MIRAPEXIN 2.1mg comprimate eliberare prelungită prospect medicament

MIRAPEXIN 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,375 mg, echivalent cu pramipexol 0,26 mg.

MIRAPEXIN 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 0,75 mg,echivalent cu pramipexol 0,52 mg.

MIRAPEXIN 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 1,5 mg, echivalent cu pramipexol 1,05 mg.

MIRAPEXIN 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 2,25 mg,echivalent cu pramipexol 1,57 mg.

MIRAPEXIN 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3 mg, echivalent cu pramipexol 2,1 mg.

MIRAPEXIN 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 3,75 mg,echivalent cu pramipexol 2,62 mg.

MIRAPEXIN 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

Fiecare comprimat cu eliberare prelungită conține diclorhidrat de pramipexol monohidrat 4,5 mg,echivalent cu pramipexol 3,15 mg.

Dozele de pramipexol menționate în literatura de specialitate se referă la sarea de pramipexol. De aceea, dozele vor fi exprimate atât ca pramipexol bază liberă, cât și ca sare (între paranteze).

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Comprimat cu eliberare prelungită

MIRAPEXIN 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă rotundă, cu margini teșite și sunt marcate cu un cod(codul P1 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă rotundă, cu margini teșite și sunt marcate cu un cod (codul P2 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă ovală și sunt marcate cu un cod (codul P3 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă ovală și sunt marcate cu un cod (codul P12 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă ovală și sunt marcate cu un cod (codul P4 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă ovală și sunt marcate cu un cod (codul P13 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

Comprimatele sunt albe sau aproape albe, de formă ovală și sunt marcate cu un cod (codul P5 pe o parte și sigla companiei Boehringer Ingelheim pe cealaltă).

MIRAPEXIN este indicat la adulți pentru tratamentul semnelor și simptomelor formei idiopatice a bolii

Parkinson, singur (fără levodopa) sau în asociere cu levodopa, de exemplu pe tot parcursul bolii, până în stadiile avansate, când levodopa își pierde eficacitatea sau când eficacitatea sa nu persistă și devine fluctuantă (la finalul perioadei de administrare a dozei sau fluctuații de tip 'on-off”).

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită conțin pramipexol care se administrează oral, o dată pe zi.

Dozele trebuie crescute treptat, începând de la o doză inițială zilnică de 0,26 mg bază (0,375 mg sare) care se mărește apoi la intervale de 5-7 zile. Dacă nu apar reacții adverse intolerabile doza se crește treptat până se ajunge la efectul terapeutic maxim.

Schemă de creștere a dozelor de MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită

Săptămâna Doză zilnică Doză zilnică(mg bază) (mg sare),26 0,3752 0,52 0,753 1,05 1,50

Dacă doza trebuie mărită în continuare, doza zilnică trebuie crescută cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe săptămână, până la doza maximă de 3,15 mg bază (4,5 mg sare) pe zi. Totuși, trebuie menționat că incidența somnolenței crește la doze mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.8).

Pacienții care sunt tratați cu MIRAPEXIN comprimate pot să treacă la tratamentul cu MIRAPEXINcomprimate cu eliberare prelungită de pe o zi pe alta luând aceeași doză zilnică. După trecerea la

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită, doza poate fi ajustată în funcție de răspunsul terapeutic al pacientului (vezi pct. 5.1).

Tratamentul de întreținere

Doza individuală trebuie să fie cuprinsă între 0,26 mg bază (0,375 mg sare) și un maximum de 3,15 mg bază (4,5 mg sare) pe zi. În cadrul unor studii-pivot care au urmărit creșterea dozelor, eficacitatea tratamentului a fost înregistrată începând de la doza de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pe zi. Ajustări ulterioare ale dozajului trebuie făcute în funcție de răspunsul clinic și de apariția reacțiilor adverse. În cadrul studiilor clinice, aproximativ 5% din pacienți au fost tratați cu doze sub 1,05 mg bază (1,5 mg sare). În stadiile avansate ale bolii Parkinson, doze zilnice mai mari de 1,05 mg bază (1,5 mg sare) pot fi utile pacienților la care se intenționează reducerea dozei de levodopa. Se recomandă ca dozele de levodopa să fie reduse, atât pe durata creșterii dozei, cât și a tratamentului de întreținere cu MIRAPEXIN, în funcție de răspunsul clinic al fiecărui pacient (vezi pct. 4.5).

