Grupa farmacoterapeutică: vaccinuri, vaccinuri pneumococice, codul ATC: J07AL52
Date epidemiologiceCele 10 serotipuri pneumococice incluse în acest vaccin reprezintă principalele serotipuri cauzatoare de boală în
Europa, acoperind aproximativ 56% până la 90% din bolile pneumococice invazive (BPI) la copiii cu vârsta < 5 ani. În cadrul acestei grupe de vârstă, serotipurile 1, 5 şi 7F sunt responsabile de 3,3% până la 24,1% dintre bolile invazive, în funcţie de ţară şi de perioada de timp studiată.
Pneumonia de diferite etiologii este o cauză majoră de morbiditate infantilă şi de mortalitate globală. În cadrul studiilor prospective a fost estimat că infecţia cu Streptococcus pneumoniae este responsabilă de 30-50% din cazurile de pneumonie.
Otita medie acută (OMA) este o boală frecventă a copilăriei, având diferite etiologii. Bacteriile pot fi responsabile de 60 - 70% dintre episoadele clinice ale OMA. Streptococcus pneumoniae şi Haemophilus influenzae non-tipabil (HiNT) sunt cele mai frecvente cauze ale OMA bacteriene la nivel global.
Eficacitatea şi eficienţa în cadrul studiilor cliniceÎn cadrul unui studiu clinic efectuat în Finlanda (FinIP), de fază III/IV, pe scară largă, dublu-orb, randomizat, tip cohortă, copiii au fost randomizaţi în cadrul a 4 grupuri, în funcţie de cele două scheme de vaccinare utilizate [schema de vaccinare primară cu 2 doze (la vârsta de 3, 5 luni) sau cea cu 3 doze (la vârsta de 3, 4, 5 luni) urmate de administrarea dozei de rapel începând cu vârsta de 11 luni] şi le-a fost administrat Synflorix (2/3 din cohorte) sau vaccinuri hepatitice în grupul de control (1/3 din cohorte). În cadrul cohortelor cu vaccinare tardivă conform vârstei, copiii cu vârsta cuprinsă între 7-11 luni la data primei administrări a vaccinului, au fost vaccinaţi cu Synflorix sau vaccinul hepatitic B din grupul de control conform schemei de vaccinare primară cu 2 doze, urmată de administrare dozei de rapel şi copiii cu vârsta cuprinsă între 12-18 luni la data primei administrări a vaccinului, au fost vaccinaţi cu 2 doze de Synflorix sau vaccinul hepatitic A din grupul de control.
Urmărirea medie, după administrarea primei doze de vaccin a fost de 24 până la 28 luni pentru boala invazivă şi pentru pneumonia diagnosticată în spital. În cadrul unui studiu conex, sugarii au fost monitorizaţi până la vârsta de aproximativ 21 de luni pentru a determina impactul asupra portajului rinofaringian şi cazurile de OMA diagnosticate de medic şi raportate de părinţi.
În cadrul unui studiu clinic de fază III, pe scară largă, dublu-orb, randomizat (Studiu Clinic al Otitei Medii şi al
Pneumoniei-COMPAS) desfăşurat în Argentina, Panama şi Columbia, copii sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 săptămâni au fost vaccinaţi cu Synflorix sau cu vaccinul de control împotriva hepatitei B la vârsta de 2, 4 şi 6 luni, schema de imunizare primară fiind urmată de vaccinarea cu Synflorix sau cu vaccinul de control împotriva hepatitei A la o vârstă cuprinsă între 15 şi 18 luni.
Boala pneumococică invazivă (care include sepsisul, meningita, pneumonia bacteriemică, bacteriemia)Eficacitatea/eficienţa în cadrul cohortei de sugari cu vârsta mai mică de 7 luni la înrolarea în studiuEficacitatea sau eficienţa vaccinului (EV) a fost demonstrată în prevenirea BPI determinată de serotipurile pneumococice conţinute în vaccin şi a fost confirmată pe culturi, când Synflorix a fost administrat sugarilor în cadrul schemelor 2+1 sau 3+1 pentru studiul FinIP sau în cadrul schemei de 3+1 în studiul COMPAS (vezi
Tabelul 1).
Tabelul 1: Numărul de cazuri de BPI determinate de serotipurile prezente în vaccin şi eficacitatea vaccinului (FinIP) sau eficienţa (COMPAS) la sugari cu vârsta mai mică de 7 luni la înrolarea în studiu, cărora li s-a administrat cel puţin o doză de vaccin (cohorta totală sugari vaccinaţi)
FinIP COMPAS
Nr. de cazuri de BPI EV (IÎ 95%) Nr. de cazuri de BPI EV (IÎ 95%)
Tipul de Synflorix Grupul de
BPI schema Synflorix control Synflorix Grupul de schema 2+1 (2) schema control 3+1 schema 3+1 schema 2+1 3+1 schema 3+1
N N N N N 10.273 10.054 10.200 11.798 11.799
BPI serotip din cadrul (3) (4) (5)vaccinului 0 2 100% 91,8% 100% (82,8; 100) (58,3; 99,6) 0 18 (77,3;100) (1)
BPI serotip 0 0 5 100% 100% 6B (54,9; 100) (54,5; 100) 0 2 -
BPI serotip 14 0 0 4 100% 100% 100% (39,6; 100) (43,3; 100) 0 9 (49,5;100)
BPI Boală pneumococică invazivă
EV Eficacitatea vaccinului (FinIP) sau eficienţa (COMPAS)
N numărul de subiecţi per grup
IÎ Intervalul de încredere (1) În studiul FinIP în afara serotipurilor 6B şi 14, cazurile de BPI determinate de serotipurile pneumococice conţinute în vaccin, confirmate pe culturi, au inclus 7F (1 caz în cadrul cohortele la care s-a administrat
Synflorix în schema 2+1), 18C, 19F şi 23F (1 caz din fiecare în cadrul cohortelor de control). În studiul
COMPAS, în afara serotipurilor 6B şi 14, au fost detectate în grupul de control serotipurile 5 (2 cazuri), 18C (4 cazuri) şi 23F (1 caz).
(2) Cele 2 grupuri de cohorte de control ale sugarilor au fost reunite (3) valoarea-p <0,0001 (4) valoarea-p =0,0009 (5) în cadrul cohortei ATP EV a fost de 100% (IÎ 95%: 74,3; 100; 0 versus 16 cazuri)
În ansamblu, în cadrul studiului FinIP, EV observată împotriva BPI confirmată pe culturi a fost de 100% (IÎ 95%, 85,6; 100,0; 0 versus 14 cazuri) pentru schema de 3+1, 85,8% (IÎ 95%, 49,1; 97,8; 2 versus 14 cazuri) pentru schema 2+1 şi 93,0% (IÎ 95%, 74,9 ; 98,9; 2 versus 14 cazuri) indiferent de schema primară de vaccinare.
