CERVARIX 20mcg / 20mcg suspensie injectabilă în seringă preumplută prospect medicament

Cervarix suspensie injectabilă în seringă preumplută

Cervarix suspensie injectabilă în flacon

Cervarix suspensie injectabilă în flacon multidoză

Vaccin papilomavirus uman [tipurile 16 şi 18] (recombinant, cu adjuvant, adsorbit)

1 doză (0,5 ml) conţine:

Papilomavirus uman1 tip 16, proteina L12,3,4 20 micrograme

Papilomavirus uman1 tip 18, proteina L12,3,4 20 micrograme 1Papilomavirus uman = HPV 2adjuvant AS04 conţinând: 3-O-desacil-4’- monofosforil lipid A (MPL)3 50 micrograme 3adsorbit pe hidroxid de aluminiu hidratat (Al(OH)3) în total 0,5 miligrame Al3+ 4Proteina L1 sub formă de particule neinfecţioase asemănătoare virusului (VLPs) produsă prin tehnologia ADN-ului recombinant utilizând un sistem de expresie Baculovirus care utilizează celule

Hi-5Rix4446 derivate de la Trichoplusia ni.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Suspensie injectabilă.

Suspensie tulbure de culoare albă.

Cervarix este un vaccin indicat pentru utilizare începând cu vârsta de 9 ani pentru prevenţia leziunilor ano-genitale precanceroase (cervicale, vulvare, vaginale şi anale) şi a cancerelor de col uterin şi anale determinate de anumite tipuri oncogene de Papilomavirusuri umane (HPV= human papillomavirus).

Vezi pct. 4.4 și pct. 5.1 pentru informaţii importante privind datele care susţin această indicaţie.

Utilizarea Cervarix trebuie să fie în conformitate cu recomandările oficiale.

Schema de vaccinare este în funcţie de vârsta subiectului.

Vârsta la data primei injecţii Imunizare şi schemă

De la vârsta de 9 ani până la 14 Două doze, fiecare a 0,5 ml. Cea de-a doua doză ani inclusiv* administrată între 5 şi 13 luni după administrarea primei doze

De la vârsta de 15 ani şi peste Trei doze, fiecare a 0,5 ml la 0, 1, 6 luni**

*Dacă cea de-a doua doză de vaccin este administrată înainte de împlinirea a 5 luni de la administrarea primei doze, o a treia doză trebuie administrată întotdeauna.

**Dacă este necesară o flexibilizare a schemei de vaccinare, cea de-a doua doză poate fi administrată între 1 şi 2,5 luni după administrarea primei doze şi cea de-a treia doză poate fi administrată între 5 şi 12 luni după administrarea primei doze.

Nu a fost stabilită necesitatea unei doze de rapel (vezi pct. 5.1).

Se recomandă ca subiecţii cărora li se administrează o primă doză de Cervarix să completeze seria de vaccinare tot cu Cervarix (vezi pct. 4.4).

Populaţia pediatrică (copii cu vârsta < 9 ani)

Utilizarea Cervarix nu este recomandată copiilor cu vârsta sub 9 ani din cauza datelor limitate privind siguranţa şi imunogenicitatea la acest grup de vârstă.

Cervarix trebuie administrat intramuscular, în regiunea deltoidiană (vezi şi pct. 4.4 și pct. 4.5).

Cervarix nu trebuie, în niciun caz, administrat intravascular sau intradermic. Nu sunt disponibile date referitoare la administrarea subcutanată a Cervarix (vezi pct 4.4).

Dacă Cervarix trebuie administrat în acelaşi timp cu alt vaccin injectabil, vaccinurile trebuie administrate întotdeauna în locuri diferite de injectare (vezi pct 4.5).

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Ca în cazul utilizării tuturor vaccinurilor injectabile, trebuie să fie întotdeauna la îndemână tratament medical adecvat şi supraveghere în cazul rar de apariţie a reacţiilor anafilactice după administrarea vaccinului.

Sincopa (leşinul) poate să apară după, sau chiar înaintea oricărei vaccinări, în special la adolescenţi, ca un răspuns psihogenic la acul de seringă. Aceasta poate fi însoţită de câteva simptome neurologice, ca de exemplu tulburarea temporară a vederii, paraestezie şi mişcări tonico-clonice ale membrelor în timpul recuperării. Este important să fie funcţionale proceduri pentru a preveni rănirea ca urmare a leşinului.

Administrarea Cervarix trebuie amânată la subiecţii cu boală febrilă acută gravă. Totuşi, prezenţa unei infecţii minore, ca de exemplu o răceală, nu constituie o contraindicaţie pentru imunizare.

Vaccinul nu trebuie, în niciun caz, administrat intradermic sau intravascular.

Nu sunt disponibile date în ceea ce priveşte administrarea subcutanată a Cervarix.

Similar altor vaccinuri administrate intramuscular, Cervarix trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu trombocitopenie sau cu orice alte tulburări de coagulare, deoarece la aceşti subiecţi poate apare hemoragie după administrarea intramusculară.

Similar altor vaccinuri, este posibil să nu se obţină un răspuns imun protector la toţi pacienţii vaccinaţi.

