SELEGOS 5mg comprimate prospect medicament

Selegos 5 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine clorhidrat de selegilină 5 mg

Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat. Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 85 mg

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Comprimat

Comprimate rotunde, plate, de culoare albă, cu diametrul de 7 mm, prevăzute cu o linie mediană pe una din feţe. Linia mediană nu are rol de divizare a comprimatului în doze egale.

Tratamentul bolii Parkinson:

- în formele uşoare şi moderate de boală ca monoterapie, în scopul întârzierii începerii tratamentului cu levodopa;

- în stadiile avansate în asociere cu levodopa (sau levodopa plus inhibitori de dopa-decarboxilază), permiţând reducerea necesarului de levodopa precum şi atunci când efectul acesteia diminuează sau starea clinică prezintă fluctuaţii mari.

Doza recomandată este 5-10 mg clorhidrat de selegilină zilnic, singură sau ca un adjuvant la terapia cu levodopa, cu sau fără inhibitor al decarboxilazei.

Dacă selegilina este utilizată în asociere cu levodopa, este posibilă micşorarea dozei de levodopa cu aproximativ 30%.

Selegilina poate fi administrată într-o singura doză, dimineaţa sau această doză poate fi fracţionată în 2 prize, administrate dimineaţa şi la prânz.

Dacă selegilina este utilizată în asociere cu levodopa, este posibilă micşorarea dozei de levodopa cu aproximativ 30%.

- hipersensibilitate la clorhidratul de selegilină sau la oricare dintre excipienţii medicamentului enumerați la pct. 6.1.

- la pacienții care primesc tratament cu agoniști serotoninergici (ex. sumatriptan, naratriptan, zolmitriptan și rizatriptan) ;

- la pacienții aflați în tratament cu petidină și alte opioide ;

- la pacienții aflați în tratament cu antidepresive, inclusiv antidepresive triciclice, inhibitori de monoaminooxidază (IMAO), inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN) (ex.

venlafaxină, inhibitori specifici ai recaptării serotoninei (ISRS) (ex. citalopram, escitalopram, fluoxetine, paroxetine, sertralină) (vezi pct. 4.5) ;

- la pacienții care iau alți IMAO (ex. linezolid) ;

- la pacienții tratați cu simpatomimetice (vezi pct. 4.5) ;

- la pacienții cu ulcer gastric sau duodenal activ ;

- la pacienții cu tulburări extrapiramidale altele decât cele datorate deficitului de dopamină.

Selegilina în combinație cu levodopa este contraindicată în afecțiunile cardio-vasculare severe, hipertensiune arterială, hipertiroidism, feocromocitom, glaucom cu unghi închis, adenom de prostată cu reziduu urinar, tahicardie, aritmii, angină pectorală severă, psihoze, demență avansată și tireotoxicoză.

Deoarece selegilina potenţează efectul levodopa, reacţiile adverse ale acesteia pot fi accentuate, în special la pacienţii trataţi cu doze mari de levodopa.

Adăugarea selegilinei la tratamentul cu doze mari de levodopa poate determina creşterea frecvenţei şi intensităţii tulburărilor diskinetice şi/sau agitaţiei. Aceste reacţii adverse dispar, dacă se micşorează doza de levodopa. Doza de levodopa poate fi redusă la aproximativ 30% în asociere cu selegilina.

La pacienții cu boala Parkinson tratați cu agoniști de dopamină și alte tratamente dopaminergice precum selegilina au fost raportate ca prezentând tulburări de control al impulsurilor cum ar fi dependență patologică de jocurile de noroc, creșterea libidoului, hipersexualitate, comportament impulsiv şi dependenţă compulsivă de a cheltui sau de a cumpăra.

Doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg, deoarece există riscul inhibiţiei neselective a MAO şi, consecutiv, risc de hipertensiune arterială.

