DONEPESAN 5mg comprimate filmate prospect medicament

Donepesan 5 mg comprimate filmate

Donepesan 10 mg comprimate filmate

Donepesan 5 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat conţine clorhidrat de donepezil 5 mg echivalent cu donepezil 4,56 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut. Fiecare comprimat conţine 90 mg lactoză monohidrat.

Donepesan 10 mg comprimate filmate: Fiecare comprimat filmat conţine 10 mg clorhidrat de donepezil echivalent cu donepezil 9,12 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut. Fiecare comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 180 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat filmat

Donepesan 5 mg comprimate filmate: Comprimate filmate de culoare albă, rotunde, biconvexe cu diametrul de 7,1 mm.

Donepesan 10 mg comprimate filmate: Comprimate filmate de culoare galbenă, rotunde, biconvexe cu diametrul de 9,1 mm.

Donepezil este indicat pentru tratamentul simptomatic al formelor uşoare până la moderat-severe de demenţă Alzheimer.

Donepezil este indicat la adulţi.

Tratamentul se iniţiază cu 5 mg pe zi (doză unică zilnică). Doza de 5 mg pe zi trebuie menţinută timp de cel puţin o lună, pentru a se permite evaluarea răspunsului clinic iniţial la tratament şi atingerea concentraţiilor plasmatice de clorhidrat de donepezil la starea de echilibru. După o perioadă de evaluare clinică a tratamentului cu doza de donezepil 5 mg pe zi, doza de donepezil poate fi crescută la 10 mg pe zi (doză unică zilnică). Doza maximă recomandată este de 10 mg pe zi. Administrarea unor doze mai mari de 10 mg pe zi nu a fost investigată în studiile clinice.

Tratamentul trebuie iniţiat şi supravegheat de către un medic specialist cu experienţă în diagnosticul şi tratamentul demenţei Alzheimer. Diagnosticul trebuie stabilit în conformitate cu criteriile de diagnostic acceptate (de exemplu DSM IV, ICD 10).

Terapia cu donepezil trebuie iniţiată numai dacă există un aparţinător care să monitorizeze regulat utilizarea medicamentului de către pacient. Tratamentul de întreţinere poate fi continuat atâta timp cât există un beneficiu terapeutic pentru pacient. Prin urmare, beneficiul clinic al donepezilului trebuie reevaluat periodic. Întreruperea tratamentului trebuie avută în vedere atunci când efectul terapeutic nu mai este evident.

Răspunsul individual la clorhidratul de donepezil nu poate fi anticipat.

La întreruperea tratamentului, se observă o scădere gradată a efectelor benefice ale donepezilului.

La pacienţii cu insuficienţă renală se poate utiliza o schemă de tratament similară, deoarece clearance-ul clorhidratului de donepezil nu este influenţat de această afecţiune.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, din cauza posibilităţii de creştere a expunerii la donepezil (vezi pct. 5.2), creşterea dozei trebuie efectuată în funcţie de tolerabilitatea fiecărui pacient în parte. Nu există date cu privire la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

Donepesan nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani.

Donepesan trebuie administrat pe cale orală seara, înainte de culcare.

Hipersensibilitate la substanţa activă, la derivate de piperidină sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.

Utilizarea Donepesan la pacienţii cu demenţă Alzheimer severă, alte tipuri de demenţă sau alte tipuri de tulburări ale memoriei (de exemplu declinul cognitiv legat de vârstă) nu a fost investigată.

Anestezie: Donepesan, fiind un inhibitor de colinesterază, este posibil să accentueze relaxarea musculară de tip succinilcolinic în timpul anesteziei.

Afecţiuni cardiovasculare: din cauza acţiunii lor farmacologice, inhibitorii de colinesterază pot avea efecte vagotonice asupra frecvenţei cardiace (de exemplu bradicardie). Aceste efecte potenţiale pot fi importante, în special, la pacienţii cu “boala nodului sinusal” sau cu alte tulburări de conducere supraventriculară, cum sunt blocul sinoatrial sau atrioventricular.

