DESLORATADINA ALVOGEN 5mg comprimate filmate prospect medicament

Desloratadină Alvogen 5 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine desloratadină 5 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat filmat.

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albastră, cu dimensiunile 6,5 mm x 3,2 mm.

Desloratadină Alvogen este indicată la adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 12 ani şi peste, pentru ameliorarea simptomelor asociate cu:

- rinita alergică (vezi pct. 5.1),

- urticarie (vezi pct. 5.1).

Doza recomandată este de un comprimat o dată pe zi.

Rinita alergică intermitentă (prezenţa simptomelor timp de mai puţin de 4 zile pe săptămână sau mai puţin de 4 săptămâni) trebuie abordată terapeutic în conformitate cu evaluarea antecedentelor bolii pacientului, iar tratamentul poate fi întrerupt după ce simptomele s-au remis şi reiniţiat odată cu reapariţia lor.

În rinita alergică persistentă (prezenţa simptomelor timp de 4 zile sau mai mult pe săptămână şi mai mult de 4 săptămâni), se poate propune pacienţilor tratamentul continuu pe durata perioadelor de expunere la alergeni.

Experienţa privind studiile clinice de eficacitate este limitată în ceea ce priveşte utilizarea desloratadinei la adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani (vezi pct. 4.8 și pct. 5.1).

Siguranţa şi eficacitatea desloratadinei 5 mg comprimate filmate, nu au fost stabilite la copii cu vârsta sub 12 ani. Nu există date disponibile.

Doza poate fi administrată cu sau fără alimente.

Hipersensibilitate la substanţa activă, la loratadină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

În caz de insuficienţă renală severă, Desloratadină Alvogen trebuie să fie utilizat cu prudenţă (vezi pct. 5.2).

Desloratadina trebuie administrată cu precauție la pacienții cu antecedente medicale sau familiale de crize convulsive, în special la copiii mici, aceștia fiind mai susceptibili de a dezvolta noi crize convulsive în timpul tratamentului cu desloratadină. Personalul medical poate lua în considerare întreruperea tratamentului cu desloratadină la pacienții care prezintă o criză convulsivă în timpul tratamentului.

În studiile clinice în care eritromicina sau ketoconazolul au fost administrate concomitent cu desloratadina comprimate, nu s-au observat interacţiuni relevante clinic (vezi pct. 5.1).

Într-un studiu clinic farmacologic, desloratadina sub formă de comprimate administrată concomitent cu alcoolul etilic, nu a potenţat efectele alcoolului etilic de diminuare a performanţelor (vezi pct. 5.1). Totuşi, în utilizarea după punerea pe piaţă, s-au raportat cazuri de intoleranţă şi intoxicaţie cu alcool etilic. Prin urmare, se recomandă prudenţă dacă se consumă concomitent alcool etilic.

Studii de interacţiune s-au efectuat doar la adulţi.

Un număr mare de date referitoare la femeile gravide (mai mult de 1000 de sarcini) au indicat lipsa toxicităţii malformative, fetale şi neonatale la desloratadină. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte nocive directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauţie, este de preferat evitarea utilizării Desloratadină Alvogen în timpul sarcinii.

Desloratadina a fost identificată la nou-născuţii şi sugarii alăptaţi de către femeile tratate. Efectul desloratadinei asupra nou-născuţilor/sugarilor este necunoscut. Luând în considerare beneficiile alăptării pentru copil şi beneficiile tratamentului pentru mamă, trebuie luată o decizie fie de întrerupere a alăptării, fie de întrerupere/evitare a tratamentului cu Desloratadină Alvogen.

Nu există date disponibile privind fertilitatea.

Pe baza studiilor clinice, desloratadina nu are nicio influență sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienţii trebuie să fie informaţi că majoritatea oamenilor nu manifestă somnolenţă. Cu toate acestea, deoarece există variaţii individuale de răspuns la toate medicamentele, se recomandă ca pacienţii să fie sfătuiţi să nu desfăşoare activităţi care necesită vigilenţă, cum ar fi, conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor, până când nu s-a stabilit propriul răspuns la medicament.

În studiile clinice efectuate pentru diferite indicaţii inclusiv rinita alergică şi urticaria idiopatică cronică, reacţiile adverse determinate de desloratadină administrată în doza recomandată de 5 mg pe zi, au fost raportate la un număr de pacienţi cu 3% mai mare decât în cazul celor cărora li s-a administrat placebo. Cele mai frecvente reacţii adverse, apărute în plus faţă de cele observate la pacienţii cărora li s-a administrat placebo au fost fatigabilitatea (1,2%), xerostomie (0,8%) şi cefalee (0,6%).

