QUINTANRIX pulbere+suspensie pentru suspensie injectabilă prospect medicament

Quintanrix pulbere şi suspensie pentru suspensie injectabilă

Vaccin difteric, tetanic, pertussis (componentă celulară), hepatitic B (ADNr) şi Haemophilus tip b conjugat (adsorbit)

După reconstituire, 1 doză (0,5 ml) conţine:

Anatoxină difterică1 minimum 30 Unităţi Internaţionale

Anatoxină tetanică1 minimum 60 Unităţi Internaţionale

Bordetella pertussis inactivată 2 minimum 4 Unităţi Internaţionale

Antigen de suprafaţă al virusului hepatitic B (ADNr) 2, 3 10 micrograme

Polizaharid al Haemophilus influenzae tip b (fosfat de poliribozilribitol) 2 2,5 micrograme conjugat cu anatoxină tetanică cu rol de transportor 5-10 micrograme 1 adsorbit pe hidroxid de aluminiu, hidratat Total: 0,26 miligrame Al3+ 2 adsorbit pe fosfat de aluminiu Total: 0,40 miligrame Al3+ 3 produs pe culturi de celule de Saccharomyces cerevisae prin tehnologia recombinării ADN

Pentru excipienţi, vezi pct. 6.1.

Pulbere şi suspensie pentru suspensie injectabilă

Componenta lichidă difterică, tetanică, pertussis (celulară) şi hepatitică B (DTPc-HBV) este o suspensie albă tulbure.

Componenta liofilizată Haemophilus influenzae tip b (HIB) este o pulbere albă.

Quintanrix este indicat pentru imunizarea primară a sugarilor (în timpul primului an de viaţă) împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B şi bolii invazive determinate de

Haemophilus influenzae tip b şi pentru imunizarea rapel la copii în timpul celui de-al doilea an de viaţă.

Utilizarea Quintanrix trebuie stabilită pe baza recomandărilor oficiale.

Vaccinare primară:

Schema de vaccinare primară constă din trei doze a 0,5 ml care trebuie administrate la intervale de cel puţin 4 săptămâni în primele şase luni de viaţă în conformitate cu recomandările oficiale locale.

Prima doză poate fi administrată la vârsta de 6 săptămâni. Următoarele scheme de administrare au fost evaluate în studii clinice: 2-4-6 luni, 3-4-5 luni şi 6-10-14 săptămâni. Schema 3-5-12 luni nu a fost evaluată.

Quintanrix poate fi adminstrat copiilor cărora li s-a administrat la naştere vaccin hepatitic B.

Măsurile imunoprofilactice pentru hepatita B nu trebuie să fie modificate la copiii născuţi de mame purtătoare de virus hepatitic B. Aceasta poate face necesară administrarea separată a vaccinului hepatitic B şi trebuie urmate recomandările oficiale.

Vaccinare rapel:

După finalizarea seriei primare, trebuie administrat un rapel, preferabil înainte de sfârşitul celui de-al doilea an de viaţă. Administrarea rapelului trebuie să fie făcută în conformitate cu recomandările oficiale.

Quintanrix poate fi utilizat pentru a amplifica răspunsurile la antigenele DTP, HBV şi HIB dacă compoziţia sa este în conformitate cu recomandările oficiale pentru rapeluri. Doza de rapel trebuie să fie administrată, preferabil, la cel puţin 6 luni după administrarea ultimei doze din cadrul schemei de vaccinare primară.

Quintanrix este destinat administrării injectabile intramusculare profunde, preferabil, în partea antero-laterală a coapsei.

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

Quintanrix este contraindicat în cazul în care copilul a prezentat o encefalopatie de etiologie necunoscută, care a apărut în primele 7 zile după vaccinarea anterioară cu un vaccin care conţine componentă pertussis. În aceste circumstanţe, ciclul de vaccinare trebuie continuat cu vaccinuri difterice, tetanice, hepatitice B şi HIB.

Ca în cazul altor vaccinuri, administrarea Quintanrix trebuie să fie amânată la subiecţii care suferă de afecţiuni acute febrile severe. Prezenţa unei infecţii minore, cum ar fi o răceală, nu este o contraindicaţie pentru vaccinare.

Vaccinarea trebuie precedată de o anamneză (în special cu privire la vaccinarea anterioară şi posibila apariţie a reacţiilor adverse).