În cadrul studiului COMPAS EV a fost de 66, 7% (IÎ 95%, 21,8; 85,9; 7 versus 21 cazuri).
Eficacitatea după efectuarea schemelor de imunizare tardivă corespunzătoare vârsteiÎn rândul celor 15 447 copii din cadrul cohortelor de imunizare tardivă nu au existat cazuri de BPI confirmată pe culturi în grupul vaccinat cu Synflorix, în timp ce în cadrul grupurilor de control au fost observate 5 cazuri de
BPI determinate de serotipurile din compoziţia vaccinului (serotipurile 4, 6B, 7F, 14 şi 19F).
PneumoniaEficacitatea împotriva pneumoniei a fost analizată în cadrul studiului clinic COMPAS. Durata medie a urmăririi începând cu 2 săptămâni după administrarea celei de-a 3 doze în cadrul cohortei ATP a fost de 23 luni (cu o durată între 0 şi 34 luni) pentru analiza interimară (AI) şi de 30 luni (cu o durată între 0 şi 44 luni) pentru analiza de la finalul studiului. La sfârşitul acestei perioade de urmărire pentru AI sau pentru finalul de studiu la cohorta
ATP, vârsta medie a fost de 29 luni (cu o durată între 4 şi 41 luni) şi, respectiv, 36 luni (cu o durată între 4 şi 50 luni). Procentul de subiecţi care au fost vaccinaţi cu doza de rapel în cadrul cohortei ATP a fost de 92,3%, pentru ambele analize.
Eficacitatea Synflorix împotriva primelor episoade ale Pneumoniei Dobândite în Comunitate (PDC) cu sursă posibil bacteriană care au apărut începând cu 2 săptămâni după administrarea celei de-a 3 doze a fost demonstrată în cadrul cohortei ATP (P ≤ 0,002) în cadrul analizei interimare (determinate de un eveniment; criteriul principal de evaluare).
PDC cu sursă posibil bacteriană (B-PDC) este definită ca fiind cazuri de PDC confirmate radiologic cu consolidare alveolară/ difuzie pleurală pe radiografia toracică sau cu infiltrate non-alveolare, dar cu proteina C reactivă (CRP) ≥ 40 mg/l.
Eficacitatea vaccinului împotriva B-PDC observată în cadrul analizei interimare este prezentată mai jos (tabelul 2).
Tabelul 2: Număr şi procente de subiecţi cu prime episoade de B-PDC apărute începând la 2 săptămâni după administrarea celei de-a 3 doze de Synflorix sau de vaccin de control şi eficacitatea vaccinului (cohortă ATP).
Synflorix Vaccinul de control
N=10295 N=10201 Eficacitatea vaccinului n % (n/N) n % (n/N) 240 2,3% 304 3,0% 22,0% (IÎ 95%: 7,7; 34,2)
N numărul de subiecţi per grup n/% numărul/procentajul de subiecţi care au raportat un prim episod de B-PDC oricând în intervalul începând la 2 săptămâni după administrarea celei de-a 3 doze
IÎ Intervalul de încredere
În cadrul analizei interimare (cohortă ATP), eficacitatea vaccinului împotriva primelor episoade de PDC cu consolidare alveolară sau difuzie pleurală (C-PDC, definiţie OMS) a fost de 25, 7% (IÎ 95% : 8,4; 39,6) şi împotriva primelor episoade de PDC suspectată clinic care au fost ulterior investigate radiografic a fost de 6,7% (IÎ 95%: 0,7; 12,3).
În cadrul analizei de sfârşit de studiu (cohortă ATP) eficacitatea vaccinului (primele episoade) împotriva B-PDC a fost de 18,2% (IÎ 95% : 4,1; 30,3), împotriva C-PDC de 22,4% (IÎ 95% : 5,7; 36,1) şi împotriva PDC suspectată clinic care a fost ulterior investigată radiografic de 7,3% (IÎ 95%: 1,6; 12,6). Eficacitatea a fost de 100% (IÎ 95%: 41, 9; 100) împotriva pneumoniei pneumococice de etiologie bacteriemică sau epiemului cauzate de serotipurile conţinute de vaccin. Protecţia împotriva B-PDC înainte de administrarea dozei de rapel şi în momentul sau după administrarea dozei de rapel a fost de 13, 6% (IÎ 95%: -11,3; 33,0) şi respectiv 21,7% (IÎ 95%: 3,4; 36,5). Pentru C-PDC a fost de 15, 1% (IÎ 95%: -15,5; 37,6) şi respectiv de 26,3% (IÎ 95% CI: 4,4; 43,2).
Scăderea eficacităţii în B-PDC şi C-PDC a fost mai mare la copiii cu vârsta < 36 luni (eficacitatea vaccinului de 20,6% (IÎ 95%: 6,5; 32,6) şi, respectiv, 24,2% (IÎ 95% : 7,4; 38,0). Rezultatele de eficacitate a vaccinului la copiii cu vârsta > 36 luni sugerează o descreştere a protecţiei. Persistenţa protecţiei împotriva B-PDC şi C-PDC dincolo de vârsta de 36 luni nu este stabilită în prezent.
Rezultatele studiului COMPAS, care a fost efectuat în America Latină necesită o interpretare prudentă, din cauza posibilelor diferenţe în epidemiologia pneumoniei în locaţii geografice diferite.
În cadrul studiului FinIP, eficacitatea vaccinului în reducerea numărului de cazuri de pneumonie diagnosticată în spital (identificată pe baza codurilor ICD 10 pentru pneumonie) a fost de 26,7% (IÎ 95%: 4,9; 43,5) în cazul administrării schemei de vaccinare 3+1 şi de 29,3% (IÎ 95%: 7,5; 46,3) în cazul administrării schemei de vaccinare 2+1. Pentru schema de vaccinare tardivă, eficacitatea vaccinului a fost de 33, 2% (IÎ 95%: 3,0; 53,4) în cadrul cohortei cu vârsta cuprinsă între 7-11 luni şi de 22,4% (IÎ 95%: -8,7; 44,8) în cadrul cohortei cu vârsta cuprinsă între 12-18 luni.
Otita Medie Acută (OMA)În cadrul a două studii de eficacitate, studiul COMPAS şi studiul POET (studiul privind eficacitatea în otita medie pneumococică) au fost administrate vaccinuri pneumococice conjugate care au în compoziţie proteina D:
Synflorix şi, respectiv, un vaccin investigaţional conjugat cu 11 valenţe (care conţinea în plus serotipul 3).
În studiul COMPAS au fost incluşi în cadrul analizei de eficacitate împotriva OMA, 7 214 de subiecţi [Cohorta totală vaccinată (CTV)] dintre care 5 989 de subiecţi făceau parte din cohorta ATP (Tabelul 3).
