62 (0,50; 0,77) valoare p3 < 0,0001
Rată de răspuns obiectivă conform BICR1
RRO, (IÎ 95%)4 48% 46% (42%; 54%) (40%; 52%)
Supraviețuire globală5
Număr (%) de pacienți cu 139 (50%) 144 (52%) evenimente
Mediana SG în luni (IÎ 95%) 21,5 (18,9; 26,5) 21,3 (18,7; 25,2)
Risc relativ (IÎ 95%)2 0,95 (0,75; 1,20) 1. Pe baza analizei primare a SFP (data-limită de colectare a datelor: 2 aprilie 2025), cu durata medie de urmărire ulterioară de 13,2 luni. 2. Risc relativ cu IÎ 95% pe baza modelului stratificat Cox al riscurilor proporționale, ajustat pentru factorii de stratificare a randomizării: stratificarea bolii (boală de novo versus boală recurentă în decurs de 6 până la 12 luni comparativ cu boală recurentă apărută la > 12 luni după finalizarea tratamentului curativ) și a regiunii geografice (SUA/Canada/Europa de
Vest versus restul lumii).
3. Valoarea p bilaterală pe baza testului log-rank ajustat pentru factorii de stratificare a randomizării: stratificarea bolii (boală de novo versus boală recurentă în decurs de 6 până la 12 luni comparativ cu boală recurentă apărută la > 12 luni de la finalizarea tratamentului curativ) și a regiunii geografice (SUA/Canada/Europa de Vest versus restul lumii) 4. IÎ 95% are la bază metoda exactă Clopper-Pearson. 5. Pe baza analizei intermediare SG (data-limită de colectare a datelor: 27 octombrie 2025), cu durata medie de urmărire ulterioară de 17,7 luni.
BICR = Grup de revizuire centralizat, independent și în regim orb (Blinded, Independent, Centralised Review, BICR);
IÎ = Interval de încredere
TPC = gemcitabină și carboplatină, paclitaxel sau nab-paclitaxel
Figura 3: Durata de supraviețuire fără progresia bolii după BICR în cadrul ASCENT-03 (data-limită de colectare a datelor: 2 aprilie 2025)
Trodelvy
TPC Cenzurat
Durata (luni)
Număr de pacienți la risc
Trodelvy
TPC
Probabilitatea de PFS (%)
Figura 4: Rata de supraviețuire globală în cadrul ASCENT-03 (data-limită de colectare a datelor: 27 octombrie 2025)
Trodelvy
TPC
Cenzurat
Durată (luni)
Număr de pacienți la risc
Trodelvy
TPC
Cancer mamar nerezecabil sau metastazat triplu negativ (ASCENT)
Eficacitatea și siguranța sacituzumab govitecan au fost evaluate în cadrul ASCENT (IMMU-132-05), un studiu internațional de fază 3, multricentric, în regim deschis, randomizat, efectuat la 529 de pacienți cu cancer mamar avansat local și nerezecabil sau metastazat, TNBC, care a recidivat după cel puțin două (fără limită superioară) chimioterapii anterioare pentru cancer mamar. S-a stabilit că terapia precoce, în regim adjuvant sau în regim neoadjuvant, pentru o boală mai limitată, reprezintă unul dintre regimurile anterioare necesare dacă dezvoltarea bolii nerezecabile, avansată local sau metastazate a apărut în decurs de 12 luni de la finalizarea chimioterapiei. Toți pacienții au utilizat anterior tratament cu taxani în regim adjuvant, neoadjuvant sau avansat, cu excepția cazului în care aveau contraindicație sau prezentau intoleranță la taxani. A fost permisă utilizarea de inhibitori de poli- ADP-riboz-polimerază (PARP) pentru una dintre cele două chimioterapii anterioare la pacienții cu mutație a genelor BRCA1/BRCA2 documentată.
