GRANORED 1mg comprimate filmate prospect medicament

Granored 1 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine granisetron 1 mg, sub formă de clorhidrat de granisetron.

Fiecare comprimat filmat a 1 mg conţine lactoză monohidrat 30 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat filmat

Granored 1 mg: comprimate filmate, biconvexe, de formă triunghiulară, de culoare albă sau aproape albă, marcate pe una din feţe cu 'G1” şi plane pe cealaltă faţă.

Granored este indicat la adulți pentru prevenția și tratamentul stării de greaţa şi vărsăturilor acute asociate chimioterapiei şi radioterapiei.

Granored este indicat la adulți pentru prevenirea stării de greaţă și vărsăturilor întarziate asociate chimioterapiei și radioterapiei.

Doze 1 mg de două ori pe zi timp de până la o săptămâna după radioterapie sau chimioterapie. Prima doză de Granored trebuie administrată cu 1 oră înainte de iniţierea terapiei.

Dexametazona a fost utilizată concomitent în doze de până la 20 mg o dată pe zi, administrate pe cale orală.

Copii și adolescenti

Siguranța și eficacitatea granisetron comprimate la copii şi adolescenţi nu au fost înca stabilite. Nu există date disponibile.

Pacienţi vârstnici şi cu insuficienţă renală:

Nu sunt necesare precauţii speciale privind utilizarea la pacienţii vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică.

Până în prezent, nu există dovezi privind incidenţa crescută a evenimentelor adverse la pacienţii cu tulburări hepatice. Având în vedere cinetica sa, deşi nu este necesară ajustarea dozei, granisetron trebuie utilizat cu un anumit grad de precauţie la acest grup de pacienţi (vezi pct. 5.2).

Comprimatele trebuie înghițite întregi, cu apă.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Deoarece granisetron poate reduce motilitatea intestinală, pacienţii cu semne de ocluzie intestinală subacută trebuie supravegheaţi după administrarea medicamentului.

Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul granisetron au fost raportate modificări ale

ECG, incluzând prelungirea intervalului QT. La pacienţii cu aritmii cardiace preexistente tulburări de conducere cardiacă, acestea pot avea consecinţe clinice. Ca urmare, este necesară precauţie la pacienţii cu factori de risc cardiac, pacienţii cărora li se administrează chimioterapie cardiotoxică şi/sau pacienţii cu tulburări electrolitice concomitente (vezi pct. 4.5).

A fost raportată sensibilitatea încrucişată între antagoniştii receptorilor 5-HT3 (de exemplu dolasetron, ondansetron).

Medicamentul conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

În urma utilizării antagoniștilor 5-HT3, dar mai ales a acestora împreună cu alte medicamente serotoninergice (inlusiv inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitori ai recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN)) au fost raportate cazuri de sindrom serotoninergic.

Dovezile clinice sunt insuficiente pentru a recomanda administrarea acestor comprimate la copii şi adolescenţi.

Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul granisetron au fost raportate modificări ale

ECG, incluzând prelungirea intervalului QT. La pacienţii trataţi concomitent cu medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QT şi/sau că sunt aritmogene, acestea pot avea consecinţe clinice (vezi pct. 4.4).

Studiile efectuate la subiecţi sănătoşi nu au evidenţiat nicio interacţiune între granisetron şi benzodiazepine (lorazepam), neuroleptice (haloperidol) sau medicamente antiulceroase (cimetidină).

În plus, nu au fost observate interacţiuni medicamentoase evidente între granisetron şi chimioterapii emetogene.

Nu au fost efectuate studii specifice privind interacțiunile la pacienții anesteziați.

Medicamente serotoninergice (de exemplu ISRS și IRSN): au fost raportate cazuri de sindrom serotoninic în urma utilizării antagoniștilor 5-HT3 împreună cu alte medicamente serotoninergice (inclusiv ISRS și IRSN).

Datele provenite din utilizarea granisetron la gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauţie, este de preferat să se evite utilizarea granisetron în timpul sarcinii.

Nu se cunoaşte dacă granisetron sau metaboliţii săi se excretă în laptele uman. Ca măsură de precauţie, alăptarea trebuie întreruptă în timpul tratamentului cu granisetron.

La sobolani, granisetron nu a produs niciun efect nociv asupra capacităţii de reproducere sau fertilității.

Granisetron nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Cele mai frecvente raportate reacții adverse la granisetron sunt cefaleea și constipația, care pot fi tranzitorii. În cazul granisetron au fost raportate modificări ale ECG, incluzând prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4 și 4.5).

În următorul tabel sunt enumerate reacţiile adverse provine din studii clinice şi din experienţa după punerea pe piaţă a granisetron şi a altor antagonişti ai receptorilor 5-HT .