Tabelul 3: Eficacitatea vaccinului împotriva OMA(1) în studiul COMPAS
Eficacitatea vaccinului
Tipul sau cauza OMA (IÎ 95%)
ATP(2)
OMA clinică 16,1% (-1,1; 30,4)(3)
Orice serotip pneumococic 56,1% (13,4; 77,8) 10 serotipuri pneumococice din cadrul 67,1% vaccinului (17,0; 86,9) (4)
Haemophilus influenzae non-tipabil (NTHi) 15,0% (-83,8; 60,7)
IÎ Intervalul de încredere (1) Primul episod (2) Perioada de urmărire de maxim 40 de luni începând la 2 săptămâni de la administrarea celei de-a treia doze din cadrul schemei primare de vaccinare (3) Fără semnificaţie statistică pe baza criteriilor predefinite (p=0,032 unilateral). Cu toate acestea, în cadrul cohortei CTV, eficacitatea vaccinului împotriva primului episod de OMA clinică a fost de 19% (IÎ 95% : 4,4; 31,4).
(4) Fără semnificaţie statistică.
Într-un alt studiu extins randomizat, dublu-orb (POET) efectuat în Republica Cehă şi Slovacia, la 4 907 copii (cohorta ATP) s-a administrat fie un vaccin investigaţional cu 11 valenţe (11 Pn-PD) care conţinea 10 serotipuri din Synflorix (împreună cu serotipul 3 a cărui eficacitate nu a fost demonstrată) sau un vaccin de control (vaccin hepatitic A) conform schemei de vaccinare în lunile 3, 4, 5 şi 12-15.
Eficacitatea vaccinului 11 Pn-PD asupra primei apariţii a unui episod OMA determinat de serotipurile pneumococice relaţionate cu vaccinul a fost de 52,6% (IÎ 95%: 35,0; 65,5). Eficacitatea specifică serotipurilor în primul episod OMA a fost demonstrată pentru serotipurile 6B (86,5%, IÎ 95%: 54,9; 96,0), 14 (94,8%, IÎ 95%: 61,0; 99,3), 19F (43,3%, IÎ 95%: 6,3; 65,4) şi 23F (70,8%, IÎ 95%: 20,8; 89,2). Pentru alte serotipuri vaccinale, numărul de OMA a fost prea mic pentru a permite extragerea oricăror concluzii cu privire la eficacitate.
Eficacitatea asupra oricărui episod OMA determinat de oricare serotip pneumococic a fost 51,5%, (IÎ 95%: 36,8; 62,9). Eficacitatea vaccinului împotriva primului episod de OMA NTHi a fost de 31,1% (IÎ 95% : -3,7; 54,2, fără semnificaţie). Eficacitatea împotriva oricărui episod de OMA NTHi a fost de 35, 3% (IÎ 95%: 1,8; 57,4).
Eficacitatea estimată a vaccinului asupra oricăror episoade clinice de otită medie indiferent de etiologie a fost de 33,6% (IÎ 95%: 20,8; 44,3).
Pe baza procesului de punte imunologică al răspunsului funcţional (OPA) al Synflorix cu formula cu 11 valenţe folosită în cadrul studiului POET, este de aşteptat ca Synflorix să furnizeze o eficacitate protectoare similară împotriva OMA pneumococice.
Nu a fost observată o creştere a incidenţei OMA determinate de alte bacterii patogene sau a serotipurilor non-vaccinale/non-relaţionate cu vaccinul nici în cadrul studiului COMPAS (pe baza celor câteva cazuri raportate) nici în cadrul studiului POET.
Eficacitatea împotriva OMA diagnosticate de medic şi raportate de părinţi a fost studiată în cadrul unui studiu conex din cadrul studiului FinIP. Eficacitatea vaccinului, pentru acest criteriu final de evaluare a eficacitătii pentru OMA, a fost de 6,1% (IÎ 95% : -2,7; 14,1) pentru schema de vaccinare primară 3+1 şi de 7,4% (IÎ 95%
- 2,8; 16,6) pentru schema de vaccinare primară 2+1, în cadrul cohortei de sugari vaccinaţi.
Impactul asupra portajului rinofaringian (PR)Efectul Synflorix asupra portajului rinofaringian a fost studiat în cadrul a 2 studii, dublu-orb randomizate, care utilizau un grup de control inactiv: în cadrul studiului conex din FinIP din Finlanda (5 023 subiecţi) şi în cadrul studiului COMPAS (1 700 subiecţi).
În cadrul ambelor studii, COMPAS şi studiul conex finlandez, Synflorix a redus portajul serotipurilor prezente în vaccin, cu o aparentă creştere în serotipurile non-vaccinale (excluzând pe cele relaţionate cu vaccinul) după administrarea dozei de rapel. Rezultatele nu au fost semnificative statistic pe parcursul tutoror analizelor efectuate în studiul COMPAS. Cu toate acestea, evaluate împreună, a existat o tendinţă de scădere per total a portajului pneumococic.
În cadrul ambelor studii au existat scăderi semnificative ale serotipurilor individuale 6B şi 19F. În cadrul studiului conex finlandez a fost observată, de asemenea, o reducere semnificativă pentru serotipurile individuale 14, 23F şi, în cadrul schemei primare de vaccinare cu 3 doze, pentru serotipul reactiv încrucișat 19A.
În cadrul unui studiu clinic a fost evaluat PR la sugari cu serologie HIV-pozitiv (N = 83) şi sugari cu serologie
HIV-negativ, născuţi din mame cu serologie HIV-pozitiv (N = 101) şi a fost comparat cu datele obţinute la sugari cu serologie HIV-negativ născuţi din mame cu serologie HIV-negativ (N=100). Expunerea la sau infecţia cu HIV nu au dus, aparent, la modificarea efectului Synflorix asupra portajului pneumococic până la vârsta de 24-27 luni (de exemplu, până la 15 luni după administrarea dozei de rapel).
Eficacitatea în cadrul supravegherii de după punerea pe piaţăÎn Brazilia, Synflorix a fost introdus în cadrul programului naţional de imunizare (PNI) folosind o schemă de administrare la copii de 3+1 doze (la vârsta de 2, 4 şi 6 luni, cu o doză de rapel la 12 luni) şi în cadrul unei campanii de vaccinare tardivă la copiii cu vârste până în 2 ani. Pe baza supravegherii de aproape 3 ani în urma introducerii Synflorix, un studiu pe cazuri controlate, conforme, a raportat o scădere semnificativă a BPI confirmată pe culturi sau confirmata PCR determinată de orice serotip din compoziţia vaccinului şi a BPI determinată de serotipurile individuale 6B, 14 şi 19A.