Atunci când se omite administrarea unei doze, MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită trebuie luat în interval de 12 ore față de schema obișnuită de administrare. Dacă se depășesc 12 ore, se renunță la doza omisă și următoarea doză se ia în următoarea zi, conform schemei de tratament.

Întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice poate duce la apariția sindromului neuroleptic malign sau a sindromului de sevraj la întreruperea administrării agonistului dopaminei.

Tratamentul cu pramipexol trebuie redus în mod treptat, cu câte 0,52 mg bază (0,75 mg sare) pe zi, până când doza zilnică ajunge la 0,52 mg bază (0,75 mg sare). Apoi, doza trebuie redusă cu câte 0,26 mg bază (0,375 mg sare) pe zi (vezi pct. 4.4). Totuși, sindromul de sevraj la întreruperea administrării agonistului dopaminei poate să apară în timpul reducerii treptate a dozei și poate fi necesară o creștere temporară a dozei înainte de reluarea reducerii treptate a dozei (vezi pct. 4.4).

Eliminarea pramipexolului este dependentă de funcția renală. Pentru inițierea tratamentului, se recomandă următoarea schemă terapeutică:

Pacienții cu un clearance al creatininei peste 50 ml/minut nu necesită reducerea dozei zilnice sau a frecvenței administrării.

La pacienții cu clearance al creatininei între 30 și 50 ml/minut, tratamentul trebuie început cu 0,26 mg

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită, administrat la fiecare a doua zi. Înainte de creșterea dozei zilnice, tratamentul trebuie urmărit și se va evalua cu atenție după o săptămână, răspunsul terapeutic și tolerabilitatea. Dacă mai este necesară o creștere a dozei, dozele se vor crește cu 0,26 mg pramipexol bază la intervale de o săptămână, până o doză maximă de 1,57 mg pramipexol bază (2,25 mg sare) pe zi.

Tratamentul pacienților cu un clearance al creatininei sub 30 ml/minut cu MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită nu este recomandat deoarece nu sunt disponibile date pentru acest grup de pacienți.

Trebuie avută în vedere administrarea de MIRAPEXIN comprimate.

Dacă funcția renală se alterează pe parcursul tratamentului de întreținere, se vor urma recomandările anterioare.

La pacienții cu insuficiență hepatică ajustarea dozei probabil nu este necesară, deoarece aproximativ 90% din substanța activă absorbită este excretată pe cale renală. Totuși, influența insuficienței hepatice asupra farmacocineticii MIRAPEXIN nu a fost investigată.

Siguranța și eficacitatea MIRAPEXIN la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

MIRAPEXIN nu prezintă utilizare relevantă la copii și adolescenți în indicația Boala Parkinson.

Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu apă și nu trebuie mestecate, divizate sau sfărâmate.

Comprimatele pot fi luate cu sau fără alimente și trebuie administrate zilnic, la aproximativ aceeași oră.

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

La pacienții cu boală Parkinson și insuficiență renală se recomandă reducerea dozei de MIRAPEXIN, așa cum este prezentat la pct. 4.2.

Halucinații

Halucinațiile sunt cunoscute ca reacție adversă la tratamentul cu agoniști dopaminergici și levodopa.

Pacienții trebuie avertizați asupra posibilității apariției halucinațiilor (mai ales vizuale).

Dischinezie

În stadiile avansate ale bolii Parkinson, în timpul creșterii inițiale a dozei de MIRAPEXIN administrat în asociere cu levodopa, poate apărea dischinezie. În această situație, doza de levodopa trebuie redusă.

În urma inițierii tratamentului cu pramipexol sau a creșterii treptate a dozei, la pacienții cu boala

Parkinson s-a raportat ocazional distonie axială, inclusiv antecolis, camptocormie și pleurototonus (sindrom Pisa). Cu toate că distonia poate fi un simptom al bolii Parkinson, la acești pacienți simptomele s-au îmbunătățit după reducerea dozei sau după oprirea tratamentului cu pramipexol. În cazul apariției distoniei, trebuie să se reevalueze schema terapeutică cu medicamente dopaminergice și să se ia în considerare ajustarea dozei de pramipexol.