Categoriile de frecvenţă sunt după cum urmează:

Foarte frecvente: (≥ 1/10),

Frecvente: (≥ 1/100 şi <1/10),

Mai puţin frecvente: (≥ 1/1000 şi <1/100),

Rare: (≥ 1/10000 şi <1/1000),

Foarte rare: (≤1/10000).

Mai puțin frecvente Reacții de hipersensibilizare, de exemplu anafilaxie, urticarie

Frecvente Insomnie

Foarte frecvente Cefalee

Mai puțin frecvente Reacții extrapiramidale

Sindrom serotoninic (vezi pct. 4.4 și pct. 4.5)

Mai puțin frecvente Prelungirea intervalului QT

Foarte frecvente Constipație

Frecvente Diaree

Frecvente Valori crescute ale transaminazelor hepatice*

Mai puțin frecvente Erupţie cutanată tranzitorie

* Au apărut cu o frecvenţă similară la pacienţii cărora li s-a administrat terapie cu comparator.

Similar altor antagonişti ai receptorilor 5-HT3, şi în cazul granisetron au fost raportate modificări ale

ECG, incluzând prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4 și pct. 4.5).

Similar antagoniștilor 5-HT3, în urma utilizării granisetron împreună cu alte medicamente serotonergice au fost raportate cazuri de sindrom serotoninic (inclusiv afectarea stării mentale, disfuncție autonomă și anomalii neuromusculare) (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Nu există antidot specific pentru granisetron. În cazul supradozajului cu comprimatele, trebuie instituit tratamentul simptomatic. A fost raportată administrarea unor doze de până la 38,5 mg granisetron sub forma unei singure injecţii, cu simptome de cefalee uşoară, fără a fi observate alte tulburări.

Grupa farmacoterapeutică: - Antiemetice, antagonişti ai serotoninei (5HT3), codul ATC: A04AA02.

Mecanisme neurologice, greaţa şi vărsăturile mediate de serotonină

Serotonina este principalul neurotrasmițător responsabil pentru emeză de după chimio-sau radioterapie. Receptorii 5-HT3 sunt localizați in trei zone: terminațiile nervului de la nivelul tractului gastrointestinal şi sistemul reticular activator ascendent, localizate în area postrema şi nucleus tractus solidarius ale centrului vomei din trunchiul cerebral. Sistemul reticular activator ascendent este localizat la capătul caudal al ventriculului IV (area postrema). Acestei structuri îi lipseşte o barieră hematoencefalică eficace şi va detecta agenţi emetici atât în circulaţia sistemică, cât şi în lichidul cefalorahidian. Centrul vomei este localizat în structurile medulare ale trunchiului cerebral. Primeşte semnale puternice de la nivelul sistemului reticular activator ascendent şi un semnal vagal şi simpatic din intestin.

După expunerea la radiații sau la medicamente citotoxice, serotonina (5-HT) este eliberată din celulele enterocromafine in mucoasa intestinului subțire, care este adiacentă neuronilor aferenţi vagali la nivelul cărora sunt localizați receptorii 5-HT3. Serotonina eliberată activează neuronii vagali prin intermediul receptorilor 5-HT3, conducând în cele din urmă la un răspuns emetic sever mediat prin intermediul sistemului reticular activator ascendent din area postrema.

Granisetronul este un antiemetic puternic şi un antagonist cu selectivitate înaltă pentru receptorii 5-hidroxitriptaminei (5-HT3). Studiile de legare de radioligand au demonstrat că granisetron are afinitate neglijabilă pentru alte tipuri de receptori, incluzând 5-HT şi situsurile de legare D2 pentru dopamină.

Greața și vărsăturile induse de chimioterapie și radioterapie

S-a demonstrat că granisetron administrat oral previne greaţa şi vărsăturile asociate chimioterapiei la adulţi.

Greața și vărsăturile postoperatorii

S-a demonstrat că granisetron administrat oral este eficace în prevenirea şi tratamentul stării de greaţă şi vărsăturilor postoperatorii la adulţi.

Proprietăți farmacologice ale granisetron

A fost raportată interacţiunea cu neurotropice şi alte substanţe active prin intermediul activităţii sale asupra citocromului P450 ( vezi pct. 4.5).

Studiile in vitro au arătat că subfamilia 3A4 a citocromului P450 (implicată în metabolizarea unora dintre cele mai importante narcotice) nu este modificată de granisetron. Deși s-a demonstrat că ketoconazolul inhibă oxidarea ciclului aromatic al granisetron in vitro, aceasta acțiune nu este considerată relevantă clinic.

Deşi în cazul antagoniştilor receptorilor 5-HT3 s-a observat prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4), acest efect are o asemenea frecvenţă de apariţie şi amploare încât este lipsit de semnificaţie clinică la subiecţii sănătoşi. Cu toate acestea, se recomandă monitorizarea atât a ECG, cât şi a tulburărilor clinice la pacienţii trataţi concomitent cu medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QT (vezi pct 4.5).