Pacienții au fost randomizați (1:1) pentru administrarea de sacituzumab govitecan 10 mg/kg ca perfuzie intravenoasă în ziua 1 și ziua 8 a unui ciclu de tratament cu durata de 21 de zile sau pentru tratamentul la alegerea medicului TPC, care presupunea scheme terapeutice în funcție de aria suprafaței corporale și conform informațiilor aprobate referitoare la medicament. TPC a fost ales de către medicul investigator înainte de randomizare, din una dintre următoarele scheme terapeutice cu un singur medicament: eribulină (n = 139), capecitabină (n = 33), gemcitabină (n = 38) sau vinorelbină (cu excepția cazurilor în care pacientul avea neuropatie ≥ gradul 2, n = 52). Au fost eligibili pacienții cu metastază cerebrală stabilă (tratați anterior, non-progresivi, fără terapie cu medicamente anticonvulsive și cu o doză stabilă de corticosteroizi timp de cel puțin 2 săptămâni). Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru determinarea metastazelor cerebrale a fost necesară doar pentru pacienții cu metastaze cerebrale cunoscute sau suspectate. Pacienții cu boala Gilbert cunoscută, afecțiuni doar la nivelul oaselor, istoric cunoscut de angină pectorală instabilă, infarct miocardic sau insuficiență cardiacă congestivă, boli intestinale inflamatorii cronice active sau perforație gastrointestinală (GI), infecție cu virusul imunodeficienței umane (HIV), hepatită B sau C activă, administrare de vaccin cu virus viu în ultimele 30 de zile sau care au utilizat anterior irinotecan au fost excluși.
Probabilitatea de supraviețuire globală (%)
Pacienții au fost tratați până la progresia bolii sau atingerea unei toxicități inacceptabile. Criteriul principal de evaluare a eficacității a fost SFP a pacienților fără metastaze cerebrale la inițiere (de exemplu, Brain Metastates Negative population - BMNeg), conform măsurătorilor realizate de un grup de revizuire centralizat, independent și în regim orb BICR de experți în radiologie, folosindu-se criteriile de evaluare a răspunsurilor pentru tumori solide RECIST v1.1. Criteriile secundare de evaluare a eficacității au inclus SFP conform BICR pentru populația globală, incluzând toți pacienții, cu și fără metastaze cerebrale, supraviețuire globală (SG), o rată de răspuns obiectivă (RRO) și durata de răspuns obiectivă (DRO).
Analiza principală a inclus 235 de pacienți BMNeg în grupul de tratament cu sacituzumab govitecan și 233 de pacienți BMNeg în grupul TPC. Analiza populației globale a inclus 267 de pacienți în grupul de tratament cu sacituzumab govitecan și 262 de pacienți în grupul TPC.
Caracteristicile demografice și inițiale ale populației globale (n =529) au fost: vârsta medie de 54 de ani (interval: 27-82 ani) și 81% < 65 de ani, 99,6% femei, 79% caucazieni, 12% negroizi, numărul mediu de terapii sistemice anterioare a fost 4, 69% au utilizat anterior 2 sau 3 chimioterapii, 31% au utilizat anterior >3 chimioterapii, 42% au avut metastaze hepatice, 12% aveau metastaze cerebrale la momentul includerii în studiu sau aveau un istoric de metastaze cerebrale. 8% aveau status pozitiv pentru mutația BRCA1/BRCA2; statusul BRCA a fost disponibil pentru 339 de pacienți. La începerea studiului, toți pacienții au avut un status de performanță ECOG de 0 (43%) sau 1 (57%). Durata mediană de la diagnosticarea stadiului 4 la începerea studiului a fost de 16,2 luni (interval: -0,4 și 202,9 luni). Cele mai frecvente chimioterapii anterioare au fost cu ciclofosfamidă (83%), antraciclină (83%) inclusiv doxorubicină (53%), paclitaxel (78%), carboplatină (65%), capecitabină (67%), gemcitabină (36%), docetaxel (35%) și eribulină (33%). În general, 29% dintre pacienții au utilizat anterior terapie PD-1 sau PD-L1. Treisprezece la sută dintre pacienții din grupul de tratament cu sacituzumab govitecan din populația globală au utilizat anterior o singură linie de terapie sistemică, în stadiul metastazat.
Rezultatele de eficacitate obținute la populația BMNeg au indicat o îmbunătățire statistic semnificativă a SFP și SG pentru tratamentul cu sacituzumab govitecan, față de TPC, cu rate ale riscului relativ (RR) de 0,41 (n=468; IÎ 95%:0,32; 0,52; valoare p: <0,0001) și, respectiv, 0,48 (n=468; IÎ 95%: 0,38; 0,59; valoare p: <0,0001). Mediana SFP a fost de 5,6 luni, comparativ cu 1,7 luni, iar mediana SG a fost de 12,1 luni, comparativ cu 6,7 luni, la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan, respectiv TPC.