Episoade de somn cu instalare bruscă și somnolență

Pramipexolul a fost asociat cu somnolență și episoade de somn cu instalare bruscă, mai ales la pacienții cu boală Parkinson. Instalarea bruscă a somnului în timpul activităților zilnice, în unele cazuri fără a fi conștient sau fără semne de avertizare, a fost raportată mai puțin frecvent. Pacienții trebuie informați asupra acestui fapt și avertizați să manifeste prudență atunci când conduc vehicule sau lucrează cu utilaje în timpul tratamentului cu MIRAPEXIN. Pacienții care au manifestat somnolență și/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie să evite conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor. În plus, trebuie avută în vedere micșorarea dozei sau întreruperea tratamentului. Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudență în cazul în care pacienții sunt tratați concomitent cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.5, 4.7 și 4.8).

Tulburări ale controlului impulsurilor

Pacienții trebuie monitorizați regulat pentru a observa instalarea tulburărilor de control al impulsurilor.

Pacienții și persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conștienți de faptul că pot să apară alte simptome ale tulburărilor de control al impulsurilor comportamentale inclusiv dependența patologică de jocurile de noroc, creșterea libidoului, hipersexualitatea, obsesia cumpărăturilor și creșterea necontrolată a apetitului alimentar, ce au fost raportate la pacienții tratați cu agoniști dopaminergici, inclusiv MIRAPEXIN.

Trebuie luată în considerare micșorarea dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozeidacă se instalează astfel de simptome.

Episoade maniacale și delir

Pacienții trebuie monitorizați regulat pentru a observa instalarea episoadelor maniacale și a delirului.

Pacienții și persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conștienți că pacienții tratați cu pramipexol pot manifesta episoade maniacale și delir. Trebuie luată în considerare micșorarea dozei/întreruperea tratamentului prin reducerea progresivă a dozei dacă se instalează astfel de simptome.

Pacienți cu tulburări psihotice

Pacienții cu tulburări psihotice trebuie tratați cu agoniști dopaminergici numai dacă beneficiile anticipate sunt mai mari decât riscurile potențiale. Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice și pramipexol (vezi pct. 4.5).

Consult oftalmologic periodic

Se recomandă consult oftalmologic la intervale regulate sau dacă apar tulburări de vedere.

Boli cardiovasculare severe

În cazul existenței bolilor cardiovasculare severe, se recomandă prudență. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, mai ales la debutul tratamentului, din cauza riscului general de hipotensiune arterială ortostatică asociat terapiei dopaminergice.

Simptome caracteristice sindromului neuroleptic malign au fost raportate în asociere cu întreruperea bruscă a tratamentului cu medicamente dopaminergice (vezi pct. 4.2).

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei (DAWS)

DAWS a fost raportat la agoniștii dopaminei, inclusiv pramipexol (vezi pct. 4.8). Pentru întreruperea tratamentului la pacienții cu boala Parkinson, doza de pramipexol trebuie redusă treptat (vezi pct. 4.2).

Date limitate sugerează că pacienții cu tulburări ale controlului impulsurilor și cei cărora li se administrează o doză zilnică crescută și/sau doze cumulative crescute de agoniști ai dopaminei pot prezenta un risc mai mare de apariție a DAWS. Simptomele de sevraj pot include apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirație și durere și nu răspund la levodopa. Înainte de reducerea treptată a dozei și întreruperea administrării de pramipexol, pacienții trebuie informați în privința posibilelor simptome de sevraj. Pacienții trebuie monitorizați îndeaproape în timpul reducerii treptate a dozei și opririi administrării. În caz de simptome de sevraj severe și/sau persistente, poate fi avută în vedere readministrarea temporară de pramipexol la cea mai mică doză eficace.

Reziduuri în materii fecale

Unii pacienți au raportat apariția de reziduuri în materiile fecale, care par a fi MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită intacte. Dacă pacienții raportează un astfel de eveniment, medicul trebuie să reevalueze răspunsul pacientului la tratament.