Au fost raportate cazuri de sincopă şi convulsii. La investigarea acestor pacienţi, trebuie luate în considerare posibilitatea de apariţie a blocurilor cardiace sau a pauzelor sinusale prelungite.

Afecţiuni gastrointestinale: pacienţii cu risc crescut de apariţie a ulcerului, de exemplu cei cu antecedente de boală ulceroasă sau care urmează tratament concomitent cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), trebuie monitorizaţi pentru apariţia eventualelor simptome. Cu toate acestea, studiile clinice cu clorhidrat de donepezil nu au arătat creşterea incidenţei ulcerului peptic sau hemoragiilor gastrointestinale, comparativ cu placebo.

Afecţiuni genito-urinare: colinomimeticele pot produce obstrucţia evacuării vezicii urinare, cu toate că acest lucru nu s-a observat în timpul studiilor clinice cu clorhidrat de donepezil.

Afecţiuni neurologice: Convulsii - este posibil ca administrarea de colinomimetice să determine apariţia convulsiilor generalizate. Cu toate acestea, convulsiile pot fi o manifestare a bolii Alzheimer.

Colinomimeticele pot prezenta potenţial de agravare sau inducere a simptomelor extrapiramidale.

Sindromul neuroleptic malign (SNM) este o afecţiune care pune viaţa în pericol, caracterizată prin hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate autonomă, alterarea stării de conştienţă, creşterea concentraţiei plasmatice a creatinfosfokinazei; alte semne pot include mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută.

În timpul tratamentului cu donepezil incidenţa SNM a fost înregistrată rar şi în special la pacienţii trataţi concomitent cu antipsihotice.

Dacă bolnavul dezvoltă semne şi simptome care indică SNM sau prezintă febră inexplicabilă fără alte manifestări clinice SNM, tratamentul trebuie să fie oprit.

Afecţiuni pulmonare: din cauza acţiunii colinomimetice, inhibitorii de colinesterază trebuie administraţi cu precauţie la pacienţii cu antecedente de astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă.

Administrarea de donezepil concomitent cu alţi inhibitori de acetilcolinesterază, agonişti sau antagonişti ai sistemului colinergic, trebuie evitată.

Insuficienţă hepatică severă: nu există date cu privire la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

Au fost efectuate trei studii clinice, cu o durată de 6 luni, la subiecţi care îndeplineau criteriile de includere NINDS-AIREN pentru demenţa vasculară (DVa) probabilă sau posibilă. Criteriile NINDS-

AIREN sunt concepute pentru a identifica pacienţii a căror demenţă pare să se datoreze exclusiv unor cauze vasculare şi să îi excludă pe pacienţii cu demenţă Alzheimer. În primul studiu, rata mortalităţii a fost de 2/198 (1,0%) la pacienţii trataţi cu clorhidrat de donepezil 5 mg, 5/206 (2,4%) la cei trataţi cu clorhidrat de donepezil 10 mg şi 7/199 (3,5%) la pacienţii la care s-a administrat placebo. În cel de-al doilea studiu, rata mortalităţii a fost de 4/208 (1,9%) la pacienţii trataţi cu clorhidrat de donepezil 5 mg, 3/215 (1,4%) la pacienţii trataţi cu clorhidrat de donepezil 10 mg şi 1/193 (0,5%) la pacienţii la care s-a administrat placebo. În cel de-al treilea studiu, rata mortalităţii a fost de 11/648 (1,7%) la pacienţii trataţi cu clorhidrat de donepezil 5 mg şi 0/326 (0%) la pacienţii la care s-a administrat placebo. Rata de mortalitate combinată pentru cele trei studii DVa a fost mai mare la grupul tratat cu clorhidrat de donepezil (1,7%), comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (1,1%); cu toate acestea, această diferenţă nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic. Majoritatea deceselor care au survenit atât la pacienţii trataţi cu donepezil, cât şi la cei la care s-a administrat placebo, a fost din cauza diverselor cauze de natură vasculară, cauze previzibile la pacienţii vârstnici cu tulburări vasculare preexistente. O analiză a tuturor evenimentelor vasculare grave letale şi non-letale, nu a arătat nicio diferenţă în ceea ce priveşte frecvenţa de apariţie la grupul pacienţilor trataţi cu clorhidrat de donepezil, comparativ cu placebo.