Tabel 4: Rezumatul eficienţei Synflorix împotriva BPI în Brazilia
Tipuri de BPI(1) Eficacitatea ajustată(2) % (IÎ 95%)
BPI provocată de orice serotip din cadrul 83,8% (65,9; 92,3) vaccinului(3) 81,3% (46,9; 93,4)
- Pneumonie invazivă sau bacteriemie 87,7% (61,4; 96,1)
- Meningită
BPI provocată de serotipuri individuale (4)
- 6B 82,8% (23,8; 96,1)
- 14 87,7% (60,8; 96,1)
- 19A 82,2% (10,7; 96,4) (1) BPI confirmată pe culturi sau PCR (2) Eficacitatea ajustată reprezintă reducerea procentuală a BPI în cadrul grupului vaccinat cu Synflorix în comparaţie cu grupul nevaccinat, fiind controlaţi factorii perturbatori. (3) Cazurile confirmate pe culturi sau PCR pentru serotipurile 4, 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19F şi 23F au contribuit la analiză. (4) Serotipuri individuale pentru care a fost obţinută semnificaţia statistică în cadrul analizei eficacităţii controlând factorii perturbatori (nu au fost făcute ajustări pentru multiplicitate).
În Finlanda, Synflorix a fost introdus în cadrul PNI folosind o schemă de administrare la copii de 2+1 doze (la vârsta de 3 şi 5 luni, cu o doză de rapel la 12 luni), fără campanie de vaccinare tardivă. Comparaţia înainte şi după introducerea în PNI sugerează o scădere semnificativă în incidenţa oricărei BPI confirmată pe culturi, orice
BPI provocată de serotipurile din cadrul vaccinului şi BPI determinată de serotipul 19A.
Tabel 5: Ratele BPI şi reducerile corespunzătoare ale ratelor în Finlanda
BPI Incidenţa per 100 000 persoane-în anii Reducerea relativă a ratei1) expunerii % (95% CI)
Înainte de PNI După PNI
Oricare confirmată pe culturi 62,9 12,9 80% (72; 85)
Oricare provocată de serotipurile din cadrul 49,1 4,2 92% (86; 95) vaccinului (2)
Serotipul 19A 5,5 2,1 62% (20; 85) (1) Reducerea relativă a ratei indică cât de mult a fost redusă incidenţa BPI la copii cu vârsta ≤5 ani în cadrul cohortei la care s-a administrat Synflorix (urmărită pe o perioadă de 3 ani dupa introducerea în PNI ) în comparaţie cu cohortele nevaccinate, cu date istorice, organizate pe vârstă, anotimp (fiecare urmărită pe o perioadă de 3 ani înainte de introducerea Synflorix în cadrul PNI). (2) Cazurile confirmate pe culturi pentru serotipurile 1, 4, 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19F şi 23F au contribuit la analiză.
În Quebec, Canada, Synflorix a fost introdus în cadrul programului de imunizare a sugarilor (schema de imunizare primară cu 2 doze la sugari cu vârsta mai mică de 6 luni şi o doză de rapel administrată la 12 luni) după utilizarea de Prevenar septavalent pe parcursul a 4,5 ani. Pe baza supravegherii de 1,5 ani după introducerea Synflorix, cu un procent de acoperire de peste 90% în cadrul grupului de vârstă eligibil pentru vaccinare, a fost observată o scădere a incidenţei BPI induse de serotipurile din compoziţia vaccinului (determinată mai ales de schimbările cu privire la boala provocată de serotipul 7F) fără a fi observată o creştere concomitentă în incidenţa BPI determinată de serotipurile care nu intră în compoziţia vaccinului. În ansamblu, incidenţa BPI a fost de 35/100 000 persoane - în anii în care cohortele au fost expuse la Synflorix şi de 64/100 000 persoane - în anii expunerii la Prevenar septavalent, reprezentând o diferenţă semnificativă statistic (p = 0,03). Nu a putut fi determinat un efect direct cauză-efect pe baza studiilor observaţionale de acest tip.
Date de imunogenitateNon-inferioritatea imunologică faţă de Prevenar septavalentEvaluarea eficacităţii potenţiale asupra bolii pneumococice invazive (BPI) înainte de obţinerea licenţei a fost bazată pe compararea răspunsurilor imune obţinute în cazul celor şapte serotipuri comune pentru Synflorix şi un alt vaccin pneumococic conjugat (adică, Prevenar septavalent), pentru care eficacitatea protectoare a fost evaluată în prealabil, aşa cum a fost recomandat de OMS. Au fost măsurate, de asemenea, răspunsurile imune obţinute la cele trei serotipuri care există în plus în compoziţia Synflorix.
Într-un studiu clinic comparativ direct cu Prevenar septavalent, non-inferioritatea răspunsului imun la Synflorix, aşa cum este măsurată prin testul ELISA, a fost demonstrată pentru toate serotipurile, cu excepţia 6B şi 23F (limita superioară a IÎ 96,5% în jurul diferenţei dintre grupuri >10%) (Tabelul 6). Pentru serotipurile 6B şi 23F, 65,9%, respectiv 81,4% dintre sugarii vaccinaţi la 2, 3 şi 4 luni au atins valoarea prag a anticorpilor (de 0,2 μg/ml) la o lună după administrarea celei de a treia doze de Synflorix, în comparaţie cu 79,0%, respectiv 94,1%, după utilizarea a trei doze de Prevenar septavalent. Relevanţa clinică a acestor diferenţe nu este clară, deoarece
Synflorix s-a dovedit a fi eficace în cazul bolii pneumococice invazive (BPI) determinată de serotipul 6B în cadrul unui studiu clinic dublu-orb, randomizat, de tip cohortă (vezi Tabelul 1).
Procentul copiilor vaccinaţi care au atins valoarea prag pentru cele trei serotipuri suplimentare din compoziţia
Synflorix (1, 5 şi 7F) a fost de 97,3%, 99,0%, respectiv de 99,5% iar răspunsul împotriva celor 7 serotipuri comune (95,8%) a fost cel puţin la fel de bun ca răspunsul la Prevenar agregat septavalent.
Tabel 6: Analiză comparativă între Prevenar septavalent şi Synflorix, în procente de subiecţi cu concentraţii în anticorpi > 0,20 µg/ml, la o lună după administrarea dozei 3
Synflorix Prevenar Diferenţă %≥ 0,20µg/ml (Prevenar
Anticorp septavalent septavalent minus Synflorix)
N % N % % IÎ 96,5%
Anti-4 1106 97,1 373 100 2,89 1,71 4,16
Anti-6B 1100 65,9 372 79,0 13,12 7,53 18,28
Anti-9V 1103 98,1 374 99,5 1,37 -0,28 2,56
Anti-14 1100 99,5 374 99,5 -0,08 -1,66 0,71
Anti-18C 1102 96,0 374 98,9 2,92 0,88 4,57
Anti-19F 1104 95,4 375 99,2 3,83 1,87 5,50
Anti-23F 1102 81,4 374 94,2,72 8,89 16,13
Mediile geometrice ale concentraţiilor (MGC) anticorpilor post-vaccinare primară apăruţi după vaccinarea cu
Synflorix împotriva celor şapte serotipuri comune au fost mai mici decât cele observate la Prevenar septavalent.