Cervarix protejează doar împotriva bolii determinate de tipurile HPV 16 şi 18 şi într-o anumită măsură împotriva bolilor provocate de anumite tipuri oncogene înrudite de HPV (vezi pct.5.1). De aceea, se va continua utilizarea măsurilor de protecţie corespunzătoare împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

Vaccinul este doar pentru utilizare profilactică şi nu are efect asupra infecţiilor active cu HPV sau asupra bolii evidenţiate clinic. Nu s-a demonstrat că acest vaccin are efect terapeutic. De aceea, vaccinul nu este indicat pentru tratarea cancerului de col uterin sau a neoplaziei cervicale intraepiteliale (CIN). De asemenea, nu este indicat pentru prevenirea dezvoltării altor leziuni dovedite a fi legate de alte tipuri de HPV sau a infecţiilor existente cu tipuri prezente sau nu în compoziţia vaccinului HPV (vezi pct.5.1 “Eficacitatea împotriva HPV-16/18 la femei cu dovezi ale infecţiei cu

HPV-16 sau HPV-18 la momentul înrolării în studiu”).

Vaccinarea nu înlocuieşte screening-ul periodic cervical. Deoarece nici un vaccin nu este 100% eficient şi deoarece Cervarix nu oferă protecţie împotriva oricărui tip de HPV sau împotriva infecţiilor

HPV existente, screening-ul periodic cervical are o importanţă critică şi trebuie făcut în acord cu recomandările locale.

Durata perioadei de protecţie nu a fost pe deplin stabilită. Momentul administrării şi necesitatea unei/unor doze de rapel nu au fost stabilite.

În afara unor date de imunogenitate disponibile la subiecţii infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) asimptomatici (vezi pct. 5.1), nu există date despre utilizarea Cervarix la subiecţii cu deficienţe ale sistemului imunitar, ca de exemplu pacienţii care urmează tratament imunosupresor.

Similar altor vaccinuri, este posibil să nu se obţină un răspuns imun adecvat la aceste persoane.

Nu sunt disponibile date de siguranţă, imunogenitate sau eficacitate pentru a susţine posibilitatea înlocuirii Cervarix cu alte vaccinuri HPV.

Acest vaccin conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic 'nu conţine sodiu”.

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

În toate studiile clinice, au fost excluse persoanele cărora li se administraseră imunoglobuline sau produse derivate din sânge cu 3 luni înainte de prima doză de vaccin.

Utilizarea altor vaccinuri

Cervarix poate fi administrat concomitent cu un vaccin combinat de rapel conţinând componentele difterică (d), tetanică (T) şi pertussis [acelular] (pa) cu sau fără componenta poliomielitică inactivată (VPI), (vaccinuri dTpa, dTpa-VPI), fără nicio interferenţă clinică relevantă a răspunsului în anticorpi la fiecare dintre componentele vaccinului. Administrarea secvenţială a vaccinului combinat dTpa-VPI, urmat de Cervarix o lună mai târziu, a tins să determine MGT mai scăzute ale anticorpilor anti-HPV-16 şi anti-HPV-18 comparativ cu administrarea doar a Cervarix. Relevanţa clinică a acestei observaţii nu este cunoscută.

Cervarix poate fi, de asemenea, administrat concomitent cu vaccinul meningococic conjugat pentru serogrupurile A, C, W-135, Y (MenACWY-TT) un vaccin combinat hepatitic A (inactivat) şi hepatitic

B (ADNr) (Twinrix) sau cu vaccinul hepatitic B (ADNr) (Engerix B).

Administrarea Cervarix în acelaşi timp cu Twinrix nu a arătat nicio interferenţă clinică relevantă a răspunsului în anticorpi la antigenele HPV şi hepatitic A. Mediile geometrice ale concentraţiilor de anticorpi anti-HBs au fost semnificativ mai mici în cazul administrării concomitente, dar relevanţa clinică a acestei observaţii nu este cunoscută, deoarece ratele de seroprotecţie rămân nemodificate.

Proporţia de subiecţi care au prezentat anticorpi anti-HBs ≥ 10 mUI/ml a fost 98,3% în cazul vaccinării concomitente şi 100% în cazul vaccinării doar cu Twinrix. Rezultate similare au fost observate în cazul administrării Cervarix concomitent cu Engerix B, un procent de 97,9% dintre subiecţi prezentând anticorpi anti-HBs ≥ 10 mUI/ml faţă de 100% în cazul vaccinării doar cu Engerix

B.

Dacă Cervarix trebuie să fie administrat în acelaşi timp cu alt vaccin injectabil, vaccinurile trebuie întotdeauna să fie administrate în locuri diferite de injectare.

Utilizarea împreună cu contraceptive hormonale

În studiile clinice, aproximativ 60% dintre femeile la care s-a administrat Cervarix utilizau contraceptive hormonale. Nu există dovezi că utilizarea de contraceptive hormonale ar influenţa eficacitatea Cervarix.

Utilizarea împreună cu medicamente sistemice imunosupresive

Vezi pct. 4.4

Nu au fost efectuate studii specifice pentru acest vaccin la femeile gravide. Datele privind femeile gravide, colectate din cadrul registrelor de sarcină, studiilor epidemiologice şi ca urmare a expunerilor involuntare din cadrul studiilor clinice, sunt insuficiente pentru a concluziona dacă vaccinarea cu

Cervarix modifică riscul de a prezenta rezultate negative în cursul sarcinii, inclusiv avort spontan.