Ca în cazul tuturor vacinurilor injectabile, tratamentul şi supravegherea medicală adecvate trebuie să fie întotdeauna imediat disponibile în cazul apariţiei unui eveniment anafilactic rar în urma administrării vaccinului. Din acest motiv, persoana vaccinată trebuie să rămână sub supraveghere medicală timp de cel puţin 30 minute.

Dacă oricare dintre următoarele evenimente apar în relaţie temporală cu administrarea Quintanrix, decizia de administrare a următoarelor doze de vaccin care conţine componentă pertussis trebuie reevaluată cu grijă:

* Temperatură ≥ 40,0 °C în primele 48 ore, nedatorată altei cauze identificabile.

* Colaps sau stare asemănătoare şocului (episod hipoton -hiporesponsiv) în primele 48 ore.

* Plâns persistent cu durata ≥ 3 ore, care a apărut în primele 48 ore.

* Convulsii asociate sau nu cu febră, care au apărut în primele 3 zile.

Pot să existe circumstanţe, cum ar fi o incidenţă mare a tusei convulsive, în care beneficiile potenţiale depăşesc riscurile posibile.

Quintanrix trebuie să fie administrat cu precauţie la subiecţii cu trombocitopenie sau tulburări de sângerare deoarece, la aceşti subiecţi, sângerarea poate să apară după administrarea intramusculară.

Pentru vaccinare se poate utiliza un ac subţire, iar locul de administrare se apasă ferm (fără frecare) timp de cel puţin două minute după administrare.

Quintanrix nu trebuie, în nici un caz, administrat intravascular.

Vaccinul nu previne infecţia determinată de alţi patogeni cunoscuţi că infectează ficatul, cum ar fi virusurile hepatitic A, hepatitic C şi hepatitic E.

Componenta HIB a vaccinului nu protejează împotriva bolilor datorate altor serotipuri capsulare de

Haemophilus influenzae decât serotipul b sau împotriva meningitei determinate de alte organisme.

Antecedentele de convulsii febrile, antecedentele heredo-colaterale de convulsii sau de Sindrom al

Morţii Subite la Sugar (SMSS) nu constituie contraindicaţii pentru utilizarea Quintanrix. Persoanele vaccinate, care au antecedente de convulsii febrile trebuie monitorizae cu atenţie, deoarece astfel de reacţii adverse pot să apară în primele 2 - 3 zile după vaccinare.

Infecţia cu HIV nu este considerată ca fiind o contraindicaţie. Răspunsul imunologic aşteptat poate să nu fie obţinut după vaccinarea pacienţilor imunosupresaţi.

Deoarece antigenul polizaharidic capsular este excretat în urină, în primele 1-2 săptămâni după vaccinare se poate observa un rezultat pozitiv al testului de identificare a antigenului în urină. Trebuie efectuate alte teste pentru a confirma infecţia cu HIB în această perioadă.

Tratamentul antipiretic trebuie iniţiat în conformitate cu ghidurile terapeutice locale.

În cazul administrării seriilor de vaccinare primară la nou-născuţii prematur cu vârstă foarte mică (născuţi la ≤28 săptămâni de sarcină) şi în special în cazul celor cu antecendente de imaturitate respiratorie, trebuie luate în considerare riscul potenţial de apariţie a apneei şi necesitatea monitorizării funcţiei respiratorii timp de 48-72 ore.

Deoarece beneficiul vaccinării este mare la acest grup de nou-născuţi, vaccinarea nu trebuie evitată sau amânată.

În cazul vaccinării pediatrice se practică, în mod frecvent, administrarea în asociere a diferitelor vaccinuri injectabile în locuri diferite, în aceeaşi şedinţă de vaccinare.

Date limitate arată că nu există interferenţă cu răspunsul la antigenele rujeolic-urlian-rubeolic (RUR) şi VPO. Deşi nu sunt disponibile date referitoare la răspunsul imun la antigenul Bacil Calmette-

Guérin (BCG), nu este de aşteptat nici o interferenţă.

Ca în cazul altor vaccinuri, poate fi de aşteptat să nu se obţină un răspuns adecvat la pacienţii cărora li se administrează terapie imunosupresivă sau la pacienţii cu imunodeficienţă.