Într-un studiu clinic efectuat la 578 pacienţi adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani, cea mai frecventă reacţie adversă a fost cefaleea; aceasta a apărut la 5,9% dintre pacienţii trataţi cu desloratadină şi 6,9% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo.

În următorul tabel sunt listate frecvenţele reacţiilor adverse din studiile clinice raportate în plus față de placebo şi a altor reacţii adverse raportate în perioada de după punerea pe piaţă.

Frecvenţele sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 și < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 și < 1/100), rare (≥1/10000 și <1/1000), foarte rare (< 1/10000) și cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificare pe aparate, sisteme Frecvență Reacția adversă raportată şi organe pentru desloratadină

Tulburări metabolice și de Cu frecvenţă necunoscută Apetit alimentar crescut nutriție

Tulburări psihice Foarte rare Halucinaţii

Cu frecvenţă necunoscută Comportament anormal, agresivitate

Tulburări ale sistemului Frecvente Cefalee nervos Foarte rare Ameţeli, somnolenţă, insomnie, hiperactivitate psihomotorie, convulsii

Tulburări cardiace Foarte rare Tahicardie, palpitaţii

Cu frecvenţă necunoscută Prelungirea intervalului QT

Tulburări gastrointestinale Frecvente Xerostomie

Foarte rare Durere abdominală, greaţă, vărsături, dispepsie, diaree

Tulburări hepatobiliare Foarte rare Creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice, creştere a bilirubinei, hepatită

Cu frecvenţă necunoscută Icter

Afecţiuni cutanate şi ale Cu frecvenţă necunoscută Fotosensibilitate ţesutului subcutanat

Tulburări musculo-scheletice Foarte rare Mialgie şi ale ţesutului conjunctiv

Tulburări generale şi la Frecvente Fatigabilitate nivelul locului de administrare Foarte rare Reacţii de hipersensibilitate (precum: anafilaxie, angioedem, dispnee, prurit, erupţii cutanate şi urticarie)

Cu frecvenţă necunoscută Astenie

Investigații Cu frecvenţă necunoscută Creștere în greutate

Copii şi adolecenţi

Alte reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută, raportate pe parcursul perioadei de după punerea pe piaţă la copii şi adolescenţi au inclus: prelungire a intervalului QT, aritmie, bradicardie, comportament anormal şi agresivitate, creştere în greutate, creştere a poftei de mâncare.

Este importantă raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.

Agentiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Profilul de siguranţă asociat supradozajului, aşa cum s-a observat în cursul perioadei de după punerea pe piaţă, este similar cu cel observat la doze terapeutice, dar magnitudinea reacţiilor poate fi mai mare.

În caz de supradozaj, trebuie avute în vedere măsurile standard pentru eliminarea substanţei active neabsorbite. Se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.

Desloratadina nu este eliminată prin hemodializă; nu se ştie dacă este eliminată prin dializă peritoneală.

Pe baza unui studiu clinic cu doze multiple, în care s-a administrat desloratadină până la doza de 45 mg (de 9 ori mai mult decât doza terapeutică), nu au fost observate reacţii adverse relevante clinic.

Profilul de siguranţă asociat supradozajului, aşa cum s-a observat în cursul perioadei de după punerea pe piaţă, este similar cu cel observat la doze terapeutice, dar magnitudinea reacţiilor poate fi mai mare.

Grupa farmacoterapeutică: alte antihistaminice pentru uz sistemic - antagonişti H1, codul ATC: R06AX27

Desloratadina este un antagonist histaminic non-sedativ, cu acţiune de lungă durată, cu activitate antagonistă selectivă asupra receptorilor H1 periferici. După administrare orală, desloratadina blochează selectiv receptorii histaminergici H1 periferici, deoarece substanţa nu pătrunde în sistemul nervos central.

Proprietăţile antialergice ale desloratadinei au fost demonstrate în studii in vitro. Acestea includ inhibarea eliberării de citokine proinflamatorii, cum sunt IL-4, IL-6, IL-8 şi IL-13 din mastocitele/bazofilele umane, precum şi inhibarea exprimării moleculei de adeziune selectină-P la suprafaţa celulelor endoteliale.

Relevanţa clinică a acestor observaţii urmează să fie confirmată.