Legare de proteinele plasmatice

La om, pramipexolul se leagă de proteinele plasmatice într-o proporție foarte mică (< 20%), metabolizarea fiind redusă. De aceea, sunt improbabile interacțiuni cu alte medicamente care afectează legarea de proteinele plasmatice sau eliminarea prin metabolizare. Deoarece anticolinergicele sunt eliminate mai ales prin metabolizare, posibilitatea interacțiunilor este redusă, deși interacțiunile cu anticolinergice nu au fost investigate. Nu există interacțiuni farmacocinetice cu selegilina sau cu levodopa.

Inhibitori/competitori ai căilor de eliminare renală activă

Cimetidina reduce clearance-ul renal al pramipexolului cu aproximativ 34%, probabil din cauza inhibării sistemului de transport al cationilor secretați la nivelul tubilor renali. De aceea, medicamentele care inhibă calea activă de eliminare renală sau sunt eliminate pe această cale, cum sunt cimetidina, amantadina,mexiletina, zidovudina, cisplatina, chinina și procainamida pot interacționa cu pramipexolul, cu reducerea clearance-ului pramipexolului. În cazul administrării acestor medicamente concomitent cu MIRAPEXIN, trebuie avută în vedere reducerea dozei de pramipexol.

Asociere cu levodopa

Când MIRAPEXIN este administrat în asociere cu levodopa, se recomandă ca doza de levodopa să fie redusă, iar doza altor medicamente antiparkinsoniene să fie menținută constantă în perioada în care doza de MIRAPEXIN este crescută.

Din cauza posibilelor efecte aditive, se recomandă prudență în cazul în care pacienții sunt tratați cu alte medicamente sedative sau consumă băuturi alcoolice în timpul tratamentului cu pramipexol (vezi pct. 4.4, 4.7 și 4.8).

Medicamente antipsihotice

Trebuie evitată administrarea concomitentă de medicamente antipsihotice și pramipexol (vezi pct. 4.4), de exemplu dacă sunt de așteptat efecte antagoniste.

Efectul asupra sarcinii și alăptării nu a fost investigat la om. Pramipexolul nu a demonstrat potențial teratogen la șobolan și iepure, dar s-a dovedit embriotoxic la șobolan în doze materno-toxice (vezi pct. 5.3). MIRAPEXIN nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar și anume dacă beneficiile potențiale justifică riscurile potențiale pentru făt.

Deoarece pramipexolul inhibă secreția de prolactină la om, inhibarea lactației este probabilă.

Excreția de pramipexol în laptele matern nu a fost studiată la femeie. La șobolan, concentrația de substanță activă marcată radioactiv a fost mai mare în lapte decât în plasmă.

În absența datelor disponibile la om, MIRAPEXIN nu trebuie utilizat în timpul alăptării. Totuși, dacă tratamentul este absolut necesar, alăptarea trebuie întreruptă.

Nu au fost efectuate studii privind efectele asupra fertilității la om. Studiile la animale, arată că pramipexolul afectează ciclurile estrale și reduce fertilitatea la femele, cum este de așteptat de la un agonist al dopaminei. Totuși, aceste studii nu au arătat efecte dăunătoare directe sau indirecte privind fertilitatea la masculi.

MIRAPEXIN poate avea influență majoră asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Pot să apară halucinații și somnolență.

Pacienții aflați în tratament cu MIRAPEXIN și care prezintă somnolență și/sau episoade de somn cu instalare bruscă trebuie sfătuiți să nu conducă vehicule și să nu se angajeze în activități (de exemplu, folosirea de utilaje) în care afectarea atenției ar putea să-i pună pe ei sau pe persoanele din jur în pericol de accidente grave sau letale, până când aceste episoade recurente sau somnolența nu dispar (vezi pct. 4.4, 4.5 și 4.8).

Din analizarea datelor obținute din studiile clinice controlate cu placebo, cumulate, cuprinzând un număr de 1 778 pacienți cu boală Parkinson tratați cu pramipexol și 97 pacienți cărora li s-a administrat placebo, a rezultat că au fost raportate frecvent reacții adverse pentru ambele grupuri. 67% dintre pacienții cărora li s-a administrat pramipexol și 54% dintre pacienții cărora li s-a administrat placebo au raportat cel puțin o reacție adversă.

Majoritatea reacțiilor adverse la medicament apar de obicei la începutul tratamentului și cele mai multe au tendința de a dispărea chiar în cazul continuării tratamentului.