Rezultatele eficacității la populația globală au fost similare cu rezultatele obținute la populația BMNeg în analiza finală specificată în prealabil (data de întrerupere 11 martie 2020) și sunt rezumate în
Tabelul 6.
Tabelul 6: Criteriile finale de eficacitate (populația globală) - analiză finală specificată în prealabil (ASCENT) Analiză finală specificată în prealabil (data întreruperii 11 martie 2020) Sacituzumab govitecan Tratament la alegerea n=267 medicului (TPC) n=262
Supraviețuirea fără progresie1
Număr de evenimente (%) 190 (71,2) 171 (65,3)
Mediana SFP în luni (IÎ 95%) 4,8 1,7 (4,1; 5,8) (1,5; 2,5) Risc relativ (IÎ 95%) 0,43 (0,35, 0,54) valoare p2 <0,0001 Analiză finală specificată în prealabil (data întreruperii 11 martie 2020) Sacituzumab govitecan Tratament la alegerea n=267 medicului (TPC) n=262
Rată de supraviețuire globală
Număr de decese (%) 179 (67,0) 206 (78,6)
Mediana SG în luni (IÎ 95%) 11,8 6,9 (10,5; 13,8) (5,9; 7,7) Risc relativ (IÎ 95%) 0,51 (0,41, 0,62) valoare p2 <0,0001
Rată globală de răspuns (RRO)
Număr de respondenți (%) 83 (31) 11 (4) Probabilitate relativă (IÎ 95%) 10,99 (5,66; 21,36) valoare p3 <0,0001
Răspuns complet, n (%) 10 (4) 2 (1)
Răspuns parțial, n (%) 73 (27) 9 (3)
Durata răspunsului (DRO)
Mediana DRO în luni 6,3 3,6 (IÎ 95%) (5,5; 9,0) (2,8; NE) 1 SFP este definit ca timpul de la data randomizării la data primei progresii a bolii dovedite radiologic sau la deces din orice motiv, indiferent care apare prima. 2 Test de rang logaritmic stratificat pentru factori de stratificare: numărul de chimioterapii anterioare, prezența metastazelor cerebrale cunoscute la începutul studiului și regiunea. 3 Pe baza testului Cochran-Mantel-Haenszel.
IÎ = Interval de încredere
Într-o analiză actualizată privind eficacitatea (blocare bază de date finală pe 25 februarie 2021), rezultatele au fost similare cu analiza finală specificată în prealabil. Mediana SFP în funcție de BICR a fost de 4,8 luni comparativ cu 1,7 luni la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan și, respectiv, TPC (HR de 0,41; IÎ 95%: 0,33, 0,52). Mediana SG a fost de 11,8 luni comparativ cu 6,9 luni (RR de 0,51;
IÎ 95%: 0,42, 0,63). Curbele Kaplan-Meier pentru SFP actualizat în funcție de BICR și SG sunt prezentate în Figurile 5 și 6.
Figura 5: Durata de supraviețuire fără progresia bolii (populația totală; blocare bază de date finală pe 25 februarie 2021) după BICR în cadrul ASCENT
Trodelvy
TPC
Cenzurat
Durată (luni)
Număr de pacienți cu risc
Trodelvy 267 184 135 82 55 34 23 17 11 8 5
TPC 262 86 36 12 6 3 1 0 0 0 0
Figura 6: Rată de supraviețuire globală (populația totală; blocare bază de date finală pe 25 februarie 2021) în cadrul ASCENT
Trodelvy
TPC
Cenzurat
Durată (luni)
Număr de pacienți cu risc
Trodelvy 267 250 232 209 178 152 125 108 79 62 49 37 25 14 7 2 0
TPC 262 222 174 132 101 66 54 45 34 36 12 7 3 2 0 0
Analiză de subgrupÎn cadrul analizelor de subgrup, îmbunătățirile SFP și SG la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan, față de TPC, au fost consistente pentru toate subgrupele de pacienți, indiferent de vârstă, rasă, status
BRCA, numărul de terapii sistemice anterioare totale (2 și > 2, 2-3 și > 3) și în stadiul metastazat (1 și > 1), terapiile anterioare cu antraciclină sau PDL1 și metastaze hepatice.