O analiză combinată a studiilor efectuate la pacienţi cu boală Alzheimer (n=4146) şi atunci când aceste studii de boală Alzheimer au fost combinate cu alte studii ale demenţei, incluzând studii ale demenţei vasculare (total n=6888), au evidenţiat faptul că rata mortalităţii la grupul la care s-a administrat placebo a depăşit rata mortalităţii la grupul tratat cu clorhidrat de donepezil.

Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

La om, clorhidratul de donepezil şi/sau oricare dintre metaboliţii săi nu inhibă metabolizarea teofilinei, warfarinei, cimetidinei sau digoxinei. Metabolizarea clorhidratului de donepezil nu este influenţată de administrarea concomitentă de digoxină sau cimetidină. Studiile in vitro au arătat că izoenzimele 3A4 şi într-o mai mică măsură 2D6 ale citocromului P450 sunt implicate în metabolizarea donepezilului.

Studiile de interacţiune medicamentoasă desfăşurate in vitro au arătat că atât ketoconazolul cât şi chinidina, inhibitori ai CYP3A4, respectiv CYP2D6, inhibă metabolizarea donepezilului. În consecinţă, aceste medicamente precum şi alţi inhibitori ai CYP3A4, cum sunt itraconazolul şi eritromicina, precum şi inhibitori ai CYP2D6, cum este fluoxetina, pot inhiba metabolizarea donepezilului. Într-un studiu clinic efectuat la voluntari sănătoşi, ketoconazolul a crescut concentraţia plasmatică medie a donepezilului cu aproximativ 30%. Inductorii enzimatici, cum sunt rifampicina, fenitoina, carbamazepina şi alcoolul etilic, pot să scadă concentraţia plasmatică a donepezilului.

Deoarece magnitudinea efectelor de inhibare sau inducere nu este cunoscută, aceste asocieri medicamentoase trebuie utilizate cu prudenţă. Clorhidratul de donepezil poate interfera cu alte medicamente anticolinergice. De asemenea, are potenţial de activitate sinergică în cazul tratamentului concomitent cu succinilcolină, alte medicamente blocante neuromusculare, agonişti colinergici sau cu medicamente beta-blocante care acţionează asupra conducerii cardiace.

Nu există date adecvate privind utilizarea clorhidratului de donepezil la femeile gravide.

Studiile la animale nu au demonstrat efecte teratogene, dar au indicat toxicitate perinatală şi postnatală (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om este necunoscut.

Donepesan nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.

Donepesan este excretat în laptele femelelor de şobolan. Nu se cunoaşte dacă clorhidratul de donepezil se excretează în laptele uman şi nici nu există studii la femeile care alăptează. Prin urmare, femeile tratate cu clorhidrat de donepezil nu trebuie să alăpteze.

Donepesan are o influenţă minoră sau moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Demenţa poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. În plus, donepezil poate induce fatigabilitate, ameţeli şi crampe musculare, mai ales la începutul tratamentului sau în cazul creşterii dozei. Medicul curant trebuie să evalueze periodic capacitatea pacienţilor cu boală

Alzheimer aflaţi în tratament cu donepezil de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diaree, crampe musculare, fatigabilitate, greaţă, vărsături şi insomnie.