Cu toate acestea, în cursul programului de dezvoltare clinică, a fost raportat un total de 10 476 cazuri de sarcină din care la 5 387 femei a fost administrat Cervarix. În total, proporţia de subiecţi femei gravide care au avut rezultate specifice (de exemplu, sugar normal, sugari anormali incluzând anomalii congenitale, naştere prematură şi avort spontan) a fost similară între grupurile la care s-a administrat tratament.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra fertilităţii, sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Ca măsură de precauţie este de preferat evitarea utilizării Cervarix în cursul sarcinii. Femeile gravide sau care încearcă să rămână gravide sunt sfătuite să amâne sau să întrerupă vaccinarea până la finalizarea sarcinii.

Nu au fost evaluate în studii clinice efectele la sugarii alimentaţi la sân, în cazul administrării de

Cervarix la mamă.

Cervarix trebuie utilizat în cursul alăptării doar dacă potenţialele beneficii depăşesc posibilele riscuri.

Nu sunt disponibile date privind fertilitatea.

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Totuşi, unele dintre reacţiile adverse menţionate la pct. 4.8 “Reacţii adverse” pot afecta temporar capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

În studiile clinice care au înrolat persoane de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 10 şi 72 de ani (dintre care 79,2% aveau vârsta cuprinsă între 10-25 ani la momentul înrolării), Cervarix a fost administrat unui număr de 16 142 femei, 13 811 fiind numărul de femei din grupele de control. La aceşti subiecţi s-a urmărit apariţia evenimentelor adverse grave pe toată perioada efectuării studiilor.

Într-un subgrup pre-definit de subiecţi (Cervarix = 8 130 versus control = 5 786), reacţiile adverse au fost urmărite timp de 30 de zile după fiecare injectare. În două studii clinice care au înrolat copii şi adolescenţi de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, 2 617 copii şi adolescenţi au utilizat

Cervarix şi au fost supravegheaţi medical.

Cea mai frecventă reacţie adversă observată după administrarea vaccinului a fost durerea la nivelul locului de injectare, care a apărut după 78% dintre doze. Majoritatea acestor reacţii au avut o severitate uşoară până la moderată şi au fost tranzitorii.

Reacţiile adverse considerate a fi cel puţin posibil legate de vaccinare au fost clasificate în funcţie de frecvenţă.

Frecvenţele au fost raportate astfel:

Foarte frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Aparate, sisteme şi organe Frecvenţă Reacţii adverse

Date raportate din studii clinice

Infecţii şi infestări Mai puţin Infecţii ale căilor respiratorii superioare frecvente

Tulburări ale sistemului nervos Foarte frecvente Cefalee Mai puţin Ameţeli frecvente

Tuburări gastro-intestinale Frecvente Simptome gastro-intestinale incluzând greaţă, vărsături, diaree şi durere abdominală

Afecţiuni cutanate şi ale Frecvente Mâncărime/prurit, erupţie cutanată tranzitorie, ţesutului subcutanat urticarie

Tulburări musculo-scheletice şi Foarte frecvente Mialgie ale ţesutului conjunctiv Frecvente Artralgie

Tulburări generale şi la nivelul Foarte frecvente Reacţii la nivelul locului de injectare incluzând locului de administrare durere, eritem, edem, oboseală

Frecvente Febră (≥38°C)

Mai puţin Alte reacţii la nivelul locului de administrare frecvente ca induraţie, parestezii locale

Tulburări hematologice şi Frecvenţă Limfadenopatie limfatice necunoscută*

Tulburări ale sistemului Frecvenţă Reacţii alergice (inclusiv reacţii anafilactice şi imunitar necunoscută* anafilactoide), angioedem

Tulburări ale sistemului nervos Frecvenţă Sincopă sau răspunsuri vasovagale la injectare, necunoscută* uneori însoţite de mişcări tonico-clonice (vezi pct. 4.4).

* Deoarece aceste reacţii adverse sunt raportate spontan, nu este posibil să se estimeze corect frecvenţa acestora.

În studiile clinice, un profil de siguranţă similar a fost observat la subiecţii cu infecţii anterioare sau curente cu HPV comparativ cu subiecţii cu teste negative pentru ADN HPV oncogenic sau seronegative pentru anticorpii anti HPV-16 şi HPV-18.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.

Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.

Grupa farmacoterapeutică: Vaccinuri, vaccinuri cu Papilomavirus, codul ATC: J07BM02

Cervarix este un vaccin cu adjuvant, neinfecţios, recombinant, preparat din particule asemănătoare virusului (virus-like) - (VLPs) cu grad mare de purificare, ale proteinei majore de capsidă L1 a tipurilor HPV oncogene 16 şi 18. Cum VLPs nu conţin ADN viral, ele nu pot infecta celulele, nu se pot reproduce sau determina boala. Studiile la animale au arătat că eficacitatea vaccinurilor VLP L1 este mediată în mare parte de inducerea unui răspuns imun umoral.