În cadrul clasificării pe aparate, sisteme și organe, reacțiile adverse au fost listate în funcție de frecvență (numărul de pacienți care pot manifesta reacția), utilizând următoarele categorii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 și < 1/10); mai puțin frecvente (≥ 1/00 și < 1/100); rare (≥ 1/10 000 și < 1/00); foarte rare (< 1/10 000); cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Cele mai frecvente (≥ 5%) reacții adverse raportate la pacienți cu boală Parkinson, mai frecvente în cazul celor tratați cu pramipexol decât al celor cărora li s-a administrat placebo au fost greață, dischinezie, hipotensiune arterială, amețeli, somnolență, insomnie, constipație, halucinații, cefalee și oboseală.

Incidența somnolenței este crescută la doze mai mari de 1,5 mg pramipexol sare pe zi (vezi pct. 4.2).

Reacții adverse mai frecvente în cazul asocierii cu levodopa au fost dischineziile. La începutul tratamentului poate să apară hipotensiune arterială, în special dacă doza este crescută prea repede.

Clasificarea Foarte Frecvente Mai puțin Rare Cu pe aparate, frecvente (≥ 1/100 și frecvente (≥ 1/10 000 frecvență sisteme și (≥ 1/10) < 1/10) (≥ 1/00 și și < 1/00) necunoscutăorgane < 1/100)

Infecții și pneumonieinfestări

Tulburări secreție inadecvată endocrine de hormon antidiuretic1

Tulburări insomnie obsesie a episoade psihice halucinații cumpărăturilor/maniacalevise neobișnuite oniomanieconfuzie dependență patologică de jocuri tulburări de noroccomportamentale neliniștelegate de hipersexualitatecontrolul idei deliranteimpulsurilor și tulburări de libidomanifestări paranoiacompulsive delirmâncat compulsiv1hiperfagie1

Tulburări ale somnolență cefalee somn cu instalare sistemului amețeli bruscănervos dischinezie amneziehiperchineziesincopă

Tulburări alterare a vederii, oculare inclusiv diplopie vedere încețoșatăacuitate vizuală redusă

Tulburări insuficiență cardiace cardiacă1

Tulburări hipotensiune vasculare arterială

Tulburări dispneerespiratorii, sughițuritoracice și mediastinale

Tulburări greață constipațiegastro- vărsăturiintestinale

Afecțiuni hipersensibilitatecutanate și ale pruritțesutului erupție cutanatăsubcutanat tranzitorie

Tulburări ale erecție aparatului peniană genital și spontanăsânului

Tulburări oboseală sindrom de generale și la edem periferic sevraj la nivelul locului oprirea de administrării administrare agonistului dopaminei, incluzând apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere.

Investigații scădere creștere ponderalădiagnostice ponderală, inclusiv scăderea apetitului alimentar1 Această reacție adversă a fost observată în cadrul experienței ulterioare punerii pe piață. Cu o certitudine de 95%, categoria de frecvență nu este mai mare decât mai puțin frecvente, dar ar putea fi mai mică. O estimare precisă a frecvenței nu este posibilă deoarece reacția adversă nu a fost raportată în baza de date a studiului clinic în care au fost înrolați 2 762 pacienți cu boală Parkinson tratați cu pramipexol.

Somnolență

Tratamentul cu pramipexol este frecvent asociat cu somnolență și a fost asociat mai puțin frecvent, cu somnolență diurnă excesivă și episoade de somn cu instalare bruscă (vezi pct. 4.4).

Tulburări ale libidoului

Pramipexol se poate asocia mai puțin frecvent cu afectarea libidoului (creștere sau diminuare).

Tulburări comportamentale

Dependență patologică de jocuri de noroc, creșterea libidoului și hipersexualitate, obsesia cumpărăturilor și creșterea necontrolată a apetitului alimentar au fost raportate la pacienții tratați cu agoniști ai dopaminei inclusiv MIRAPEXIN (vezi pct. 4.4).