Reacţiile adverse raportate ca mai mult decât un caz izolat sunt prezentate mai jos, clasificate pe aparate, sisteme, organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite astfel: Foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 până la <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 până la <1/100), rare (≥1/10000 până la <1/1000), foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Aparate, sisteme Foarte Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare şi organe frecvente frecvente

Infecţii şi Răceală infestări

Tulburări Anorexie metabolice şi denutriţie

Tulburări Halucinaţii** psihice Agitaţie**

Comportament agresiv**

Vise anormaleși coșmaruri**

Tulburări ale Sincopă* Convulsii* Simptome Sindrom sistemului Ameţeli extrapiramidale neuroleptic nervos Insomnie malign (SNM)

Tulburări Bradicardie Bloc sinoatrial cardiace Bloc atrioventricular

Tulburări Diaree Vărsături Hemoragii gastrointestinale Greaţă Disconfort gastrointestinale abdominal Ulcer gastroduodenal

Ulcer duodenal

Hipersecreție salivară

Tulburări Disfuncţie hepatobiliare hepatică, inclusiv hepatită***

Afecţiuni Erupţii cutanate şi ale cutanate ţesutului tranzitorii subcutanat Prurit

Tulburări Crampe Rabdomiolizămusculo- musculare **** scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Tulburări renale Incontinenţă şi ale căilor urinară urinare

Tulburări Cefalee Fatigabilitate generale şi la Durere nivelul locului de administrare

Investigaţii Creştere mică a diagnostice concentraţiilor plasmatice alecreatinkinazei musculare

Leziuni, Accidente intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

* La pacienţii investigaţi pentru sincopă sau convulsii, trebuie avută în vedere posibilitatea unui bloc cardiac sau a unei pauze sinusale prelungite (vezi pct. 4.4).

** Cazurile raportate de halucinaţii, agitaţie şi comportament agresiv s-au remis odată cu scăderea dozei sau la întreruperea tratamentului.

*** În cazul apariţiei unei disfuncţii hepatice de cauză necunoscută, trebuie avută în vedere oprirea tratamentului cu donepezil.

**** Rabdomioliza a fost raportată independent de sindromul neuroleptic malign şi în asociere temporală apropiată cu iniţierea tratamentului cu donepezil sau cu creşterea dozei.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la:

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

Doza letală mediană estimată de clorhidrat de donepezil după administrarea unei doze orale unice la şoareci şi şobolani este de 45 mg/kg, respectiv 32 mg/kg sau de aproximativ 225 ori, respectiv 160 ori mai mare decât doza maximă recomandată la om, de 10 mg donepezil pe zi. La animale au fost observate semne de stimulare colinergică dependente de doză, care au constat în scăderea mişcărilor spontane, poziţie de decubit ventral, mers nesigur, lăcrimare, convulsii clonice, deprimare respiratorie, salivaţie, mioză, fasciculaţii şi scăderea temperaturii corporale.

Supradozajul cu inhibitori de colinesterază poate determina crize colinergice, caracterizate prin greaţă severă, vărsături, salivaţie, transpiraţie, bradicardie, hipotensiune arterială, deprimare respiratorie, colaps şi convulsii. De asemenea, poate apărea slăbiciune musculară accentuată; în cazul în care muşchii respiratori sunt afectaţi, se poate ajunge până la deces.

Ca în toate cazurile de supradozaj, trebuie aplicate măsuri generale de susţinere cu monitorizare a funcţiilor vitale ale pacientului. Anticolinergicele terţiare, cum este atropina, pot fi utilizate ca antidot în caz de supradozaj cu clorhidrat de donepezil. Se recomandă administrarea intravenoasă treptată de sulfat de atropină până la apariţia efectului dorit: doza iniţială este de 1 până la 2 mg administrată intravenos, cu doze ulterioare de întreţinere ajustate în funcţie de răspunsul clinic. În cazul administrării concomitente de colinomimetice şi anticolinergice cuaternare, cum este glicopirolatul, s-a raportat un efect atipic al tensiunii arteriale şi frecvenţei cardiace. Nu se cunoaşte dacă clorhidratul de donepezil şi/sau metaboliţii săi se elimină prin dializă (hemodializă, dializă peritoneală sau hemofiltrare).

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul demenţei, anticolinesterazice codul ATC: N06DA02

Clorhidratul de donepezil este un inhibitor specific şi reversibil al acetilcolinesterazei, colinesteraza predominantă la nivel cerebral. Testele in vitro au arătat că clorhidratul de donepezil are o activitate inhibitorie asupra acetilcolinesterazei de 1000 ori mai mare decât a butirilcolinesterazei, o enzimă care predomină în afara sistemului nervos central.