MCG pre-rapel (8 până la 12 luni după ultima doză din schema de vaccinare primară) au fost, în general, similare pentru ambele vaccinuri. După doza de rapel, MCG observate la administrarea de Synflorix au fost mai mici în cazul celor mai multe serotipuri comune cu Prevenar septavalent.
În acelaşi studiu, Synflorix a demonstrat că determină formarea de anticorpi funcţionali pentru toate serotipurile conţinute în vaccin. Pentru fiecare dintre cele şapte serotipuri comune, 87,7% până la 100% dintre copiii vaccinaţi cu Synflorix şi 92,1% până la 100% dintre copiii vaccinaţi cu Prevenar au atins un titru OPA ≥ 8 la o lună după adminstrarea celei de a treia doze. Diferenţa între ambele vaccinuri în termeni de procente de subiecţi vaccinaţi cu titruri OPA ≥ 8 a fost <5% pentru toate serotipurile comune, inclusiv 6B şi 23F. Mediile geometrice ale concentraţiilor (MGC) anticorpilor post-vaccinare primară şi post-rapel observate la administrarea Synflorix au fost mai mici decât cele observate la administrarea de Prevenar septavalent pentru cele şapte serotipuri comune, cu excepţia serotipului 19F.
În cazul serotipurilor 1, 5 şi 7F, procentele copiilor vaccinaţi cu Synflorix care au atins un titru OPA ≥ 8 au fost de 65,7%, 90,9%, respectiv 99,6% după vaccinarea primară şi de 91,0%, 96,3%, respectiv 100% după rapel.
Răspunsul OPA pentru serotipurile 1 şi 5 a fost de o magnitudine mai mică decât răspunsul pentru fiecare dintre celelalte serotipuri. Nu se cunosc implicaţiile acestor date cu privire la eficacitatea protectoare. Răspunsul la serotipul 7F a fost de acelaşi ordin de mărime ca în cazul celor şapte serotipuri comune celor două vaccinuri.
De asemenea, a fost demonstrat faptul că Synflorix induce un răspuns imunitar la serotipul reactiv încrucișat 19A, 48,8% (IÎ 95%: 42,9; 54,7) dintre copiii vaccinaţi atingând un titru OPA ≥ 8 la o lună după administrarea dozei de rapel.
Administrarea celei de a patra doze (doza de rapel) într-al doilea an de viaţă a indus un răspuns anamnestic al anticorpilor, măsurat prin testele ELISA şi OPA pentru serotipurile vaccinului şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A, demonstrând inducerea memoriei imunitare după efectuarea schemei de vaccinare primară corespunzătoare cu trei doze.
Date suplimentare de imunogenitateSugari cu vârsta între 6 săptămâni şi 6 luniSchema de vaccinare primară cu 3 dozeÎn studiile clinice, imunogenitatea Synflorix a fost evaluată după o schemă primară de vaccinare cu 3 doze (N=6941), momentele administrării dozelor fiind diferite (la vârsta de 6-10-14 săptămâni, 2-3-4, 3-4-5 sau 2-4-6 luni) şi ulterior a patra doză (rapel) (N=5 645) fiind administrată la cel puţin 6 luni după ultima doză din schema iniţială şi începând cu vârsta de 9 luni. În general, au fost observate răspunsuri post-vaccinare comparabile în cazul diferitelor scheme, cu toate că au existat răspunsuri imunitare oarecum mai mari în cazul schemei de vaccinare la 2-4-6 luni.
Schema de vaccinare primară cu 2 dozeÎn studiile clinice, imunogenitatea Synflorix a fost evaluată după o schemă de vaccinare primară cu 2 doze (N=470), momentele administrării dozelor fiind diferite (la vârsta de 6-14 săptămâni, 2-4 sau 3-5 luni) şi ulterior a treia doză (rapel) (470 subiecţi) fiind administrată la cel puţin 6 luni după ultima doză din schema iniţială şi începând cu vârsta de 9 luni.
Un studiu clinic realizat în patru ţări europene a evaluat imunogenitatea Synflorix la subiecţi cărora li s-a administrat schema primară cu 2 sau 3 doze. Cu toate că nu a existat o diferenţă semnificativă între cele două grupuri în ceea ce priveşte procentele subiecţilor care prezentau o concentraţie a anticorpilor ≥ 0,20 μg/ml (ELISA), pentru serotipurile 6B şi 23F procentele subiecţilor au fost mai mici în comparaţie cu celelalte serotipuri ale vaccinului (Tabelul 7 şi Tabelul 8). Procentul de subiecţi cu titru OPA ≥ 8 la subiecţii la care se utilizase schema de vaccinare primară cu 2 doze, comparativ cu subiecţii la care se administrase schema de vaccinare primară cu 3 doze a fost mai mic pentru serotipurile 6B, 18C şi 23F (74,4%, 82,8%, 86,3% pentru schema de vaccinare primară cu 2 doze şi respectiv 88,9%, 96,2%, 97,7% pentru schema de vaccinare primară cu 3 doze). Per total, persistenţa răspunsului imunitar până la rapelul administrat la vârsta de 11 luni a fost mai scăzută pentru subiecţii vaccinaţi conform schemei de vaccinare primară cu 2 doze. În ambele scheme a fost observat un răspuns la rapel pentru fiecare serotip al vaccinului (Tabelul 7 si Tabelul 8), care indică o imunizare primară. După doza de rapel a fost observat un procent mai mic al subiecţilor cu titru OPA ≥ 8 în cadrul schemei cu 2 doze pentru serotipurile 5 (87,2% comparativ cu 97,5% pentru subiecţii vaccinaţi conform schemei de vaccinare cu 3 doze) şi 6B (81,1% comparativ cu 90,3%), toate celelalte răspunsuri fiind comparabile.