Probabilitatea de OS (%) Probabilitatea de SFP (%)
Metastaze cerebrale
O analiză exploratorie a SFP și SG la pacienții cu metastaze cerebrale tratați anterior, stabili, a indicat un RR stratificat de 0,65 (n=61; IÎ 95%: 0,35; 1,22) și, respectiv, de 0,87 (n=61; IÎ 95%: 0,47; 1,63).
Mediana SFP a fost de 2,8 luni comparativ cu 1,6 luni, iar mediana SG a fost de 6,8 luni comparativ cu 7,5 luni, la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan și, respectiv, TPC.
Expresie Trop-2
Analizele de subgrup suplimentare au fost realizate pentru evaluarea eficacității în funcție de nivelurile de expresie Trop-2 ale tumorii, iar rezultatele au fost consistente pentru toate metodele diferite de acordare a scorurilor. La pacienții cu niveluri reduse de Trop-2, beneficiul sacituzumab govitecan față de TPC a fost confirmat prin metoda scorului H membrană pe cvartile, în privința SFP (RR 0,64; IÎ 95%: 0,37; 1,11) și SG (RR de 0,71; IÎ 95%: 0,42; 1,21).
Cancer mamar HR-pozitiv, HER2-negativ
Cancer mamar nerezecabil sau metastazat HR-pozitiv/ HER2-negativ (TROPiCS-02)
Eficacitatea sacituzumab govitecan a fost evaluată într-un studiu multicentric, deschis, randomizat
TROPiCS-02 (IMMU-132-09), efectuat la 543 de pacienți cu cancer mamar HR-pozitiv nerezecabil local avansat sau metastazat, HER2-negativ (IHC 0, IHC 1+ sau IHC 2+/ISH-) a căror boală a progresat după oricare dintre următoarele tratamente: un inhibitor de CDK 4/6, terapie endocrină și un taxan; pacienților li s-au administrat cel puțin două chimioterapii anterioare în stadiu metastazat (dintre care una ar fi putut fi în context neoadjuvant sau adjuvant dacă progresia sau recurența au apărut în decurs de 12 luni de la finalizarea chimioterapiei). Pacienții cu afecțiuni doar la nivelul oaselor, cei cu boală intestinală inflamatorie cronică activă și istoric cunoscut de obstrucție intestinală, cu istoric cunoscut de angină instabilă sau infarct miocardic sau insuficiență cardiacă congestivă sau infecție activă cu hepatită B sau C au fost excluși din studiu.
Pacienții au fost randomizați (1:1) pentru a li se administra sacituzumab govitecan 10 mg/kg sub formă de perfuzie intravenoasă în zilele 1 și 8 ale unui ciclu de 21 de zile (n=272) sau TPC (n=271). TPC a fost ales de către medicul investigator înainte de randomizare, din una dintre următoarele scheme terapeutice cu un singur medicament: eribulină (n=130), vinorelbină (n=63), gemcitabină (n=56) sau capecitabină (n=22). Randomizarea a fost stratificată pe baza schemelor terapeutice anterioare de chimioterapie pentru boala metastatică (2 versus 3-4), metastazele viscerale (da versus nu) și terapia endocrină în stadiu metastatic timp de cel puțin 6 luni (da versus nu).
Pacienții au fost tratați până la progresia bolii sau atingerea unei toxicități inacceptabile. Criteriul principal pentru evaluarea eficacității rezultatului a fost SFP, determinat prin BICR conform RECIST v1.1. Criterii suplimentare folosite pentru determinarea rezultatului de eficacitate au fost SG, RRO prin BICR și DRO prin BICR.
Vârsta mediană a populației studiate a fost de 56 de ani (interval: 27-86 de ani), iar 26% dintre pacienți aveau 65 de ani sau peste. Aproape toți pacienții au fost femei (99%). Majoritatea pacienților au fost caucazieni (67%); 4% au fost negroizi, 3% asiatici și 26% erau de rasă necunoscută. Pacienților li s-au administrat, în medie, 7 (interval: 3 până la 17) scheme terapeutice sistemice anterioare în orice context și 3 (interval: 0 până la 8) regimuri anterioare de chimioterapie sistemică în context metastatic.