Pe durata tratamentului cu selegilină este necesară supravegherea atentă a pacienţilor,în special a celor cu ulcer gastric sau duodenal, hipotensiune ortostatică, hipertensiune arterială oscilantă, aritmii, angină pectorală severă şi/sau confuzie, halucinaţii, afectarea funcţiilor cognitive, deoarece în timpul tratamentului poate surveni agravarea acestor afecţiuni preexistente. De asemenea, se recomandă prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală severă, la care este posibil necesară o ajustare dozelor.

Deoarece selegilina potenţează efectul levodopa, reacţiile adverse ale acesteia pot fi accentuate, în special la pacienţii trataţi cu doze mari de levodopa.

Selegilina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală severă.

Este necesară prudență la pacienții tratați cu inhibitori MAO în timpul anesteziei generale, în chirurgie. Inhibitori MAO, incluzând selegilina, pot potența efectele deprimante ale SNC utilizate pentru anestezie generală. Au fost raportate tulburări respiratorii tranzitorii și depresie cardiovasculară, hipotensiune arterială și comă (vezi pct 4.5).

Unele studii s-au încheiat cu un risc crescut de mortalitate la pacienții tratați cu selegilina și cu levodopa, comparativ cu cei care au primit doar levodopa. Cu toate acestea, este de remarcat faptul că prejudecata metodologică multiplă a fost identificată în aceste studii și că o meta-analiza si studii de cohorta mare au ajuns la concluzia că nu a existat nici o diferență semnificativă de mortalitate la pacienții tratați cu selegilina față de cei tratați cu comparatoare sau cu asocierea selegilina/levodopa.

Selegos conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Selegilina poate pozitiva testele antidoping.

Asocieri contraindicate (vezi pct.4.3):

- Simpatomimetice

Deoarece există riscul de hipertensiune arterială severă, administrarea selegilinei concomitent cu simpatomimetice este contraindicată.

- Petidină

Administrarea selegilinei concomitent cu petidină sau tramadol este contraindicată.

- Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (SNRI)

Din cauza riscului de confuzie, hipomanie, halucinații și episoade maniacale, agitație, mioclonus, hiperreflexibilitate, incoordonare, frisoane, tremor, convulsii, ataxie, diaforeză, diaree, febră, hipertensiune arterială, care poate fi o parte a sindromului serotoninergic, face ca administrarea concomitentă de selegilină și SSRI sau SNRI să fie contraindicată.

În cazul asocierii fluoxetinei cu selegilina, pot apărea hipersudoraţie, înroşirea feţei, ataxie, tremor, hipertermie, hipertensiune /hipotensiune arterială, convulsii, palpitaţii, vertij, agitaţie, confuzie, halucinaţii, delir şi comă. Trebuie să se respecte un interval de 2 săptămâni între oprirea tratamentului cu Selegos şi începerea celui cu fluoxetină. Manifestări similare s-au raportat la pacienţii care au primit selegilină în asociere cu alţi inhibitori ai recaptării serotoninei cum ar fi casertralină, paroxetină, venlafaxină și fluvoxamină.

Cu toate că citalopramul are în general o interacțiune mai mică decât fluoxetina se recomandă prudență la utilizarea concomitentă a selegilinei cu citalopramul.

Deoarece fluoxetina are un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare foarte lung, este necesar un interval de cel puţin 5 săptămâni între întreruperea tratamentului cu fluoxetină şi începerea administrării selegininei. Trebuie să se respecte un interval de 2 săptămâni între oprirea tratamentului cu seleginina şi începerea celui cu fluoxetină

- Antidepresive triciclice:

La pacienţii trataţi cu asocierea antidepresive triciclice şi selegilină, s-au raportat fenomene toxice la nivelul sistemului nervos central toxicitate severă la nivelul SNC (sindromul serotoninergic). Pentru pacientul care primește amitriptilină și selegilina acest lucru a inclus hiperpirexie și moarte, iar pacientul care primește și protriptilină a experimentat tremor, agitație și neliniște urmate de areactivitate și de moarte la două săptămâni după ce s-a adăugat selegilina.