Tabelul 7: Procentul subiecţilor vaccinaţi conform schemei de vaccinare primară cu 2 doze cu concentraţie a anticorpilor ≥ 0,2 μg/ml la o lună după completarea schemei de vaccinare primară şi la o lună după administrarea dozei de rapel ≥ 0,20 µg/ml (ELISA)
Anticorp Post schema de vaccinare primară Post doza de rapel % IÎ 95% % IÎ 95%
Anti-1 97,4 93,4 99,3 99,4 96,5 100
Anti-4 98,0 94,4 99,6 100 97,6 100
Anti-5 96,1 91,6 98,5 100 97,6 100
Anti-6B 55,7 47,3 63,8 88,5 82,4 93,0
Anti-7F 96,7 92,5 98,9 100 97,7 100
Anti-9V 93,4 88,2 96,8 99,4 96,5 100
Anti-14 96,1 91,6 98,5 99,4 96,5 100
Anti-18C 96,1 91,6 98,5 100 97,7 100
Anti-19F 92,8 87,4 96,3 96,2 91,8 98,6
Anti-23F 69,3 61,3 76,5 96,1 91,7 98,6
Tabelul 8: Procentul subiecţilor vaccinaţi conform schemei de vaccinare primară cu 3 doze cu concentraţie a anticorpilor ≥ 0,2 μg/ml la o lună după completarea schemei de vaccinare primară şi la o lună după administrarea dozei de rapel ≥0,20 µg/ml (ELISA)
Anticorp Post schema de vaccinare primară Post doza de rapel % IÎ 95% % IÎ 95%
Anti-1 98,7 95,3 99,8 100 97,5 100
Anti-4 99,3 96,4 100 100 97,5 100
Anti-5 100 97,6 100 100 97,5 100
Anti-6B 63,1 54,8 70,8 96,6 92,2 98,9
Anti-7F 99,3 96,4 100 100 97,5 100
Anti-9V 99,3 96,4 100 100 97,5 100
Anti-14 100 97,6 100 98,6 95,2 99,8
Anti-18C 99,3 96,4 100 99,3 96,3 100
Anti-19F 96,1 91,6 98,5 98,0 94,2 99,6
Anti-23F 77,6 70,2 84,0 95,9 91,3 98,5
Similar, pentru serotipul reactiv încrucișat 19A au fost observate MGC ale anticorpilor ELISA post-schemă primară de vaccinare şi post-doză de rapel pentru schema de administrare cu 2 doze [0,14 µg/ml (IÎ 95%: 0,12; 0,17) şi 0,73 µg/ml (IÎ 95%: 0,58; 0,92)] şi pentru schema de administrare cu 3 doze [0,19 µg/ml (IÎ 95%: 0,16; 0,24) şi 0,87 µg/ml (IÎ 95%: 0,69; 1,11)]. Procentul de subiecţi cu titruri OPA ≥ 8 şi MGC observate post-schemă primară de vaccinare şi post-doză de rapel a fost mai scăzut în cadrul schemei de imunizare cu 2 doze în comparaţie cu schema cu 3 doze. În ambele scheme a fost observat un răspuns la rapel care indică o imunizare primară.
Nu se cunosc consecinţele clinice al răspunsurilor imune mai scăzute post schema de vaccinare primară şi doza de rapel, observate la administrarea schemei de imunizare primară cu 2 doze.
Un studiu efectuat în Africa de Sud a evaluat imunogenitatea Synflorix, administrat ca doză de rapel la vârsta de 9-10 luni, după schema de imunizare primară cu 3 doze (la vârsta de 6, 10 şi 14 săptămâni) sau 2 doze (la vârsta de 6 şi 14 săptămâni). După imunizarea primară, pentru serotipurile din compoziţia vaccinului, procentele de subiecţi care au atins pragul de anticorpi şi titrul OPA≥ 8 au fost similare după adiminstrarea a 2 doze, comparativ cu adminstrarea a 3 doze, cu excepţia procentului mai mic de titru OPA pentru serotipul 14.
MGC ale anticorpilor şi MGT OPA au fost mai scăzute după administrarea celei de-a 2 doze, pentru majoritatea serotipurilor din compoziţia vaccinului.
Pentru serotipul reactiv încrucișat 19 A, după imunizarea primară, în ambele grupuri au fost observate procente similare de subiecţi care au atins titrul prag de anticorpi, titruri OPA ≥ 8 şi valori similare ale MGC ale anticorpilor şi MGT OPA . În ansamblu, persistenţa răspunsului imun înaintea administrării dozei de rapel a fost mai mică la administrarea celei de-a doua doze, comparativ cu administrarea celei de-a 3 doze, pentru majoritatea serotipurilor din compoziţia vaccinului şi similare pentru serotipul 19 A.
Administrarea dozei de rapel la 9-10 luniÎntr-un studiu derulat în Africa de Sud, doza de rapel administrată la 9-10 luni a indus creşteri semnificative în ceea ce priveşte MGC ale anticorpilor şi MGT a OPA pentru fiecare serotip din compoziţia vaccinului şi pentru serotipul 19A, atât la grupul la care s-a administrat schema cu 2 doze, cât şi la grupul la care s-a administrat schema cu 3 doze, indicând o imunizare primară.
Administrarea dozei de rapel la 9-12 luni comparativ cu administrarea la 15-18 luniUn studiu clinic derulat în India care a evaluat administrarea dozei de rapel la 9-12 luni sau la 15-18 luni, la un număr de 66, respectiv 71 copii, după imunizarea primară la 6, 10 şi 14 săptămâni, nu a arătat diferenţe între cele două grupuri în ceea ce priveşte MGC ale anticorpilor. La majoritatea serotipurilor din compoziţia vaccinului precum şi la serotipul 19 A, a fost observată o valoare mai mare a MGT OPA, în cazul grupului căruia i s-a administrat doza de rapel la 15-18 luni.
Cu toate acestea, relevanţa clinică a acestei observaţii nu este cunoscută.
Memorie imunitarăÎn perioada de urmărire a studiului european care evalua schemele de vaccinare primară cu 2 doze şi, respectiv cu 3 doze, persistenţa anticorpilor la vârsta de 36-46 de luni a fost demonstrată la subiecţii cărora le-a fost administrată schema de imunizare primară cu 2 doze, urmată de administrarea dozei de rapel, cel puţin 83,7% dintre subiecţi rămânând seropozitivi pentru serotipurile din compoziţia vaccinului şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A. La subiecţii cărora le-a fost administrată schema de imunizare primară cu 3 doze, urmată de administrarea dozei de rapel, cel puţin 96,5 % dintre subiecţi au rămas seropozitivi pentru serotipurile din compoziţia vaccinului şi 86,4 % pentru serotipul 19A. După utilizarea unei singure doze de Synflorix, administrată în cursul celui de-al 4-lea an de viaţă, ca doză de provocare, creşterea MGC ale anticorpilor ELISA şi ale MGT OPA ante şi post vaccinare, a fost similară pentru subiecţii vaccinaţi conform schemelor de imunizare cu 2 doze şi cu 3 doze.
Aceste rezultate sunt indicatori ai memoriei imunologice pentru serotipurile din compoziţia vaccinului şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A, la subiecţi vaccinaţi conform schemei primare de imunizare.
Sugari şi copii nevaccinaţi anterior cu vârstă ≥ 7 luni:Răspunsul imunitar provocat de către Synflorix la copii cu vârstă mai mare şi nevaccinaţi anterior a fost evaluat în trei studii clinice.