Deoarece Quintanrix nu este destinat utilizării la adulţi, nu sunt disponibile informaţii referitoare la siguranţa administrării vaccinului în perioada de sarcină sau alăptare.

Nu sunt relevante.

În cadrul câtorva studii clinice, s-a administrat Quintanrix la aproximativ 1340 sugari sănătoşi de la vârsta de 6 săptămâni, în momentul începerii ciclului de vaccinare primară,.

În aceste studii, cele mai frecvente reacţii care au apărut după administrarea vaccinului au fost durere la locul injectării, febră (axilar ≥ 37,5°C; rectal ≥ 38°C) şi iritabilitate, care au fost asociate cu aproximativ 50% din dozele administrate.

Reacţiile adverse sunt enumerate mai jos.

Frecvenţele de apariţie sunt raportate după cum urmează:

Foarte frecvente: (>1/10)

Frecvente: (>1/100, <1/10)

Mai puţin frecvente: (>1/1000, <1/100)

Rare: (>1/10000, <1/1000)

Foarte rare: (<1/10000), incluzând raportările izolate

Tulburări psihice: foarte frecvente: iritabilitate

Tulburări ale sistemului nervos: foarte frecvente: somnolenţă rare: colaps sau stare asemănătoare şocului (episod de hipotonie - hiporesponsivitate), convulsii

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale: rare: bronşită, tuse

Tulburări gastro-intestinale: foarte frecvente: inapetenţă rare: vărsături

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: foarte frecvente: durere, eritem şi tumefacţie, febră (axilar ≥ 37,5°C; rectal ≥ 38°C) frecvente: induraţie, febră (axilar > 39°C; rectal > 39,5°C)

S-a administrat Quintanrix, ca rapel, la 435 copii în al doilea an de viaţă. După cum s-a fost observat în cazul utilizării altor vaccinuri, doza de rapel poate fi asociată cu o creştere a incidenţei efectelor adverse minore cum ar fi febra şi reacţiile locale.

Reacţiile adverse raportate după vaccinarea rapel sunt enumerate mai jos.

Tulburări psihice: foarte frecvente: iritabilitate

Tulburări ale sistemului nervos: foarte frecvente: somnolenţă

Tulburări gastro-intestinale: foarte frecvente: inapetenţă

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare: foarte frecvente: durere, eritem şi tumefacţie, febră (axilar ≥ 37,5°C; rectal ≥ 38°C) frecvente: febră (axilar > 39°C; rectal > 39,5°C) mai puţin frecvente: induraţie

Reacţiile alergice, inclusiv reacţiile anafilactoide şi urticaria, au fost raportate foarte rar după administrarea vaccinurilor care conţin componentă DTP, hepatitică B şi HIB.

În timpul studiilor de supraveghere după punerea pe piaţă a altor vaccinuri care conţin componentă hepatitică B, s-a raportat foarte rar o boală asemănătoare bolii serului şi trombocitopenie.

Acest medicament conţine tiomersal (un compus organomercuric) cu rol de conservant şi, de aceea, pot să apară reacţii de sensibilizare (vezi pct. 4.3).

Apnee la nou-născuţii prematur cu vârstă foarte mică (≤ 28 săptămâni de sarcină) (vezi pct. 4.4).

Nu s-a raportat nici un caz de supradozaj.

Răspunsul imun după ciclul de vaccinare primară cu 3 doze a fost evaluat în cinci studii: 297 sugari au fost evaluaţi după vaccinare la vârstele de 6, 10 şi 14 săptămâni; 685 după vaccinare la vârstele de 2, 4 şi 6 luni şi 107 după vaccinare la vârstele de 3, 4 şi 5 luni. Rezultatele diferitelor studii arată că, în general, 95,5% şi, respectiv, 99,9% dintre subiecţi au avut titruri de anticorpi anti-difterici şi, respectiv, anti-tetanici ≥ 0,1 UI/ml la o lună după finalizarea ciclului de vaccinare primară. În acest moment, procentul de sugari cu titruri anti-PRP ≥ 0,15 µg/ml a fost > 99%, iar procentul celor cu titruri anti-HBs ≥ 10 mIU/ml a fost de 97,3%. S-a considerat că peste 99% din subiecţi au răspuns la componenta pertussis a vaccinului, ceea ce a fost definit prin apariţia anticorpilor la pacienţii iniţial seronegativi (adică, subiecţi cu titruri prevaccinale < 15 UEL/ml) sau un titru postvaccinal cel puţin egal cu valorile prevaccinale la subiecţii iniţial seropozitivi datorită anticorpilor materni.