Inhibitori ai monoaminooxidazei MAO:

Administrarea concomitentă de inhibitori MAO și selegilina pot provoca tulburări ale sistemului nervos central și cardiovascular (vezi pct 4.4)

Tramadolul este, de asemenea, un potențial medicament care interactioneaza cu selegilina.

Utilizarea concomitentă a contraceptivelor orale (comprimate care conțin combinația de gestoden/ etinil estradiol sau levonorgestrel/etinil estradiol) și selegilina poate crește biodisponibilitatea selegilinei. Astfel, trebuie evitată administrarea concomitentă de selegilină cu contraceptiveleorale.

Dopamina trebuie utilizată cu precauție la pacienții tratați cu selegilină.

Având în vedere gradul ridicat de legare de proteinele plasmatice de selegilină o atenție deosebită trebuie acordată pacienților care sunt tratați cu medicamente cum ar fi digitalis și/sau anticoagulante.

Interacţiuni cu alimentele:

Spre deosebire de inhibitorii MAO convenţionali, care inhibă, atât MAO-A, cât şi MAO-B, selegilina este un inhibitor MAO-B selectiv.

În timpul tratamentului cu selegilină administrat în dozele recomandate, nu s-au semnalat reacţii hipertensive provocate de alimentele care conţin tiramină (nu apare aşa-numitul efect determinat de brânzeturi). De aceea, nu sunt necesare restricţii alimentare.

Cu toate acestea, în cazul asocierii selegilinei cu IMAO neselectivi sau cu inhibitori MAO-A, se recomandă restricţii alimentare (evitarea alimentelor bogate în tiramină, cum sunt brânzeturile învechite şi produsele fermentate).

Sunt disponibile date foarte limitate cu privire la pacientele gravide. Studiile la animale au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere numai la un număr mare de doze. Ca măsură de precauție, este de preferat să se evite utilizarea selegilinei în timpul sarcinii.

Nu se cunoaște dacă selegilina este excretată în laptele matern uman. Excreția de selegilină în lapte nu a fost studiată la animale. Selegilină nu trebuie utilizată în timpul alăptării.

Selegilina poate provoca amețeli, de aceea pacienții trebuie sfătuiți să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje dacă prezintă această reacție adversă apărută în timpul tratamentului.

Asocierea cu levodopa:

Deoarece selegilina potenţează efectul levodopei, reacţiile adverse ale levodopei (somnolenţă, oboseală, greaţă, ameţeli, nelinişte, dischinezie, mişcările anormale, agitaţie, confuzie, halucinaţii, hipotensiune arterială ortostatică, aritmii) pot fi accentuate în cazul tratamentului asociat (levodopa trebuie de obicei administrată în asociere cu un inhibitor al decarboxilazei periferice) şi pot fi în general ameliorate prin reducerae dozei de levodopa (chiar și cu 30%).

Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, utilizându-se următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificare MedRA pe sisteme și Frecvență Reacție adversă aparate

Infecții și infestări Mai puțin frecvente Faringită

Tulburări hematologice și limfatice Mai puțin frecvente Leucopenie, trombocitopenie

Tulburări metabolice și de nutriție Mai puțin frecvente Inapetență

Tulburări psihice Frecvente Tulburări ale somnului, confuzie, halucinații, depresie

Mai puțin frecvente Vise anormale, agitație, anxietate, psihoze, modificări ale stării emoționale

Cu frecvență necunoscută hipersexualitate*

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Mișcări anormale (diskinezie, akinezie, bradikinezie), amețeli, cefalee, tulburări de echilibru, tremor