Într-un studiu de control și screening retrospectiv, încrucișat, care a inclus 3 090 pacienți cu boală

Parkinson, 13,6% dintre pacienții care au primit tratament dopaminergic sau non-dopaminergic au manifestat simptome de tulburări comportamentale în ultimele șase luni. Manifestările observate au inclus dependență patologică față de jocurile de noroc, obsesie a cumpărăturilor, creștere necontrolată a apetitului alimentar și comportament sexual compulsiv (hipersexualitate). Posibilii factorii de risc independenți pentru tulburările de control al impulsurilor includ tratamente cu dopaminergice și tratamente cu doze crescute de dopaminergice, vârsta tânără (≤ 65 ani), celibatul, și antecedente familiale ale dependenței patologice față de jocurile de noroc.

Sindrom de sevraj la oprirea administrării agonistului dopaminei

Pot apărea reacții adverse non-motorii la reducerea treptată sau oprirea administrării agoniștilor dopaminei, incluzând pramipexolul. Simptomele includ apatie, anxietate, depresie, oboseală, transpirații și durere (vezi pct. 4.4).

În cadrul studiilor clinice și al experienței post-autorizare, insuficiența cardiacă a fost raportată la pacienți tratați cu pramipexol. Într-un studiu farmacoepidemiologic, utilizarea pramipexolului a fost asociată unui risc crescut de insuficiență cardiacă comparativ cu o terapie fără pramipexol (raportul de risc observat 1,86; IÎ 95%, 1,21-2,85).

Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V.

Nu există experiență clinică în ceea ce privește supradozajul masiv. Reacțiile adverse anticipate ar fi cele legate de proprietățile farmacodinamice ale agoniștilor dopaminergici, incluzând greață, vărsături, hiperkinezie, halucinații, agitație și hipotensiune arterială. Nu este stabilit un antidot pentru supradozajul cu agoniști dopaminergici. Dacă există semne de stimulare a sistemului nervos central, se poate recomanda administrarea unui neuroleptic. Tratarea supradozajului poate necesita măsuri generale de susținere, lavaj gastric, administrare intravenoasă de lichide, administrare de cărbune activat și monitorizare electrocardiografică.

Grupa farmacoterapeutică: medicamente anti-Parkinsoniene, agoniști ai dopaminei, codul ATC: N04BC05

Pramipexolul este un agonist al dopaminei care se leagă cu selectivitate și specificitate mare de subfamilia

D2 a receptorilor pentru dopamină, având o afinitate preponderentă pentru receptorii D3 și o activitate intrinsecă totală.

Pramipexolul ameliorează deficitele motorii din boala Parkinson prin stimularea receptorilor de dopaminădin nucleul striat. Studiile la animale de laborator demonstrează că pramipexolul inhibă sinteza, eliberarea și turnover-ul dopaminei.

În studiile la voluntari, a fost observată diminuarea secreției de prolactină dependent de doză. Într-un studiu clinic la voluntari sănătoși, s-a observat o creștere a tensiunii arteriale și a frecvenței bătăilor inimii, atunci când creșterea dozelor de MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită a fost efectuată într-un ritm mai rapid (la fiecare 3 zile) decât se recomandă, până la maxim 3,15 mg pramipexol bază (4.5 mg sare) pe zi. Astfel de efecte nu au fost observate în studiile la pacienți.

Eficacitate și siguranță clinică în boala Parkinson

La pacienți, pramipexolul ameliorează semnele și simptomele formei idiopatice de boală Parkinson.

Studiile clinice controlate placebo au inclus aproximativ 1 800 pacienți aflați în stadiile Hoehn și Yahr IVde boală. Dintre aceștia, aproximativ 00 se aflau în stadii avansate de boală, urmând tratament concomitent cu levodopa și suferind de complicații motorii.

În stadiile incipiente și avansate de boală Parkinson, eficacitatea pramipexolului în studiile clinice controlate a fost menținută timp de aproximativ 6 luni. În studiile clinice deschise care au continuat timp de peste 3 ani, nu au fost înregistrate semne de diminuare a eficacității terapeutice.

Într-un studiu controlat, dublu-orb, cu durata de 2 ani, tratamentul inițial cu pramipexol a întârziat în mod semnificativ apariția complicațiilor motorii și a redus incidența acestora, comparativ cu tratamentul inițial cu levodopa. Această întârziere a complicațiilor motorii în cazul pramipexolului trebuie pusă în balanță cu ameliorarea mai bună a funcțiilor motorii înregistrată în cazul levodopei (măsurată ca modificare medie pe scala UPDRS). Incidența generală a halucinațiilor și somnolenței a fost, în general, mai mare în faza de creștere a dozelor la grupul cu pramipexol. Totuși, nu a fost înregistrată nici o diferență semnificativă în cursul fazei de întreținere. Aceste date trebuie avute în vedere atunci când trebuie luată decizia de a începe tratamentul cu pramipexol la pacienții cu boală Parkinson.