Procentele de seroprotecţie şi de răspuns la vaccin au fost similare pentru cele trei scheme de vaccinare utilizate cu excepţia celor anti-HBs. Procentele de seroprotecţie anti-HBs (≥10 mIU/ml) observate în cazul schemei de administrare la 6, 10, 14 săptămâni au fost mai mici aşa cum se arată în tabelul de mai jos, dar este puţin probabil ca această observaţie să aibă relevanţă clinică datorită numărului mic de cazuri analizate:

Schema de administrare la 2, Schema de administrare la 3, Schema de administrare 6, 10, 4, 6 luni 4, 5 luni 14 săptămâni

N = 672 N = 107 N = 97 98,9% 95,3% 92,8%

Există informaţii puţine referitoare la persistenţa răspunsului imun după vaccinarea primară cu

Quintanrix precum şi despre imunogenicitatea dozelor de rapel. Rezultatele unui studiu pilot au arătat că, în cazul a 63 de sugari cărora li s-a efectuat vaccinare primară conform schemei de administrare la 6, 10, 14 săptămâni, >80% aveau încă titruri protectoare de anticorpi anti-difterici, anti-tetanici, anti-HBs şi anti-PRP. Patruzeci şi unu la sută aveau anticorpi anti-pertussis. Datele din studiile clinice arată că Quintanrix, administrat ca doza de rapel în al doilea an de viaţă, induce o creştere de 10 ori mai mare a valorii medii a titrului anticorpilor comparativ cu valorile corespunzătoare prerapel ale tuturor componentelor vaccinului.

Poate fi de aşteptat ca hepatita cu virus D să fie şi ea prevenită prin imunizare cu Quintanrix, deoarece hepatita D (determinată de agentul viral delta) nu apare în absenţa infecţiei cu virus hepatitic B.

Nu este cazul.

Nu s-au efectuat teste preclinice de evaluare a siguranţei vaccinului.

Componenta liofilizată HIB:

Componenta lichidă DTPc - HBV:

Tiomersal

Clorură de sodiu

Apă pentru preparate injectabile.

Pentru adjuvanţi, vezi pct. 2.

În absenţa studiilor de compatibilitate, vaccinul Quintanrix reconstituit nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

3 ani.

După reconstituire, se recomandă injectarea imediată a vaccinului. Cu toate acestea, s-a demonstrat stabilitatea acestuia timp de 8 ore după reconstituire la 25°C.

A se păstra la frigider (2°C - 8°C)

A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Flacon (sticlă tip I) cu pulbere pentru 1 doză prevăzut cu un dop (cauciuc butilic).

Flacon (sticlă tip I) cu 0,5 ml suspensie pentru 1 doză prevăzut cu un dop (cauciuc butilic) în următoarele mărimi de ambalaj:

- ambalaj cu 1 flacon cu pulbere şi 1 flacon cu suspensie

- ambalaj cu 100 flacoane cu pulbere şi 100 flacoane cu suspensie

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

manipularea sa

În timpul depozitării, se poate observa formarea unui sediment alb şi unui supernatant limpede pentru componenta DTPc-HBV. Acesta nu este un semn de deteriorare.

Componenta DTPc-HBV trebuie agitată bine pentru a obţine o suspensie omogenă albă tulbure şi trebuie inspectată vizual pentru a observa orice particule străine şi/sau aspecte fizice anormale. Orice cantitate de vaccin rămasă neutilizată sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Vaccinul este reconstituit prin extragerea conţinutului flaconului care conţine componenta DTPc-HBV cu o seringă şi prin adăugarea acestuia în flaconul care conţine pulberea HIB. După adăugarea componentei DTPc-HBV la pulberea HIB, amestecul trebuie agitat bine până când pulberea este complet dizolvată. Vaccinul reconstituit este o suspensie tulbure albă omogenă.

Acul utilizat pentru reconstituire se detaşează şi se aruncă, fiind înlocuit cu un al doilea ac pentru a administra vaccinul. După reconstituire, vaccinul trebuie administrat imediat.

GlaxoSmithKline Biologicals s.a.

Rue de l'Institut 89

B-1330 Rixensart, Belgia