Tipurile HPV-16 şi HPV-18 sunt estimate a fi responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin, 90% din cazurile de cancer anal, 70% din cazurile de neoplazie vulvară şi vaginală intraepitelială de grad înalt asociate cu HPV şi 78% din cazurile de neoplazie anală intraepitelială de grad înalt asociate cu HPV (AIN 2/3).

Alte tipuri oncogene de HPV pot de asemenea determina cancerele ano-genitale (aproximativ 30%).

HPV 45, -31 şi -33 sunt cele mai comune 3 tipuri de HPV neincluse în formularea vaccinului, identificate în cancerul de col uterin scuamos (12,1%) şi adenocarcinom (8,5%).

Termenul de 'leziuni ano-genitale precanceroase” de la pct. 4.1 corespunde termenului de neoplazie cervicală intraepitelială de grad înalt (CIN2/3), neoplazie vulvară intraepitelială de grad înalt (VIN2/3), neoplazie vaginală intraepitelială de grad înalt (VaIN2/3) şi neoplazie anală intraepitelială de grad înalt (AIN 2/3).

Eficacitatea clinică la femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani

Eficacitatea Cervarix a fost evaluată în 2 studii clinice de fază II şi III, controlate, randomizate, dublu orb care au inclus un număr total de 19 778 femei cu vârsta între 15 şi 25 de ani.

Studiul de fază II (studiul 001/007) a înrolat doar femei care:

- Au avut teste negative pentru ADN-ul de HPV oncogeni de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66 şi 68 în probele cervicale,

- Au fost seronegative pentru anticorpi anti HPV-16 şi HPV-18 şi

- Au prezentat citologie normală

Criteriul principal final de evaluare a eficacităţii a constat în incidenţa infecţiei cu HPV-16 şi/sau

HPV-18. Drept criteriu final suplimentar de eficacitate a fost evaluată infecţia persistentă 12 luni.

Studiul de fază III (studiul 008) a înrolat femei fără screening anterior pentru prezenţa infecţiei HPV, adică fără a se ţine seama de citologia din momentul înrolării şi nici de statutul HPV serologic şi

ADN.

Criteriul principal final de evaluare a eficacităţii a constat în rezultatele CIN2+ asociate cu HPV-16 şi/sau HPV-18 (HPV-16/18). Neoplazia cervicală intraepitelială (CIN) de grad 2 sau 3 (CIN 2/3) şi adenocarcinomul cervical in situ (AIS) au fost utilizate în studiile clinice ca markeri surogat pentru cancerul de col uterin. Criteriul secundar final de evaluare a inclus infecţia persistentă 6 şi 12 luni.

De asemenea, infecţia persistentă cu durată de cel puţin 6 luni a fost demonstrată ca fiind un marker surogat relevant pentru cancerul de col uterin la femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 de ani.

Eficacitatea profilactică împotriva infecţiei cu HPV-16/18 la populaţia naivă la tipurile oncogene de

HPV

În studiul 001 au fost vaccinate femei (N=13) şi evaluată eficacitatea până în luna 27. Un subgrup de femei (N=776) vaccinate în studiul 001 a fost urmărit în studiul 007 până la 6,4 ani (aproximativ 77 luni) după prima doză (perioadă medie de urmărire 5,9 ani). Au existat cinci cazuri de infecţie HPV-16/18 persistentă 12 luni (4 HPV-16, 1 HPV-18) în grupul de control şi un caz HPV-16 în grupul vaccinat din studiul 001. În studiul 007, eficacitatea Cervarix împotriva infecţiei HPV-16/18 persistentă 12 luni a fost de 100% (IÎ 95%: 80,5; 100). Au existat şaisprezece cazuri de infecţie persistentă HPV-16 şi cinci cazuri de infecţie persistentă HPV-18, toate în grupul de control.

În studiul HPV-023, subiecţii din cadrul cohortei braziliene (N=437) incluşi în studiul 001/007 au fost urmăriţi pe o perioada medie de 8,9 ani (deviaţie standard de 0,4 ani) după administrarea primei doze.

La finalizarea studiului nu au existat cazuri de infecţie sau de leziuni histopatologice asociate cu HPV-16 sau HPV-18 în cadrul grupului vaccinat din studiul HPV-023. În cadrul grupului la care s-a administrat placebo s-au înregistrat 4 cazuri de infecţie persistentă cu durata de 6 luni şi 1 caz de infecţie persistentă cu durata de 12 luni. Studiul nu a fost proiectat pentru a demonstra diferenţa între grupul vaccinat şi grupul la care s-a administrat placebo în ceea ce priveşte aceste criterii finale de evaluare.

Eficacitatea profilactică împotriva HPV-16/18 la populaţia naivă la HPV-16 şi/sau HPV-18

În studiul HPV-008, analiza primară de eficacitate a fost realizată pe cohorta conformă protocolului (According to Protocol - ATP: cohorta incluzând femei cărora li s-au administrat 3 doze de vaccin şi care erau ADN-negative şi seronegative în luna 0 şi ADN-negative după 6 luni pentru tipurile de HPV luate în considerare în analiză). Această cohortă a inclus femei cu citologie normală sau de grad redus la înrolarea în studiu şi a exclus doar femeile cu citologie de grad înalt (0,5% din populaţia totală).