Aproximativ 42% dintre pacienți primiseră 2 scheme de chimioterapie anterioare pentru boala metastatică, comparativ cu 58% dintre pacienții care primiseră 3 până la 4 scheme de chimioterapie anterioare. Majoritatea pacienților au primit terapie endocrină în context metastatic timp de ≥ 6 luni (86%). Pacienții au avut un status performanță ECOG de 0 (44%) sau 1 (56%). Nouăzeci și cinci la sută dintre pacienți aveau metastaze viscerale; 4,6% dintre pacienți aveau metastaze cerebrale stabile, tratate anterior.
Sacituzumab govitecan a demonstrat o îmbunătățire semnificativă statistic a SFP prin BICR și SG, comparativ cu TPC. Îmbunătățirea SFP prin BICR și SG a fost în general consecventă între subgrupurile specificate în prealabil. Rezultatele de eficacitate sunt rezumate în Tabelul 7.
Tabelul 7: Criteriile finale de eficacitate - analiză finală specificată în prealabil (TROPiCS-02) Sacituzumab govitecan TPC n=272 n=271
Supraviețuirea fără progresie prin BICR1
Număr de evenimente (%) 170 (62,5%) 159 (58,7%)
Mediana SFP în luni (IÎ 95%) 5,5 (4,2; 7,0) 4,0 (3,1; 4,4) Risc relativ (IÎ 95%) 0,661 (0,529; 0,826) valoare p2 0,0003
Rata SFP la 12 luni (IÎ 95%) 21,3 (15,2; 28,1) 7,1 (2,8; 13.9)
Rată de supraviețuire globală3
Număr de decese (%) 191 (70,2%) 199 (73.4%)
Mediana SG în luni (IÎ 95%) 14,4 (13,0; 15,7) 11,2 (10,1; 12.7) Risc relativ (IÎ 95%) 0,789 (0,646; 0,964) valoare p2 0,0200
Rată de răspuns obiectiv prin BICR3
Număr de respondenți (%) 57 (21,0%) 38 (14%) Probabilitate relativă (IÎ 95%) 1,625 (1,034; 2,555) valoare p3 0,0348 1 SFP este definit ca timpul de la data randomizării la data primei progresii a bolii dovedite radiologic sau la deces, din orice cauză, indiferent care apare prima (data limită pentru blocarea datelor: 3 ianuarie 2022). 2 Test de rang logaritmic stratificat pentru factori de stratificare: schemele terapeutice anterioare de chimioterapie pentru boala metastatică (2 versus 3-4), metastazele viscerale (da versus nu) și terapia endocrină în context metastatic timp de cel puțin 6 luni (da versus nu).
3 Pe baza celei de-a doua analize intermediare a SG (data limită pentru blocarea datelor: 1 iulie 2022).
BICR = revizuire centralizată, independentă și în regim orb; IÎ = Interval de încredere
Într-o analiză actualizată a eficacității cu o durată mediană de monitorizare de 12,8 luni (data limită pentru blocarea datelor: 1 decembrie 2022), rezultatele au fost în concordanță cu analiza finală specificată în prealabil. Mediana SFP prin BICR a fost de 5,5 luni față de 4,0 luni, la pacienții tratați cu sacituzumab govitecan și, respectiv, TPC (RR de 0,65; IÎ 95%: 0,53; 0,81). SG mediană a fost de 14,5 luni față de, respectiv, 11,2 luni (RR de 0,79; IÎ 95%: 0,65; 0,95). Curbele Kaplan-Meier pentru
SFP actualizate prin BICR și SG sunt prezentate în Figurile 7 și 8.
Figura 7: Supraviețuirea fără progresie prin BICR (data limită pentru blocarea datelor: 1 decembrie 2022) în cadrul TROPiCS-02
Trodelvy
TPC
Cenzurat
Durată (luni)
Numărul de pacienți la risc Trodelvy TPC
Figura 8: Supraviețuirea globală (data limită pentru blocarea datelor: 1 decembrie 2022) în cadrul TROPiCS-02
Trodelvy
TPC
Cenzurat
Durată (luni)
Numărul de pacienți la risc Trodelvy TPC
Copii și adolescențiAgenția Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligația de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu sacituzumab govitecan la toate subgrupele de copii și adolescenți pentru tratamentul cancerului de sân (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizarea la copii și adolescenți).