Siguranța și eficacitatea MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită în tratamentul bolii Parkinsonau fost evaluate într-un program multinațional de dezvoltare a medicamentului, care constă din trei studii clinice randomizate, controlate cu placebo. Au fost efectuate două studii la pacienți cu boală Parkinson în stadiu incipient și unul la pacienți cu boală Parkinson în stadiu avansat.

Superioritatea față de placebo a fost demonstrată după 18 săptămâni de tratament, atât în ceea ce privește criteriul final principal de evaluare a eficacității (scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS), cât și pentru criteriile finale secundare de evaluare (rate de răspuns CGI-I și PGI-I) într-un studiu clinic, dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 539 pacienți cu boală Parkinson în stadiu incipient. Menținerea eficacității a fost demonstrată la pacienți tratați 33 săptămâni. Nu a fost demonstrată inferioritatea

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită față de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, așa cum rezultă din scorul pentru partea II+III a scalei UPDRS, după 33 săptămâni.

Într-un studiu clinic dublu-orb, controlat cu placebo, care a inclus 517 pacienți cu boală Parkinson în stadiu avansat tratați concomitent cu levodopa, după 18 săptămâni de tratament, a fost demonstrată superioritatea MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită versus placebo atât p în ceea ce privește criteriul final principal de evaluare a eficacității (scorul pentru partea II+III pe scala UPDRS), cât și în ceea ce privește criteriile finale secundare de evaluare a eficacității.

Eficacitatea și tolerabilitatea trecerii de pe o zi pe alta de la tratamentul cu MIRAPEXIN comprimate la

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită în aceeași doză zilnică au fost evaluate într-un studiu clinic dublu-orb la pacienți cu boală Parkinson în stadiu inițial.

A fost menținută eficacitatea la 87 din 103 pacienți care au trecut la MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită. Între cei 87 pacienți, la 82,8% nu a fost modificată doza, la 13,8% a fost crescută și la 3,4% a fost redusă.

La jumătate dintre cei 16 pacienți, care nu au întrunit criteriile de menținere a eficacității conform scorului pentru partea II+III a scalei UPDRS, modificările față de valorile inițiale nu au fost considerate relevante clinic.

Numai un singur pacient care a trecut la MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită, a manifestat o reacție adversă la medicament care a dus la întreruperea tratamentului.

Agenția Europeană pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligația de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu MIRAPEXIN la toate subgrupele de copii și adolescenți în boala Parkinson (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizarea la copii și adolescenți).

După administrarea orală, pramipexolul este absorbit rapid și complet. Biodisponibilitatea absolută este mai mare de 90%.

Într-un studiu clinic de fază I, în care au fost evaluate pramipexol comprimate cu eliberare imediată și pramipexol comprimate cu eliberare prelungită, administrate în condiții de repaus alimentar, concentrațiile plasmatice minime și maxime (Cmin, Cmax) și expunerea (ASC) au fost echivalente pentru aceeași doză zilnică de MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită administrată o dată pe zi și de MIRAPEXINcomprimate administrată în 3 prize.

În decurs de 24 ore, doza zilnică unică de MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită produce mai puțin frecvent fluctuații ale concentrațiilor plasmatice de pramipexol, comparativ cu aceeași doză zilnică de pramipexol comprimate cu eliberare imediată, administrată în trei prize pe zi.

Concentrația plasmatică maximă se atinge după circa 6 ore de la administrarea dozei unice de

MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită. Starea de echilibru a expunerii se atinge după cel puțin 5 zile de tratament continuu.

Administrarea concomitentă cu alimente nu afectează, în general, biodisponibilitatea pramipexolului.

Ingerarea unei mese bogate în grăsimi induce o creștere a concentrației plasmatice (Cmax) de circa 24% după administrarea unei singure doze și de circa 20% după mai multe doze și o întârziere de circa 2 ore în timp pentru atingerea concentrației plasmatice la voluntari sănătoși. Expunerea totală (ASC) nu a fost afectată de administrarea concomitentă cu alimente. Creșterea (Cmax) nu este considerată relevantă clinic.