Numărarea cazurilor din cohorta ATP a început în ziua 1 după administrarea celei de-a treia doză de vaccin.

În total, 74% dintre femeile înrolate au fost naive atât la HPV-16 cât şi la HPV-18 (adică ADN-negative şi seronegative la înrolarea în studiu).

Au fost realizate două analize ale studiului HPV-008: o analiză la declanşarea unui eveniment realizată cel puţin o dată la 36 de cazuri CIN2+ asociate cu HPV-16/18, obţinute în cadrul cohortei ATP şi o altă analiză la finalul studiului.

În Tabelul 1 este prezentată eficacitatea vaccinului împotriva CIN2+ la finalul studiului. Într-o analiză suplimentară, a fost evaluată eficacitatea Cervarix împotriva CIN3+ asociată cu HPV-16/18.

Tabelul 1: Eficacitatea vaccinului împotriva leziunilor cervicale de grad înalt asociate cu HPV-16/18 (cohorta ATP)

Cohorta ATP(1)

Criteriul final HPV- Analiza la finalul studiului(3) 16/18

Cervarix Control Eficacitate % (IÎ 95%) (N = 7 338) (N = 7 305) n(2) n

CIN2+ 5 97 94,9% (87,7; 98,4)

CIN3 + 2 24 91,7% (66,6; 99,1)

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup n = număr de cazuri (1) ATP: include femei cărora li s-au administrat 3 doze de vaccin şi care erau ADN-negative şi seronegative în luna 0 şi ADN-negative după 6 luni pentru tipul relevant de HPV (HPV-16 sau

HPV-18) (2) incluzând 4 cazuri de CIN2+ şi 2 cazuri de CIN3+ în care a fost identificat în leziune alt tip de HPV oncogenic, concomitent cu HPV-16 sau HPV-18. Aceste cazuri sunt excluse în analiza de cauzalitate a tipului de HPV (vezi sub tabel).

(3) perioada medie de urmărire până la 40 de luni după administrarea celei de-a treia doze

În cazul analizei realizate la declanşarea unui eveniment, eficacitatea a fost de 92,9% (96,1% IÎ: 79,9; 98,3) împotriva CIN2+ şi de 80% (96,1% IÎ: 0,3; 98,1) împotriva CIN3+. În plus, a fost demonstrată eficacitatea semnificativă statistic a vaccinului împotriva CIN2+, asociat individual cu HPV-16 şi

HPV-18.

Investigaţiile ulterioare ale cazurilor cu tipuri multiple de HPV au luat în considerare tipurile de HPV detectate prin Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR - Polymerase Chain Reaction) în cel puţin una din două probe citologice precedente, în plus faţă de tipurile detectate în leziune, pentru a diferenţia tipul (tipurile) de HPV responsabile cel mai probabil de leziune (desemnarea tipului de HPV). Analiza ulterioară pentru parametri nespecificaţi apriori a exclus cazurile (din grupul vaccinat şi din grupul de control) care nu au fost considerate a fi asociate cauzal cu infecţiile HPV-16 sau HPV-18 dobândite în cursul studiului.

Conform analizei ulterioare de cauzalitate a tipului de HPV pentru parametri nespecificaţi apriori, a existat 1 caz de CIN2+ în grupul persoanelor vaccinate comparativ cu 92 de cazuri în grupul de control (Eficacitate 98,9% (95% IÎ: 93,8; 100)) şi niciun caz de CIN3+ în grupul persoanelor vaccinate comparativ cu 22 de cazuri în grupul de control (Eficacitate 100% (IÎ 95%: 81,8; 100)) la finalul analizei de studiu.

În cazul analizei realizate la declanşarea unui eveniment, eficacitatea vaccinului împotriva CIN1 asociată cu HPV 16/18 observată în cohorta ATP a fost de 94,1% (IÎ 96,1%: 83,4; 98,5). Eficacitatea vaccinului împotriva CIN1+ asociat cu HPV 16/18 observată în cohorta ATP a fost de 91,7% (IÎ 96,1%: 82,4; 96,7). Pentru analiza realizată la finalul studiului, eficacitatea vaccinului împotriva CIN1 asociat cu HPV 16/18 observată în cohorta ATP a fost de 92,8% (95% IÎ: 87,1; 96,4).

La finalul analizei de studiu, au fost evidenţiate 2 cazuri de VIN2+ sau VaIN2+ în cadrul grupului persoanelor vaccinate şi 7 cazuri în grupul de control în cohorta ATP asociate cu HPV-16 sau HPV-18. Studiul nu a fost proiectat pentru a demonstra diferenţa între grupul vaccinat şi grupul la care s-a administrat placebo în ceea ce priveşte aceste criterii finale de evaluare.