Probabilitatea de supraviețuire globală (%) Probabilitatea de supraviețuire fără progresie (%)
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Proprietățile farmacocinetice serice ale sacituzumab govitecan și SN-38 au fost evaluate la pacienții cu cancer mamar metastazat (mBC) la care s-a administrat sacituzumab govitecan, la o doză de 10 mg/kg ca monoterapie, în asociere cu pembrolizumab. Parametrii farmacocinetici ai sacituzumab govitecan și
SN-38 liber atunci când sunt administrați ca monoterapie sau în asociere cu pembrolizumab sunt prezentați în Tabelul 8.
Administrarea concomitentă cu pembrolizumab nu a avut niciun impact asupra farmacocineticii sacituzumab govitecan sau a SN-38.
Tabelul 8: Rezumatul parametrilor FC (CV%) medii pentru sacituzumab govitecan și SN-38 liber Sacituzumab govitecan SN-38 liber
Cmax [ng/ml] 258378 (17%) 97 (41%)
ASC0-168 [ng x oră/ml] 12285980 (19%) 3120 (62%)
*Parametrii estimați pe baza analizelor farmacocinetice populaționale
Cmax: concentrație serică maximă de la 0-168 de ore, după prima doză
ASC0-168: aria de sub curba concentrației serice în 168 de ore, după prima doză
DistribuțiePe baza analizelor farmacocinetice asupra populației, volumul de distribuție al sacituzumab govitecan, la starea de echilibru, atunci când este administrat ca monoterapie sau în asociere cu pembrolizumab a fost de 4,79 l.
MetabolizareNu a fost desfășurat niciun studiu cu privire la metabolizarea sacituzumab govitecan.
SN-38 (subunitatea moleculară mică a sacituzumab govitecan) este metabolizată prin intermediul
UGT1A1.
EliminareMediana timpului de înjumătățire plasmatică prin eliminare (t1/2) pentru sacituzumab govitecan și
SN-38 liber, pe baza analizei farmacocineticii populaționale, la pacienții cărora li s-a administrat sacituzumab govitecan ca monoterapie sau în asociere cu pembrolizumab, a fost de 170 și, respectiv, 21,4 ore. Clearance-ul mediu estimat (%CV) pentru sacituzumab govitecan a fost de 0,129 l/oră (21%).
Grupe speciale de paciențiAnalizele farmacocinetice pentru pacienții tratați cu sacituzumab govitecan nu au indicat niciun efect al vârstei, rasei sau insuficienței renale ușoare sau moderate asupra proprietăților farmacocinetice ale sacituzumab govitecan.
Insuficiență renalăSe cunoaște faptul că eliminarea renală contribuie foarte puțin la excreția SN-38, subunitatea moleculară mică a sacituzumab govitecan. Nu există date despre proprietățile farmacocinetice ale sacituzumab govitecan la pacienții cu insuficiență renală severă sau boală renală în stadiu terminal (ClCr ≤ 15 ml/minut).
Insuficiență hepaticăExpunerea la sacituzumab govitecan este asemănătoare la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară (bilirubinemie ≤ LSVN și valori serice ale AST > LSVN sau bilirubinemie > 1,0 și ≤ 1,5 LSVN și valori serice ale AST de orice nivel) cu pacienții cu funcție hepatică normală (bilirubinemie și valori serice ale AST ≤ LSVN).
Există date limitate privind expunerea la sacituzumab govitecan și SN-38 liber la pacienții cu insuficiență hepatică moderată sau severă.
5.3 Date preclinice de siguranţă
SN-38 a avut efecte clastogene într-un test in vitro pe micronuclee celulare de mamifere din celule ovariene de hamster chinezesc și nu a fost mutagen în cadrul unei evaluări in vitro a mutației bacteriene inverse (Ames).
În cadrul unui studiu asupra toxicității după doze repetate efectuat la maimuțe cynomolgus, administrarea intravenoasă de sacituzumab govitecan a cauzat atrofie endometrială, hemoragie uterină, atrezie foliculară ovariană crescută și atrofie a celulelor epiteliale vaginale la doze ≥ 60 mg/kg (de 1,9 ori mai mari decât doza de 10 mg/kg recomandată la oameni, pe baza scalării alometrice a greutății corporale).
Datele non-clinice pentru noul excipient MES nu identifică niciun risc special pentru oameni, pe baza studiilor convenționale privind toxicitatea după doze repetate și genotoxicitatea.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
2-(N-morfolino) acid etan sulfonic (MES)
Polisorbat 80 (E433)
Dihidrat de trehaloză
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie combinat cu alte medicamente, cu excepția celor menționate la pct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
Flacon nedeschis 3 ani.