Primul studiu clinic a evaluat răspunsul imunitar pentru serotipurile din cadrul vaccinului şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A la copii cu vârste cuprinse între 7-11 luni, 12-23 luni şi 2 până la 5 ani:
* Copiilor cu vârsta cuprinsă între 7-11 luni li s-au administrat 2 doze în cadrul vaccinării primare, urmate de o doză de rapel în anul al doilea an de viaţă. Răspunsurile imunitare obţinute după doza de rapel la copiii din acest grup de vârstă au fost, în general, similare cu cele observate după doza de rapel la sugarii care au fost vaccinaţi la vârstă mai mică de 6 luni cu 3 doze de vaccin.
* La copiii cu vârsta cuprinsă între 12-23 luni răspunsurile imunitare obţinute după două doze au fost comparabile cu răspunsurile obţinute la sugari cu vârsta mai mică de 6 luni după trei doze, cu excepţia serotipurilor 18C şi 19F din compoziţia vaccinului şi, de asemenea, pentru serotipul 19A, pentru care răspunsurile au fost mai mari la copiii cu vârste cuprinse între 12-23 luni.
* La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani, cărora li s-a administrat o doză, MCG ale anticorpilor ELISA au fost similare pentru 6 serotipuri ale vaccinului şi, de asemenea, pentru serotipul 19A comparativ cu cele atinse în cadrul unei scheme de vaccinare cu 3 doze la sugari cu vârsta mai mică de 6 luni, fiind mai mici pentru 4 serotipuri ale vaccinului (serotipul 1, 5, 14 şi 23F). MGT ale OPA au fost similare sau mai mari după administrarea unei singure doze comparativ cu administrarea unei scheme de vaccinare primară cu 3 doze la sugari cu vârsta mai mică de 6 luni, cu excepţia valorilor obţinute pentru serotipul 5.
În cadrul celui de-al doilea studiu clinic, administrarea unei doze unice la patru luni după administrarea a două doze conform schemei de imunizare tardivă la vârsta de 12-20 luni a determinat o creştere marcată a MCG ale anticorpilor ELISA şi MGT ale OPA (când sunt comparate răspunsurile pre şi post administrare pentru ultima doză), indicând faptul că administrarea a două doze conform schemei de imunizare tardivă determină o imunizare adecvată.
Cel de-al treilea studiu clinic a demonstrat că administrarea a 2 doze la un interval de 2 luni începând cu vârsta de 36-46 de luni a determinat, pentru fiecare dintre serotipurile vaccinului şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A, valori mai mari ale MCG ale anticorpilor ELISA şi ale MGT a OPA decât cele observate la o lună în cadrul unei scheme de vaccinare primară cu 3 doze. Procentul subiecţilor cu concentraţii ale anticorpilor ELISA ≥0,20 µg/ml sau cu un titru OPA ≥8 pentru fiecare serotip al vaccinului a fost comparabil sau mai mare în grupul evaluat decât în cazul sugarilor cărora li s-a administrat schema primară de vaccinare cu 3 doze.
Persistenţa de lungă durată a anticorpilor nu a fost investigată după administrarea unei scheme de vaccinare primară plus rapel la sugari sau după vaccinarea primară cu 2 doze la copii mai mari.
Într-un studiu clinic, s-a demostrat că Synflorix poate fi administrat în siguranţă ca doză de rapel în al doilea an de viaţă, la copiii cărora li s-au administrat în cadrul schemei de vaccinare primară 3 doze de Prevenar septavalent. Studiul a arătat că răspunsurile imunitare determinate de cele 7 serotipuri comune au fost comparabile cu cele observate după administrarea dozei rapel cu Prevenar septavalent. Cu toate acestea, copiii cărora li s-a administrat în schema primară de vaccinare Prevenar septavalent nu vor fi protejaţi împotriva serotipurilor suplimentare conţinute în Synflorix (1, 5 şi 7F). Astfel, nu pot fi predictibile gradul şi durata protecţiei împotriva bolii pneumococice invazive şi a otitei medii acute determinate de aceste trei serotipuri la copiii din acest grup de vârstă, după administrarea unei doze unice de Synflorix.
Date de imunogenitate la nou-născuţi prematuriImunogenitatea Synflorix la nou-născuţii prematuri cu vârstă foarte mică (perioada de gestaţie 27-30 de săptămâni) (N=42), nou-născuţii prematuri (perioada de gestaţie 31-36 de săptămâni) (N=82) şi copiii născuţi la termen (perioada de gestaţie > 36 de săptămâni) (N=132) a fost evaluată în cadrul unei scheme de vaccinare primară cu 3 doze administrate la vârsta de 2,4 şi 6 luni. Imunogenitatea după o a patra doză (doza de rapel) la 15 şi 18 luni a fost evaluată la 44 nou-născuţi prematuri cu vârstă foarte mică, 69 nou-născuţi prematuri şi 127 născuţi la termen.
La o lună după completarea schemei primare de vaccinare (după cea de-a treia doză), pentru fiecare serotip al vaccinului, cel puţin 92,7% dintre subiecţi au înregistrat concentraţii ale anticorpilor ≥ 0,2 μg/ml (ELISA) şi cel puţin 81,7% au înregistrat titruri OPA ≥8, în afară de serotipul 1 (cel puţin 58,8% cu titruri OPA ≥8). Au fost observate MGC ale anticorpilor şi MGT a OPA similare pentru toţi sugarii, cu excepţia valorilor şi mai scăzute ale MGC ale anticorpilor pentru serotipurile 4,5, 9V şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A la nou-născuţii prematuri cu vârstă foarte mică şi scăderi ale MGT a OPA pentru serotipul 5 la nou-născuţii prematuri cu vârstă foarte mică. Relevanţa clinică pentru aceste diferenţe nu este cunoscută.
La o lună după administrarea dozei de rapel au fost înregistrate creşteri ale MGC ale anticorpilor şi MGT a OPA pentru fiecare serotip şi pentru serotipul reactiv încrucișat 19A, indicând memoria imunologică. Valori similare ale MGC ale anticorpilor şi MGT a OPA au fost observate pentru toţi sugarii, cu excepţia unei scăderi a MGT a
OPA pentru serotipul 5 la nou-născuţii prematuri cu vârstă foarte mică. Per total, cel puţin 97,6% dintre subiecţi au înregistrat concentraţii ale anticorpilor ≥ 0,2 μg/ml (ELISA) şi cel puţin 91,9% au înregistrat titruri OPA ≥8 pentru fiecare dintre serotipurile din compoziţia vaccinului.
Imunogenitatea la grupe speciale de paciențiSugari cu serologie HIV-pozitiv (HIV+/+) şi sugari cu serologie HIV-negativ, născuţi din mame cu serologie HIV-pozitiv (HIV+/-)
Într-un studiu clinic realizat în Africa de Sud, s-a evaluat imunogenitatea Synflorix la 70 de sugari cu serologie
HIV-pozitiv (HIV+/+), 91 de copii cu serologie HIV-negativ născuţi din mame cu serologie HIV-pozitiv (HIV+/-) şi 93 de copii cu serologie HIV-negativ născuţi din mame cu serologie HIV-negativ (HIV-/-), administrarea efectuându-se în cadrul unei scheme de vaccinare primară cu 3 doze (la vârsta de 6, 10 şi 14 săptămâni), urmate de o doză de rapel (la vârsta de 9-10 luni). Au fost înrolaţi în studiu numai sugarii cu serologie HIV +/+ încadraţi, conform clasificării OMS, în stadiul 1 (asimptomatic) sau 2 (simptome uşoare).