Demenţa Alzheimer

La pacienţii cu demenţă Alzheimer înrolaţi în studiile clinice, administrarea unei doze unice zilnice de 5 mg donepezil sau 10 mg donepezil a determinat, după atingerea concentraţiilor plasmatice la starea de echilibru, o inhibare a activităţii acetilcolinesterazei (măsurată la nivelul membranei eritrocitare) de 63,6%, respectiv de 77,3%, în cazul măsurării postadministrare. S-a demonstrat că inhibarea de către clorhidratul de donepezil a acetilcolinesterazei eritrocitare se corelează cu modificările ADAS-cog, o scală sensibilă care evaluează selectiv parametrii funcţiei cognitive. Nu a fost studiat potenţialul clorhidratului de donepezil de a modifica evoluţia mecanismului neuropatologic de bază. Astfel, se poate considera că clorhidratul de donepezil nu prezintă niciun efect asupra progresiei bolii.

Eficacitatea tratamentului cu clorhidrat de donepezil a fost investigată în cadrul a patru studii placebo controlate, 2 studii cu durata de 6 luni şi 2 studii cu durata de 1 an.

În cadrul studiilor clinice cu durata de 6 luni, analiza efectuată la sfârşitul tratamentului cu donepezil a utilizat o combinaţie de 3 criterii de eficacitate: ADAS-Cog (o scală de măsurare a performanţelor cognitive), interviul clinicianului bazat pe informaţiile primite de la persoana care îngrijeşte pacientul (CIBIC+, o scală de apreciere a funcţiei globale) şi o subscală a activităţilor cotidiene din cadrul scalei de evaluare a demenţei clinice CDR (o scală de apreciere a capacităţii de relaţionare în comunitate, la domiciliu şi a activităţilor legate de pasiuni şi igienă personală).

Pacienţii care respectă criteriile de mai jos au fost consideraţi că au răspuns la tratament.

Răspuns = Îmbunătăţirea scorului ADAS-Cog cu minim 4 puncte, Fără deteriorarea CIBIC+ Fără deteriorări în subscala de activităţi cotidiene din cadrul scalei de apreciere a demenţei clinice ADL-CDRS % răspuns Populaţia în intenţie de Numărul de pacienţi tratament evaluabili (n=365) (n=352)

Grupul placebo 10% 10%

Grupul clorhidrat de 18%* 18%* donepezil 5 mg

Grupul clorhidrat de 21%* 22%** donepezil 10 mg

* p< 0,05, ** p< 0,01

Clorhidratul de donepezil a determinat o creştere semnificativă statistic, dependentă de doză, a procentului de pacienţi care au răspuns la tratament.

Concentraţia plasmatică maximă este atinsă după aproximativ 3 până la 4 ore de la administrarea orală. Concentraţiile plasmatice şi aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) cresc proporţional cu doza. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) este de aproximativ 70 ore, astfel încât administrarea repetată a dozelor zilnice unice determină atingerea treptată a concentraţiei plasmatice la starea de echilibru. Concentraţia la starea de echilibru se atinge după aproximativ 3 săptămâni de la iniţierea terapiei. După atingerea stării de echilibru, concentraţiile plasmatice de clorhidrat de donepezil şi activitatea sa farmacologică prezintă o variabilitate mică pe parcursul zilei.

Absorbţia de clorhidrat de donepezil nu este influenţată de alimente.

Clorhidratul de donepezil se leagă în proporţie de aproximativ 95% de proteinele plasmatice. Legarea de proteinele plasmatice a metabolitului activ 6-O-demetildonepezil nu este cunoscută. Distribuţia clorhidratului de donepezil în diferite ţesuturi nu a fost complet studiată. Cu toate acestea, într-un studiu efectuat la voluntari sănătoşi de sex masculin, la 240 ore de la administrarea unei doze unice de 5 mg clorhidrat de donepezil marcat cu 14C, aproximativ 28% din cantitatea marcată nu a fost regăsită.