Eficacitatea vaccinului cu privire la criteriile finale virologice (infecţia persistentă 6 luni şi 12 luni) asociate cu HPV-16/18 observată în cohorta ATP la finalul studiului este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2: Eficacitatea vaccinului cu privire la criteriile finale virologice asociate cu HPV-16/18 (cohorta ATP)

Cohorta ATP(1)

Criteriul final HPV-16/18 Analiza la finalul studiului(2)

Cervarix Control Eficacitate % (IÎ 95%) (N = 7338) (N = 7305) n/N n/N

Infecţia persistentă 6 luni 35/7 182 588/7 137 94,3% (92,0; 96,1)

Infecţia persistentă 12 luni 26/7 082 354/7 038 92,9% (89,4; 95,4)

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup n = număr de cazuri (1) ATP: include femei cărora li s-au administrat 3 doze de vaccin şi care erau ADN-negative şi seronegative în luna 0 şi ADN-negative după 6 luni pentru tipul relevant de HPV (HPV-16 sau HPV-18) (2) Perioada medie de urmărire până la 40 de luni după administrarea celei de-a treia doze

În cazul analizei realizate la declanşarea unui eveniment, eficacitatea rezultatelor a fost de 94,3% (96,1% IÎ: 91,5; 96,3) împotriva infecţiei persistente 6 luni şi de 91,4% (96,1% IÎ: 89,4; 95,4) împotriva infecţiei persistente 12 luni.

Eficacitatea împotriva HPV-16/18 la femeile cu infecţie determinată de HPV-16 sau HPV-18 la momentul înrolării în studiu

Nu a existat nicio dovadă de protecţie faţă de boala determinată de tipurile HPV pentru care subiecţii au fost ADN HPV pozitiv la înrolarea în studiu. Totuşi, persoanele deja infectate înainte de vaccinare (ADN HPV pozitive) cu unul din tipurile HPV prezente în vaccin au fost protejate faţă de manifestările clinice ale bolii determinate de celălalt tip de HPV prezent în vaccin.

Eficacitatea împotriva tipurilor de HPV 16 şi 18 la femei, indiferent de prezenţa unei infecţii actuale sau anterioare cu HPV-16/18

Cohorta totală a persoanelor vaccinate (TVC) a inclus toţi subiecţii la care s-a administrat cel puţin o doză de vaccin, indiferent de existenţa ADN HPV, citologie şi serologie la înrolarea în studiu. Această cohortă a inclus femei cu sau fără infecţie prezentă şi/sau anterioară cu HPV. Numărarea cazurilor în

TVC a început în ziua 1 după administrarea primei doze.

Eficacităţile estimate sunt reduse în TVC, pentru că această cohortă include femei cu infecţii/leziuni pre-existente, care nu se aşteaptă să fie influenţate de Cervarix.

TVC ar putea aproxima populaţia generală de femei, din grupa de vârstă 15-25 de ani.

Eficacitatea vaccinului împotriva leziunilor cervicale de grad înalt asociate cu HPV-16/18 observată în

TVC la finalul studiului este prezentată în Tabelul 3.

Tabelul 3: Eficacitatea vaccinului împotriva leziunilor cervicale de grad înalt asociate cu HPV-16/18 (TVC)

TVC(1)

Criteriul final Analiza la finalul studiului(2)

HPV-16/18

Cervarix Control Eficacitate % (IÎ 95%) (N = 8694) (N = 8708) n n

CIN2+ 90 228 60,7% (49,6; 69,5)

CIN3+ 51 94 45,7% (22,9; 62,2)

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup n = număr de cazuri (1) TVC: include toate persoanele vaccinate (la care s-a administrat cel puţin o doză de vaccin), indiferent de existenţa ADN HPV, citologie şi serologie la înrolarea în studiu. Această cohortă include femei cu infecţii/leziuni pre-existente (2) Perioada medie de urmărire până la 44 de luni după administrarea dozei 1.

Eficacitatea vaccinului cu privire la criteriile finale virologice (infecţia persistentă 6 luni şi 12 luni) asociate cu HPV-16/18 observată în TVC la finalul studiului este prezentată în Tabelul 4.

Tabelul 4: Eficacitatea vaccinului cu privire la criteriile finale virologice asociate cu HPV-16/18 (TVC)

TVC(1)

Criteriul final Analiza la finalul studiului(2)

HPV-16/18 Cervarix Control Eficacitate % (IÎ 95%) n/N n/N

Infecţia 504/8 863 27/8 870 60,9% (56,6; 64,8) persistentă 6 luni

Infecţia 335/8 648 767/8 671 57,5% (51,7; 62,8) persistentă 12 luni

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup n = număr de cazuri (1) TVC: include toate persoanele vaccinate (la care s-a administrat cel puţin o doză de vaccin), indiferent de existenţa ADN HPV, citologie şi serologie la înrolarea în studiu.

(2) Perioada medie de urmărire până la 44 de luni după administrarea dozei 1.

Impactul global al vaccinului asupra afecţiunilor cervicale determinate de HPV

În studiul HPV-008, incidenţa leziunilor cervicale de grad înalt a fost comparată între placebo şi grupul persoanelor vaccinate, indiferent de tipul de ADN HPV prezent în leziune. În cohortele TVC şi

TVC naive, a fost demonstrată eficacitatea vaccinului împotriva leziunilor cervicale de grad înalt la finalul studiului (Tabelul 5).

TVC naivă este un subgrup al TVC care include femei cu citologie normală şi care la momentul înrolării în studiu erau ADN HPV negative pentru 14 tipuri oncogenice de HPV şi seronegative pentru

HPV-16 şi HPV-18 la înrolarea în studiu.