În cazul celor mai multe serotipuri ale vaccinului, comparaţiile între grupuri nu au sugerat nicio diferenţă în ceea ce priveşte răspunsurile imune post-imunizare primară la grupul cu serologie HIV +/+ şi grupul cu serologie HIV
- /- sau la grupul cu serologie HIV +/- şi grupul cu serologie HIV -/-, exceptând faptul că, în general, la grupul cu serologie HIV +/+ s-a înregistrat un procent mai scăzut de subiecţi care ating titruri OPA ≥ 8, precum şi scăderea
MGT a OPA. Nu se cunoaşte relevanţa clinică a acestei diminuări a răspunsului OPA post-imunizare primară. În cazul serotipului reactiv încrucișat 19A, rezultatele nu au sugerat nicio diferenţă între grupuri în ceea ce priveşte
MCG ale anticorpilor determinate prin metoda ELISA şi MGT OPA.
Administrarea dozei de rapel Synflorix la sugarii cu serologie HIV +/+ şi la sugarii cu serologie HIV +/- a indus creşteri semnificative în ceea ce priveşte MCG ale anticorpilor determinate prin metoda ELISA şi MGT OPA pentru fiecare serotip al vaccinului precum şi pentru serotipul 19A, indicând imunizarea primară. În cazul celor mai multe serotipuri ale vaccinului, precum şi a serotipului 19A, comparaţiile între grupuri nu au indicat nicio diferenţă post-administrarea dozei de rapel în ceea ce priveşte MCG ale anticorpilor determinate prin metoda
ELISA şi MGT OPA la grupul cu serologie HIV +/+ şi grupul cu serologie HIV -/- sau la grupul cu serologie HIV +/- şi grupul cu serologie HIV -/-.
Rezultatele privind proteina D au indicat răspunsuri imune comparabile între grupuri, după imunizarea primară şi după rapel.
În fiecare grup, persistenţa răspunsului imun a fost observată la 24-27 luni (de exemplu la până la 15 luni după administrarea dozei de rapel).
Copii cu siclemieUn studiu clinic realizat în Burkina Faso a evaluat imunogenitatea Synflorix, administrat unui număr de 146 de copii cu siclemie (boala hemoglobinei SS, boala hemoglobinei SC sau cu β- talasemie) comparativ cu 143 copii de aceeaşi vârstă care nu erau diagnosticați cu siclemie. Dintre copiii cu siclemie, la 48 de copii cu vârsta < 6 luni s-a administrat schema de vaccinare primară la vârsta de 8, 12 şi 16 săptămâni, urmată de doza de rapel la vârsta de 9-10 luni; 50 de copii cu vârste cuprinse între 7-11 luni şi 48 de copii cu vârsta cuprinsă între 12-23 de luni au fost imunizaţi tardiv, conform vârstei. Răspunsul imun la Synflorix pentru fiecare serotip din compoziţia vaccinului precum şi pentru serotipul 19 A, dar şi pentru proteina D, nu este influenţat aparent de siclemie.
Copii cu disfuncţie splenicăImunogenitatea şi siguranţa Synflorix au fost evaluate la un număr limitat de subiecţi, vaccinaţi sau nevaccinaţi cu schema de vaccinare primară, cu asplenie congenitală sau dobândită, disfuncţie splenică sau deficienţe ale complementului: 6 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 2 şi 5 ani şi 40 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 6 şi 17 ani (Synflorix este indicat până la vârsta de 5 ani). S-a demonstrat că Synflorix este imunogen şi nu au fost observate alte probleme referitoare la siguranţă în acest studiu.
Imunogenitatea Synflorix care conţine conservantul 2-fenoxietanol (2-FE)Imunogenitatea Synflorix care conţine conservatul 2-FE (în ambalaj cu 4 doze) a fost evaluată la sugarii sănătoși vaccinați la vârsta de 6, 10 și 18 săptămâni și a fost comparată cu cea a sugarilor cărora li s-a administrat Synflorix fără conservant adăugat (160 subiecți înrolaţi pe grup).
Răspunsurile imune au fost comparate utilizând criterii de non-inferioritate în ceea ce privește raportul MGC de anticorpi (MGC din grupul de subiecți cărora li s-a administrat Synflorix fără 2-FE comparativ cu MGC din grupul de subiecți cărora li s-a administrat Synflorix cu 2-FE) pentru fiecare din cele 10 serotipuri din compoziţia vaccinului și pentru serotipul 19A reactiv incrucişat.
A fost demonstrată non-inferioritatea, deoarece limita superioară a IÎ 95% bilateral al raporturilor MGC de anticorpi a fost sub 2 pentru fiecare dintre cele 10 serotipuri din compoziţia vaccinului și pentru serotipul 19A. În plus, MGT OPA s-au situat în același interval pentru ambele grupuri.
Utilizarea Synflorix și a vaccinului PCV 13-valent în cadrul schemei de imunizare a unei persoaneUtilizarea Synflorix și a PCV13 în cadrul schemei de imunizare a unei persoane (interschimbabilitatea) a fost evaluată în cadrul unui studiu clinic efectuat în Mexic. Sugarii au primit 2 doze de PCV13 (86 subiecți) sau 1 doză de PCV13 și 1 doză de Synflorix (89 subiecți), urmată de o doză de rapel cu Synflorix la vârsta de 12-15 luni, comparativ cu sugarii cărora li s-a administrat schema de vaccinare 2+1 cu Synflorix.
Pentru majoritatea celor 10 serotipuri comune, la 1 lună după schema de vaccinare primară și după rapel, procentul sugarilor care au obținut concentrații ale anticorpilor ≥ 0,2 µg/ml și titruri OPA peste pragurile de referință au fost ridicate în cazul copiilor cărora li s-a administrat atât Synflorix, cât și PCV13: ≥97,7% pentru 8 din 10 serotipuri, în ceea ce privește concentrațiile anticorpilor ≥ 0,2 µg/ml, și ≥ 92.0% pentru 7 din 10 serotipuri în ceea ce privește titrurile OPA peste pragurile de referință. Pentru serotipul 19A reactiv încrucișat, aceste procente au fost de minim 86,5% și, respectiv, 88,0%.
Nu au fost identificate probleme legate de siguranță atunci când vaccinul a fost schimbat de la PCV13 la Synflorix în timpul schemei de vaccinare primare sau la rapel.