Aceasta sugerează că, clorhidratul de donepezil şi/sau metaboliţii săi persistă în organism mai mult de 10 zile.

Clorhidratul de donepezil se excretează în urină atât sub formă nemodificată, cât şi sub formă metabolizată prin intermediul sistemului citocromului P450 în mai mulţi metaboliţi, dintre care nu toţi au fost identificaţi. După administrarea unei doze unice de 5 mg de clorhidrat de donepezil marcat cu 14C, radioactivitatea plasmatică, exprimată ca procent din doza administrată, a fost regăsită astfel: clorhidrat de donepezil sub formă nemodificată (30%), 6-O-demetildonepezil (11%-singurul metabolit care are activitate similară cu clorhidratul de donepezil), donepezil-cis-N-oxid (9%), 5-O-demetildonepezil (7%) şi glucuronoconjugatul 5-O-desmetildonepezil (3%). Aproximativ 57% din cantitatea de substanţă marcată radioactiv a fost regăsită în urină (17% ca donepezil nemodificat) şi 14,5% a fost regasită în materiile fecale, sugerând că metabolizarea şi excreţia urinară sunt principalele căi de eliminare. Nu există dovezi care să sugereze existenţa unui circuit enterohepatic al clorhidratului de donepezil şi/sau al oricăruia dintre metaboliţii săi.

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 70 ore.

Genul, rasa şi antecedentele de fumător nu prezintă o influenţă clinic semnificativă asupra concentraţiilor plasmatice ale clorhidratului de donepezil. Farmacocinetica donepezilului nu a fost studiată în mod expres la voluntarii vârstnici sănătoşi sau la pacienţii cu boală Alzheimer. Cu toate acestea, concentraţiile plasmatice medii la aceşti pacienţi sunt asemănătoare cu cele ale voluntarilor sănătoşi tineri.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată, ASC medie şi Cmax medie la starea de echilibru au prezentat valori mai mari cu 48%, respectiv 39% (vezi pct. 4.2).

Investigarea extensivă la animale a demonstrat că acest compus prezintă puţine efecte în plus faţă de efectele farmacologice, de stimulare colinergică (vezi pct. 4.9 ). Donepezil nu este mutagen, conform studiilor de mutagenitate efectuate pe celule bacteriene şi de mamifere. In vitro, s-au observat unele efecte clastogene la concentraţii mai mari decât cele de toxicitate celulară şi de 3000 ori mai mari decât concentraţiile plasmatice la starea de echilibru. Nu au fost observate efecte clastogenice sau alte tipuri de efecte genotoxice pe modelul in vivo de micronuclei de şoarece. Nu există dovezi privind potenţialul carcinogen în studiile de carcinogenitate de lungă durată efectuate la şoareci sau şobolani.

Clorhidratul de donepezil nu a avut efect asupra fertilităţii la şobolani şi nu s-a dovedit teratogen la şobolani sau iepuri, dar a prezentat un uşor efect asupra parturiţiei cu pui născuţi morţi şi asupra viabilităţii puilor născuţi prematur la administrarea la femelele gestante de şobolan a unor doze de 50 ori mai mari decât dozele recomandate la om (vezi pct. 4.6).

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Hidroxipropilceluloză

Amidon din porumb

Stearat de magneziu

Dioxid de titan (E 171)

Triacetină

Lactoză monohidrat

Hipromeloză

Macrogol 3350

Oxid galben de fer (E 172; numai pentru Donepesan 10 mg)

Nu este cazul.

3 ani

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Blister (PVC-PE-PVdC/Al), prospect, cutia de carton

Mărimi de ambalaj: 7, 10, 20, 28, 30, 50, 56, 60, 84, 98, 100 sau 120 comprimate filmate

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

PRO.MED.CS Praha a.s.

Telčská 377/1, Michle 140 00 Praha 4

Republica Cehă

Donepesan 5 mg comprimate filmate: 11305/2018/01-12

Donepesan 10 mg comprimate filmate: 11306/2018/01-12

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei - Decembrie 2018

Decembrie 2018