Tabelul 5: Eficacitatea vaccinului împotriva leziunilor cervicale de grad înalt, indiferent de tipul de

ADN HPV prezent în leziune Analiza la finalul studiului(3)

Cervarix Control Eficacitate% (IÎ 95%)

N Cazuri N Cazuri

CIN2+

TVC-naivă (1) 5 466 61 5 452 172 64,9% (52,7; 74,2)

TVC (2) 8 694 287 8 708 428 33,1% (22,2; 42,6)

CIN3+

TVC-naivă (1) 5 466 3 5 452 44 93,2% (78,9; 98,7)

TVC (2) 8 694 86 8 708 158 45,6% (28,8; 58,7)

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup (1) TVC-naivă: include toate persoanele vaccinate (la care s-a administrat cel puţin o doză de vaccin) cu citologie normală şi care, la momentul înrolării în studiu, erau ADN HPV negative pentru 14 tipuri oncogenice de HPV şi seronegative pentru HPV-16 şi HPV-18 la înrolarea în studiu. (2) TVC: include toate persoanele vaccinate (la care s-a administrat cel puţin o doză de vaccin), indiferent de existenţa ADN HPV, citologie şi serologie la înrolarea în studiu. (3) Perioada medie de urmărire până la 44 de luni după administrarea dozei 1.

În cadrul analizei la finalul studiului, Cervarix a redus procedurile terapeutice cervicale definitive (procedura de excizie cu ansă electrică [LEEP], conizaţia şi procedurile laser) cu 70,2% (IÎ 95%: 57,8; 79,3) în TVC-naivă şi cu 33,2% (IÎ 95%: 20,8; 43,7) în TVC.

Eficacitatea Cervarix împotriva criteriilor finale histopatologice şi virologice (infecţie persistentă) a fost evaluată în studiul HPV-008 pentru 12 tipuri oncogenice de HPV neincluse în vaccin. În studiu nu s-a determinat apriori puterea statistică pentru demonstrarea eficacităţii împotriva bolii determinate de tipul HPV individual. Analiza împotriva criteriului final principal a fost influenţată de prezenţa co-infecţiilor multiple la nivelul leziunilor CIN2+. Spre deosebire de criteriile finale histopatologice, criteriile finale virologice sunt mai puţin influenţate de prezenţa infecţiilor multiple.

HPV-31, 33 şi 45 au demonstrat protecţie încrucişată consistentă pentru criteriile finale CIN2+ şi infecţie persistentă 6 luni în toate cohortele de studiu.

Eficacitatea vaccinului la finalul studiului împotriva infecţiei persistente 6 luni şi CIN2+ asociat cu tipuri de HPV individuale, oncogenice, neincluse în vaccin este prezentată în Tabelul 6 (cohorta ATP).

Tabelul 6: Eficacitatea vaccinului pentru tipurile de HPV oncogenice, neincluse în vaccin

ATP(1)

Tipul HPV Infecţie persistentă 6 luni CIN2+

Cervarix Control Eficacitate% Cervari Control Eficacitate% (IÎ 95%) x (IÎ 95%) n n n n

Tipuri înrudite cu HPV-16 (specia A9)

HPV-31 58 247 76,8% 5 40 87,5% (69,0; 82,9) (68,3; 96,1)

HPV-33 65 117 44,8% 13 41 68,3% (24,6; 59,9) (39,7; 84,4)

HPV-35 67 56 -19,8% 3 8 62,5% (<0,0;17,2) (<0; 93,6)

HPV-52 346 374 8,3% 24 33 27,6% (<0,0; 21,0) (<0; 59,1)

HPV-58 144 122 -18,3% 15 28,5% (<0,0; 7,7) (<0; 65,7)

Tipuri înrudite cu HPV-18 (specia A7)

HPV-39 175 184 4,8% 4 16 74,9% (<0,0; 23,1) (22,3; 93,9)

HPV-45 24 90 73,6% 2 11 81,9% (58,1; 83,9) (17,0; 98,1)

HPV-59 73 68 -7,5% 1 5 80,0% (<0,0; 23,8) (<0; 99,6)

HPV-68 165 169 2,6% 15 26,8% (<0,0; 21,9) (<0; 69,6)

Alte tipuri

HPV-51 349 416 16,6% 21 46 54,4% (3,6; 27,9) (22,0; 74,2)

HPV-56 226 215 -5,3% 7 13 46,1% (<0,0; 13,1) (<0; 81,8)

HPV-66 2115 2,3% 7 16 56,4% (<0,0; 19,6) (<0; 84,8) n = număr de cazuri (1) ATP: include femei cărora li s-au administrat 3 doze de vaccin şi care erau ADN-negative în luna 0 şi după 6 luni pentru tipul relevant de HPV.

Au fost calculate limitele intervalului de încredere legate de eficacitatea vaccinului. Când este inclusă valoarea zero, adică atunci când limita inferioară a IÎ este <0, eficacitatea nu este considerată semnificativă statistic.

Eficacitatea împotriva CIN3 a fost demonstrată doar pentru HPV-31 şi nu au existat dovezi de protecţie împotriva AIS pentru oricare dintre tipurile HPV.