În studiile clinice de fază III, în care s-a stabilit siguranța și eficacitatea MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită, pacienții au fost instruiți să ia medicamentele indiferent de orarul meselor.

Deși greutatea corporală nu afectează ASC, s-a stabilit că influențează volumul de distribuție și, prin urmare, concentrațiile plasmatice maxime Cmax. O scădere a greutății corporale cu 30 kg, va produce o creștere cu 45% a Cmax. Cu toate acestea, în studii clinice de fază III la pacienți cu boală Parkinson s-a observat o influență nesemnificativă clinic a greutății corporale asupra efectului terapeutic și a tolerabilității MIRAPEXIN comprimate cu eliberare prelungită.

Pramipexolul are o cinetică liniară, iar concentrația plasmatică variază puțin interindividual.

La om, legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică (< 20%), iar volumul de distribuție mare (400 l). La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral (de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice).

La om, pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură.

Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare. Aproximativ 90% din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală, în timp ce mai puțin de 2% se regăsește în materiile fecale. Clearance-ul total al pramipexolului este de aproximativ 500 ml/minut, iar clearance-ul renal de aproximativ 400 ml/minut. Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare (t1/2) variază între 8 ore la persoanele tinere și 12 ore la persoanele vârstnice.

Studii de toxicitate după doze repetate arată că pramipexolul are efecte funcționale, afectând mai ales SNC și funcția de reproducere la femele, datorate probabil exagerării efectelor farmacodinamice.

La cobai a fost observată scăderea tensiunii arteriale diastolice și sistolice și a frecvenței cardiace, iar la maimuță tendința la efecte hipotensive.

La șobolan și iepure au fost studiate efectele potențiale ale pramipexolului asupra funcției de reproducere.

Pramipexolul nu a demonstrat efecte teratogene la șobolan și iepure, dar a manifestat efecte embriotoxice la șobolan, la doze maternotoxice. Din cauza speciilor de animale selectate și a parametrilor investigați limitați, reacțiile adverse ale pramipexolului asupra sarcinii și asupra fertilității la sexul masculin nu au fost pe deplin elucidate.

La șobolani a fost observată o întârziere în dezvoltarea sexuală (de exemplu separarea prepuțului și deschiderea vaginului). Nu se cunoaște relevanța acestei observații la om.

Pramipexolul nu este genotoxic. În cadrul unui studiu privind carcinogenitatea, la șobolanii de sex masculin au fost înregistrate hiperplazie a celulelor Leydig și adenoame, explicate prin efectul de inhibare a prolactinei de către pramipexol. Această observație nu prezintă relevanță clinică la om. Același studiu a arătat și că, la doze de 2 mg/kg (sare) sau mai mari, tratamentul cu pramipexol a fost asociat cu degenerescență retiniană la șobolanii albinoși. Aceste din urmă efecte nu au fost observate și la șobolanii pigmentați și nici în cadrul unui studiu de carcinogenitate cu durata de 2 ani la șoarecii albinoși sau la orice altă specie investigată.

Hipromeloză 2208

Amidon de porumb

Carbomer 941

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Acest medicament nu necesită condiții de temperatură speciale de păstrare.

Blistere din OPA/aluminiu/PVC-aluminiu.

Fiecare blister cu folie termosudată conține 10 comprimate cu eliberare prelungită.

Cutii conținând 1, 3 sau 10 blistere cu folii termosudate (10, 30 sau 100 comprimate cu eliberare prelungită).

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerințe speciale.

Boehringer Ingelheim International GmbH

Binger Strasse 17355216 Ingelheim am Rhein

Germania

MIRAPEXIN 0,26 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/013-015

MIRAPEXIN 0,52 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/016-018

MIRAPEXIN 1,05 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/019-021

MIRAPEXIN 1,57 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/028-030

MIRAPEXIN 2,1 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/022-024

MIRAPEXIN 2,62 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/031-033

MIRAPEXIN 3,15 mg comprimate cu eliberare prelungită

EU/1/97/051/025-027

Data primei autorizări: 23 februarie 1998

Data ultimei reînnoiri a autorizației: 23 februarie 2008

Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu/.