După reconstituireSoluția reconstituită trebuie utilizată imediat pentru prepararea soluției diluate pentru perfuzie. În cazul în care nu este utilizată imediat, punga de perfuzie care conține soluția diluată poate fi păstrată la frigider (între 2 °C și 8 °C) timp de până la 24 ore, protejată de lumină.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
A se păstra la frigider (2 °C - 8 °C).
A nu se congela.
A se ține flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.
Pentru condițiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire și diluare, vezi pct. 6.3.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Flacon din sticlă transparentă incoloră de tip I, de 50 ml, cu dop din elastomer butilic și sigilat cu o capsă de etanșare din aluminiu, care conține 200 mg de sacituzumab govitecan.
Fiecare ambalaj conține un flacon.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Trodelvy este un medicament citotoxic. Trebuie respectate procedurile speciale de manipulare și eliminare aplicabile.
Reconstituire* Se calculează doza necesară (mg) de Trodelvy în funcție de greutatea corporală a pacientului.
* Folosind o seringă sterilă, se injectează ușor 20 ml de soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) în fiecare flacon. Concentrația rezultată va fi de 10 mg/ml.
* Se rotesc ușor flacoanele și se lasă să se dizolve până la 15 minute. A nu se agita. Medicamentul trebuie verificat vizual pentru particule materiale și modificări de culoare înainte de administrare. Soluția nu trebuie să conțină particule vizibile și trebuie să fie limpede și galbenă.
A nu se utiliza soluția reconstituită dacă aceasta este tulbure sau prezintă modificări de culoare.
* Se va utiliza imediat pentru prepararea unei soluții diluate pentru perfuzare.
Diluare* Se calculează volumul necesar de soluție reconstituită, pentru obținerea dozei corespunzătoare, în funcție de greutatea corporală a pacientului.
* Se determină volumul final al soluției perfuzabile pentru administrarea dozei corespunzătoare pentru un interval de concentrație de sacituzumab govitecan între 1,1 mg/ml și 3,4 mg/ml.
* Se extrage și se elimină un volum de soluție injectabilă de clorură de sodiu de 9 mg/ml (0,9%) din punga de perfuzie finală, echivalent cu volumul necesar de soluție reconstituită.
* Se extrage cantitatea calculată de soluție reconstituită din flacon, folosind o seringă. Se elimină orice cantitate neutilizată de substanță rămasă în flacon.
* Pentru a minimiza formarea de spumă, se injectează ușor volumul necesar de soluție reconstituită într-o pungă de perfuzie din clorură de polivinil, poliolefină (polipropilenă și/sau polietilenă) sau etilenă/acetat de vinil. A nu se agita conținutul.
* Dacă este necesar, se reglează volumul din punga de perfuzie cu soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), pentru obținerea unei concentrații între 1,1 mg/ml și 3,4 mg/ml. Trebuie utilizată doar soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%), deoarece stabilitatea medicamentului reconstituit nu a fost determinată cu alte soluții uzuale pentru perfuzare.
* În cazul în care nu este utilizată imediat, punga de perfuzie care conține soluția diluată poate fi păstrată la frigider, la temperaturi între 2 °C și 8 °C, timp de până la 24 ore, protejată de lumină.
A nu se congela. După păstrarea la frigider, soluția diluată trebuie administrată în decurs de 8 ore (incluzând timpul de perfuzare), la o temperatură a camerei de până la 25 °C.
Administrare* Trodelvy se va administra sub formă de perfuzie intravenoasă. Punga de perfuzie se va feri de lumină. Punga de perfuzie trebuie acoperită în timpul administrării la pacient, până la finalizarea tratamentului. Nu este necesară acoperirea tubulaturii de perfuzie sau utilizarea unei tubulaturi cu protecție împotriva luminii în timpul perfuzării.
* Se poate utiliza o pompă de perfuzie.
* Nu se va combina și nu se va administra Trodelvy sub formă de perfuzie împreună cu alte medicamente.
* La finalizarea perfuziei, linia intravenoasă se va clăti cu 20 ml de soluție injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%).
EliminareOrice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru
Medicamente https://www.ema.europa.eu.