Mai puțin frecvente Tulburări ușoare și tranzitorii ale somnului

Tulburări oculare Mai puțin frecvente Vedere încețoșată

Tulburări acustice și vestibulare Frecvente Vertij

Tulburări cardiace Frecvente Bradicardie

Mai puțin frecvente Aritmii, palpitații, angina pectorală, tahicardie supraventriculară

Tulburări vasculare Frecvente Hipotensiune, hipertensiune

Mai puțin frecvente Hipotensiune ortostatică

Rare Hipotensiune posturală

Tulburări respiratorii, toracice și Frecvente Congestive nazala, usturimi ale gâtului mediastinale Mai puțin frecvente Dispnee

Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente Stomatită

Frecvente Greață, constipație, diaree, ulcerații ale mucoasei bucale

Mai puțin frecvente Xerostomie

Tulburări hepatobiliare Mai puțin frecvente Creștere temporară a alanin- aminotransferazei (ALAT)

Afecțiuni cutanate și ale țesutului Frecvente Hiperhidroză subcutanat Mai puțin frecvente Alopecie, erupții cutanate

Rare Diverse reacții la nivelul pielii

Tulburări musculo-scheletice Frecvente Artralgii, durere de spate, crampe musculare

Mai puțin frecvente Miopatie

Tulburări renale și ale căilor Mai puțin frecvente Tulburări de micțiune urinare Cu frecvență necunoscută Retenție urinară

Tulburări generale și la nivelul Frecvente Fatigabilitate locului de administrare Mai puțin frecvente Durere toracică, iritabilitate, edem al gleznelor

Leziuni, intoxicații și complicații Frecvente Căderi procedurale

Investigații diagnostice Frecvente Creșterea ușoară a enzimelor hepatice

**Dependenţa patologică de jocurile de noroc, creştere a libidoului, hipersexualitate, dependența compulsivă de a cheltui sau de a cumpăra, apetit alimentar crescut sau compulsiv poate apărea în cazul pacienţilor trataţi cu agonişti dopaminergici şi/sau alte tratamente dopaminergice.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

Nu există cazuri de supradozaj cunoscute. Deoarece la doze mari, selectivitatea asupra MAO-B dispare (inhibiţia selectivă se obţine numai cu doze din intervalul dozelor recomandate (5 până la 10 mg/zi), manifestările supradozajului pot fi similare cu cele observate la IMAO neselectivi şi anume tulburări la nivelul sistemului nervos central şi aparatului cardiovascular. Cu toate acestea, experiența acumulată în timpul dezvoltării selegilinei relevă faptul că unele persoane expuse la doze de 600mg/zi selegilina, a suferit hipotensiune arterială severă și agitație psihomotorie.Supradozajul nu prezintă un tablou clinic specific. Teoretic, supradozarea provoacă o inhibare semnificativă a MAO-A și MAO-

B și, prin urmare, manifestările supradozajului pot fi similare cu cele observate la IMAO neselectivi şi anume tulburări la nivelul sistemului nervos central şi aparatului cardiovascular (somnolenţă, ameţeli, sincopă, iritabilitate, hiperactivitate, agitaţie, halucinaţii, hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, puls rapid şi neregulat, deprimare şi insuficienţă respiratorie, etc.).

Deoarece nu există antidot specific, tratamentul este simptomatic. Dacă se suspectează un supradozaj, pacientul trebuie ţinut sub observaţie medicală timp de 24-48 ore.

Grupa farmacoterapeutică: antiparkinsoniene, agenţi dopaminergici, IMAO de tip B codul ATC: N04BD01

În organism există două tipuri de monoaminooxidaze, MAO-A şi MAO-B; ele au distribuţie variabilă în diferitele ţesuturi, la nivel cerebral predominând MAO-B. Selegilina este un inhibitor selectiv al monoaminooxidazei B; ea previne inactivarea dopaminei prin dezaminare oxidativă. De asemenea, selegilina inhibă recaptarea dopaminei în terminaţiile dopaminergice. Aceste acţiuni au consecinţe favorabile terapeutic în boala Parkinson, prin creşterea disponibilului de dopamină în creier.