Farmacocinetica după administrarea orală este liniară până la de 2,5 ori doza recomandată la adulţi.

Este evident din programul extensiv de stabilire a dozei că eficacitatea antiemetică nu se corelează în mod neechivoc cu dozele administrate şi nici cu concentraţia plasmatică a granisetron.

O creştere de patru ori a dozei profilactice iniţiale de granisetron nu a produs nicio diferenţă în ceea ce priveşte atât proporţia de pacienţi care au răspuns la tratament, cât şi durata controlului simptomelor.

Absorbţia granisetron este rapidă şi completă, deşi biodisponibilitatea orală este redusă la aproximativ 60%, ca rezultat al metabolizării de prim pasaj. Biodisponibilitatea orală nu este, în general, influenţată de alimente.

Granisetron se distribuie în proporţie mare, cu un volum de distribuţie mediu de aproximativ 3 l/kg.

Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 65%.

Granisetron este metabolizat în principal la nivel hepatic prin oxidare urmată de conjugare. Compuşii majori rezultaţi sunt 7-OH-granisetron şi conjugaţii sulfaţi şi glucuronici ai acestuia. Deşi au fost observate proprietăţi antiemetice pentru 7-OH-granisetron şi indazolin N-demetil granisetron, este puţin probabil ca aceştia să contribuie semnificativ la activitatea farmacologică a granisetron la om.

Studiile in vitro utilizând microzomi hepatici au arătat că principala cale de metabolizare a granisetron este inhibată de ketoconazol, sugerând o metabolizare mediată de subfamilia 3A a citocromului P450 (vezi pct. 4.5).

Eliminarea se realizează predominant prin metabolizare hepatică. Excreţia urinară a granisetron nemodificat este de aproximativ 12% din doza administrată, iar cea a metaboliţilor de aproximativ 47% din doza administrată. Restul se elimină în materiile fecale sub formă de metaboliţi. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică după administrarea orală şi intravenoasă este de aproximativ 9 ore, cu o mare variabilitate interindividuală.

La pacienţii cu insuficienţă renală severă, studiile au arătat că după administrarea intravenoasă de doze unice parametrii farmacocinetici sunt, în general, similari celor observaţi la subiecţii sănătoşi.

Insuficiența hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică secundară afectării hepatice de cauză neoplazică, clearance-ul plasmatic total după administrarea unei doze intravenoase a fost de aproximativ două ori mai mic comparativ cu cel al pacienţilor fără afectare hepatică. În pofida acestor modificări, nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 4.2).

Aceste comprimate nu sunt recomandate la copii.

La pacienţii vârstnici, după administrarea intravenoasă a unei doze unice, parametrii farmacocinetici au fost în aceleaşi limite ca la pacienţii non-vârstnici.

Datele preclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi genotoxicitatea. Studiile de carcinogenitate nu au evidenţiat niciun risc special pentru om atunci când este utilizat în dozele recomandate pentru om. Cu toate acestea, atunci când este administrat în doze mai mari şi timp îndelungat, riscul de carcinogenitate nu poate fi exclus.

Un studiu pe canale ionice cardiace umane clonate a arătat că granisetron poate afecta repolarizarea cardiacă prin blocarea canalelor de potasiu HERG. S-a demonstrat că granisetron poate bloca atât canalele de sodiu cât şi pe cele de potasiu, putând afecta atât depolarizarea cât şi repolarizarea prin prelungirea intervalelor PR, QRS şi QT. Aceste date ajută la clarificarea mecanismelor moleculare prin care apar unele modificări ale ECG (în special prelungirea intervalelor QT şi QRS) asociate cu această clasă de medicamente. Cu toate acestea, nu apar modificări ale frecvenţei cardiace, tensiunii arteriale şi ale traseului ECG. Dacă apar totuşi modificări, acestea sunt, în general, lipsite de semnificaţie clinică.

Celuloză microcristalină (E 460)

Amidonglicolat de sodiu (tip A)

Lactoză monohidrat

Hipromeloză (E 464)

Stearat de magneziu (E 572)

HPMC 2910/ Hipromeloză 6 cP (E 464)

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol/ PEG 6000

Polisorbat 80 (E 433)

Nu este cazul.

3 ani.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Cutie cu blister din PVC-PVdC/Al

Mărimi de ambalaj: 5 sau 10 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Dr. Reddy’s Laboratories România SRL

Strada Daniel Danielopolu, nr. 30-32, etaj 5, spațiul 1, sect. 1, Bucureşti

România

12825/2019/01-02

Autorizare - Octombrie 2011

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Decembrie 2019

Martie 2025