Eficacitatea şi siguranţă clinică

Într-un studiu clinic cu doze repetate în care au fost administrate zilnic, timp de 14 zile, doze de până la 20 mg desloratadină, nu s-a observat niciun efect cardiovascular relevant din punct de vedere statistic sau clinic. Într-un studiu clinic de farmacologie, în care desloratadina a fost administrată zilnic în doză de 45 mg (de nouă ori doza terapeutică), timp de 10 zile, nu s-a observat prelungirea intervalului QTc.

În studiile de interacţiune în cadrul cărora s-au administrat concomitent doze repetate de ketoconazol şi eritromicină, nu s-au observat modificări relevante clinic ale concentraţiilor plasmatice de desloratadină.

Desloratadina nu pătrunde cu uşurinţă în sistemul nervos central. În studiile clinice controlate, pentru doza recomandată de 5 mg pe zi, nu s-au semnalat creşterea incidenţei somnolenţei, comparativ cu administrarea de placebo. În studiile clinice, administrată în doză zilnică unică de 7,5 mg, desloratadina nu a afectat performanţele psihomotorii. Într-un studiu cu doza unică efectuat la adulţi, doza de 5 mg desloratadină nu a afectat determinările standard ale capacităţii de pilotaj, inclusiv exacerbarea stării subiective de somnolenţă, sau activităţile legate de pilotaj.

În studiile clinice de farmacologie, administrarea concomitentă cu alcoolul etilic nu a determinat creşterea gradului de afectare a performanţelor sau accentuarea stării de somnolenţă, induse de alcoolul etilic. Nu au fost semnalate diferenţe semnificative ale rezultatelor testelor psihomotorii între grupul căruia i s-a administrat desloratadină şi cel căruia i s-a administrat placebo, chiar dacă au fost administrate cu sau fără alcool etilic.

La pacienţii cu rinită alergică, desloratadina a fost eficace în ameliorarea simptomelor cum sunt strănutul, secreţia şi pruritul nazal, pruritul ocular, lăcrimarea şi înroşirea ochilor, precum şi pruritul de la nivelul palatului. Desloratadina a controlat eficace simptomele timp de 24 ore.

Eficacitatea desloratadinei administrată sub formă de comprimate nu a fost clar demonstrată în studiile efectuate la pacienţi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani.

În plus faţă de clasificarea stabilită ca rinită alergică sezonieră şi rinită alergică perenă, rinita alergică poate fi clasificată alternativ în rinită alergică intermitentă şi rinită alergică persistentă, în funcţie de durata simptomelor. Rinita alergică intermitentă se defineşte prin prezenţa simptomelor pentru mai puţin de 4 zile pe săptămână sau mai puţin de 4 săptămâni. Rinita alergică persistentă se defineşte prin prezenţa simptomelor pentru 4 zile sau mai mult pe săptămână şi pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni.

Desloratadina a fost eficace în atenuarea simptomatologiei asociate rinitei alergice sezoniere, după cum arată scorul total din chestionarul referitor la calitatea vieţii pacienţilor care prezintă rino-conjunctivită. Cele mai importante ameliorări s-au observat în domeniile problemelor de ordin practic şi ale activităţilor cotidiene, care sunt limitate de aceste simptome.

Urticaria idiopatică cronică a fost studiată ca model clinic pentru condiţiile urticariene, luând în considerare faptul că fiziopatologia lor este similară, indiferent de etiologie, şi deoarece pacienţii cronici pot fi recrutaţi prospectiv mai uşor. Deoarece eliberarea de histamină este un factor determinant pentru toate afecţiunile urticariene, este de aşteaptat ca desloratadina să fie eficace în asigurarea ameliorării simptomatice a altor condiţii urticariene, în plus faţă de urticaria cronică idiopatică, aşa cum se menţionează şi în ghidurile clinice.

În două studii clinice controlate cu placebo, cu o durată de şase săptămâni, efectuate la pacienţi cu urticarie idiopatică cronică, desloratadina a fost eficace în ameliorarea pruritului şi micşorarea dimensiunii şi a numărului de papule urticariene până la sfârşitul primului interval de administrare a medicamentului. În fiecare dintre studii, efectele de ameliorare au acoperit intervalul de 24 de ore dintre administrări. La fel ca în cazul altor studii cu antihistaminice administrate în tratamentul urticariei idiopatice cronice, puţinii pacienţi care nu au răspuns la terapia cu antihistaminice au fost excluşi. O ameliorare a pruritului de peste 50% s-a observat la 55% dintre pacienţii trataţi cu desloratadină, comparativ cu 19% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Tratamentul cu desloratadină a redus semnificativ şi gradul de afectare a somnului şi a activităţilor cotidiene, măsurate pe o scală de la 1 la 4, utilizată pentru evaluarea acestor paramentri variabili.