Baza patologică a bolii Parkinson constă în scăderea funcţiei dopaminergice a neuronilor din sistemul nigro-striat. Selegos creşte tonusul dopaminergic, prelungind efectul dopaminei endogene sau exogene.

Studii recente au demonstrat că utilizarea selegilinei la pacienţi nou diagnosticaţi, netrataţi anterior, poate întârzia dezvoltarea invalidităţii şi permite întârzierea introducerii levodopa în terapie.

Selegilina potenţează şi prelungeşte efectul levodopa în tratamentul parkinsonismului. Adăugarea selegilinei la levodopa (cu sau fără inhibitori de dopa-decarboxilază) permite atenuarea fluctuaţiilor dependente de doză şi deteriorarea care apare la sfârşitul duratei de acţiune a dozei. În stadiile avansate, poate, de asemenea, atenua simptomele efectului “on/off”.

Selegilina nu este indicată în parkinsonismul iatrogen (prin neuroleptice), ca şi în tulburările extrapiramidale care nu sunt datorate deficitului de dopamină (tremor esenţial, coreea Huntington).

Selegilina este absorbită rapid, concentraţia plasmatică maximă (Cmax ) atingându-se în aproximativ 0,5- 0,75 ore. Biodisponibilitatea este scăzută; 10% (în medie, variația interindividuală este mare) din selegilină nemodificată poate ajunge în circulație. Selegilina sistemică este un compus lipofil, ușor bazic, care pătrunde rapid în țesuturi, de asemenea, în creier.

Selegilina este distribuită rapid în tot corpul, volumul aparent de distribuție fiind de 500 l după o doză intravenoasă de 10 mg. 75-85% din selegilină este legată de proteinele plasmice la concentrații terapeutice. Selegilina inhibă enzima MAO-B ireversibil și activitatea enzimei crește din nou numai după ce este sintetizată o nouă enzimă. Efectul inhibitor puternic al activității enzimei plachetare

MAO-B, după administrarea unei doze unice de 10 mg durează mai mult de 24 de ore, iar activitatea enzimei trombocitare MAO-B revine la nivelul normal după aproximativ 2 săptămâni.

Metabolizare: Selegilina este metabolizată aproape complet la nivel hepatic înainte de a fi excretată.

Metabolizarea selegilinei se desfăşoară pe două căi principale: N-dezalchilare şi/sau hidroxilare până la formarea de 1-Aminoindan, 3-hidroxi-N-propargil-1 aminoindan şi 3-hidroxi-1-aminoindan.

Experimentele in vitro evidenţiază faptul că amândouă căile de metabolizare ale selegilinei sunt dependente de sistemul citocromului P450, CYP1A2 fiind izoenzima principală implicată în metabolizarea selegilinei . S-a constatat faptul că atât conjugarea selegilinei cât și a metaboliţilor acesteia este o cale principală de eliminare.

Timpul mediu de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de 1,5-3,5 ore pentru selegilină.

Clearance-ul total al selegilinei este de aproximativ 240 l/oră. Metaboliții selegilinei se excretă în principal prin urină iar aproximativ 15%, apar în materiile fecale.

Datele non-clinice nu au evidențiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenționale farmacologice privind evaluarea siguranței, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, carcinogenitatea, toxicitatea asupra funcției de reproducere și dezvoltării.

Lactoză monohidrat

Amidon de porumb

Povidona K25

Talc

Stearat de magneziu

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 30ºC, în ambalajul original.

Cutie cu 5 blistere din PVC-PCTFE/Al a câte 10 comprimate

Cutie cu 10 blistere din PVC-PCTFE/Al a câte 10 comprimate

Fără cerinţe speciale.

Medochemie Ltd.

1-10 Constantinopoleus Street, Limassol 3011, Cipru

14885/2023/01-02

Februarie 2023

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.