Concentraţiile plasmatice de desloratadină pot fi decelate în decurs de 30 de minute după administrare.

Desloratadina se absoarbe bine, concentraţia plasmatică maximă obţinându-se după aproximativ 3 ore; timpul de înjumătăţire plasmatic este de aproximativ 27 de ore. Cantitatea de desloratadină acumulată a fost consistentă cu timpul de înjumătăţire (de aproximativ 27 de ore) şi cu frecvenţa administrării de o dată pe zi.

Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporţională cu doza într-un interval de 5 mg până la 20 mg.

Într-un studiu de farmacocinetică, în care populaţia de pacienţi a fost comparabilă cu cea a rinitelor alergice sezoniere, 4% dintre subiecţi au atins o concentraţie mai mare de desloratadină. Acest procent poate varia în acord cu specificul etnic. Concentraţia maximă de desloratadină a fost de aproximativ 3 ori mai mare după aproximativ 7 ore, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 89 de ore. Profilul de siguranţă pentru aceşti subiecţi nu a fost diferit de cel al populaţiei generale.

Desloratadina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie moderată (83%-87%). Nu există date care să indice o acumulare relevantă clinic a medicamentului, după administrarea zilnică a desloratadinei în doză unică (5 mg până la 20 mg) timp de 14 zile.

Până în prezent nu a fost identificată enzima responsabilă de metabolizarea desloratadinei şi de aceea, nu pot fi total excluse unele interacţiuni cu alte medicamente. Studiile in vivo au arătat că desloratadina nu inhibă

CYP3A4, iar studiile in vitro au arătat că medicamentul nu inhibă CYP2D6 şi nu este nici substrat, nici inhibitor al glicoproteinei P.

Într-un studiu clinic cu doză unică în care s-a administrat doza de 7,5 mg desloratadină, nu s-a semnalat niciun efect al alimentelor (mic dejun hiperlipidic şi hipercaloric) asupra biodisponibilităţii desloratadinei. În alt studiu, sucul de grepfrut nu a avut efect asupra biodisponibilităţii desloratadinei.

Farmacocinetica desloratadinei la pacienţi cu insuficienţă renală cronică (IRC) a fost comparată cu cea a subiecţilor sănătoşi, într-un studiu clinic cu doză unică şi într-un studiu cu doză multiplă. În studiul cu doză unică, expunerea la desloratadină a fost de aproximativ 2 ori mai mare la subiecţii cu IRC uşoară spre moderată şi respectiv de 2,5 ori mai mare la cei cu IRC severă, faţă de subiecţii sănătoşi. În studiul cu doză multiplă, starea de echilibru a fost atinsă la ziua 11 şi în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, expunerea la desloratadină a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare la subiecţii cu IRC uşoară spre moderată şi respectiv de aproximativ 2,5 ori mai mare la cei cu IRC severă. În ambele studii, nu au fost clinic semnificative modificările în expunerea (ASC şi Cmax) la desloratadină sau la 3-hidroxidesloratadină.

Desloratadina este principalul metabolit activ al loratadinei. Studiile non-clinice realizate cu desloratadină şi loratadină au demonstrat că nu există diferenţe calitative sau cantitative ale profilului de toxicitate între desloratadină şi loratadină la valori comparabile de expunere la desloratadină.

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, potenţialul carcinogen, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere şi de dezvoltare. Lipsa potenţialului carcinogen a fost demonstrată în studii efectuate cu desloratadină şi loratadină.

Celuloză microcristalină (E460)

Amidon de porumb pregelatinizat

Stearat de magneziu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Opadry albastru 03A30735 care conţine:

Hipromeloză 6 cP (E464)

Dioxid de titan (E171)

Celuloză microcristalină (E460)

Acid stearic (E570)

Indigotină (E132)

Nu este cazul.

3 ani

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de temperatură de păstrare. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină și umiditate.

Blistere din PVC-PE-PVdC/Al.

Cutii cu 1, 2, 3, 5, 7, 10, 14, 15, 20, 21, 30, 50, 90 şi 100 comprimate filmate.

Blistere din PVC-PCTFE (Aclar)/Al.

Cutii cu 1, 2, 3, 5, 7, 10, 14, 15, 20, 21, 30, 50, 90 şi 100 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Alvogen IPCo S.àr.l. 5, Rue Heienhaff, L-1736, Senningerberg

Luxemburg

9367/2016/01-28

Data primei autorizări - Aprilie 2012

Data reînnoirii autorizație - Octombrie 2016

Octombrie 2018