Eficacitatea clinică la femei cu vârsta de 26 de ani şi peste

Eficacitatea Cervarix a fost evaluată în cadrul unui studiu clinic de fază III (HPV-015), randomizat, dublu orb care a inclus un număr total de 5 778 de femei cu vârsta cuprinsă între 26 şi 72 de ani (media de vârstă fiind 37 de ani). Studiul a fost efectuat în America de Nord, America Latină, Asia-

Pacific şi Europa. Analiza finală a fost realizată la încheierea studiului, la 7 ani după prima vaccinare.

Criteriul principal de evaluare a fost unul combinat, din punct de vedere virusologic şi histopatologic: infecţia persistentă cu HPV 16/18 la 6 luni şi/sau CIN1+.

Analizele principale de eficacitate au fost realizate la cohorta ATP pentru eficacitate şi la cohorta

TVC, cohorte care au inclus un subgrup de până la 15% femei cu antecedente de infecţie sau boală asociată cu HPV (definite ca două sau mai multe frotiuri succesive anormale, colposcopie anormală sau biopsie sau tratament al colului uterin după detectarea unor frotiuri anormale, sau constatări anormale la colposcopie). Includerea acestui subgrup de subiecţi a permis o evaluare a eficacităţii profilactice la o populaţie ce este considerată ca reflectând viaţa reală, întrucât femeile adulte reprezintă grupul de vârstă ce este direcţionat, în general, către screeningul pentru cancer de col uterin.

Eficacitatea vaccinului la momentul concluzionării studiului este rezumată în tabelul următor.

Nu sunt date pentru a atesta dacă prevenţia infecţiei persistente cu durată de cel puţin 6 luni reprezintă un marker surogat relevant în prevenţia cancerului de col uterin în cazul femeilor cu vârsta de 26 ani şi peste.

Tabelul 7: Eficacitatea vaccinului la finalizarea studiului HPV-015

Criteriul ATP(1) TVC(2) final Cervarix Control Eficacitate Cervarix Control (%) (IÎ Eficacitatea n/N n/N 96,2%) n/N n/N (%) (IÎ 96,2%)

HPV-16/18

IP 6L şi/sau 7/1 852 71/1 90,5% 93/2 768 209/2 778 56,8%

CIN1+ 818 (78,6; 96,5) (43,8; 67,0)

IP 6L 6/1 815 67/1 91,4% 74/2 762 180/2 775 60% 786 (79,4; 97,1) (46,4; 70,4)

CIN2+ 1/1 852 6/1 818 83,7% 33/2 733 51/2 735 35,8% (<0,0; 99,7) (<0; 61,0)

ASC-US+ 3/1 852 47/1 93,8% 38/2 727 114/2 732 67,3% 818 (79,9; 98,9) (51,4; 78,5)

IP 6L la 3/853/837 78% 42/11 65/92 38,7% subiecţii (15,0; 96,4) (6,3; 60,4) seropozitivi numai la momentul iniţial

Eficacitate încrucişată

HPV-30/2 29/2 65,8% 51/2 762 71/2 775 29% IP 6L 073 090 (24,9; 85,8) (<0; 52,5)

HPV-45 9/2 106 30/2 70,7% 22/2 762 60/2 775 63,9%

IP 6L 088 (34,2; 88,4) (38,6; 79,6)

HPV-31 5/2 117 23/2 78,4% 34/2 727 55/2 732 38,7%

ASC-US+ 127 (39,1; 94,1) (2,0; 62,3)

HPV-45 5/2 150 23/2 78,7% 13/2 727 38/2 732 66,1%

ASC-US+ 125 (40,1; 94,1) (32,7; 84,1)

N = număr de subiecţi incluşi în fiecare grup n = număr de subiecţi care au raport măcar un eveniment în fiecare grup

IP 6L = infecţie persistentă timp de 6 luni

IÎ = Intervalul de Încredere

ASC-US = celule atipice cu o semnificaţie nedeterminată (citologie anormală) (1) 3 doze de vaccin, ADN-negative şi seronegative în luna 0 şi ADN-negative după 6 luni pentru tipul relevant de HPV (HPV-16 şi/sau HPV-18). (2) cel puţin o doză de vaccin, indiferent de existenţa ADN HPV şi serologie la luna 0. Include 15% din subiecţii cu antecedente de boală/infecţie HPV.

Eficacitatea în cazul ASC-US (citologie anormală) asociată cu tulpinile oncogene non-vaccinale a fost de 37,2 % (IÎ 96,2% [21,3; 50,1]) (ATP).

Eficacitatea în cazul CIN1+, indiferent de tipul de HPV detectat în leziune a fost de 22,9% (IÎ 96,2% [4,8; 37,7]) (TVC).

Nu sunt evidenţe care să ateste protecţia împotriva bolii cauzată de tulpina HPV la subiecţii cu vârsta de 25 ani şi peste cu ADN pozitiv şi/sau cu citologie anormală la momentul înrolării în studiu.

Răspunsul imun la Cervarix după schema de vaccinare primară

Nu a fost identificat pentru vaccinurile HPV nici un nivel minim de anticorpi asociat cu protecţia împotriva CIN de grad 2 sau 3 sau împotriva infecţiei persistente asociate cu tipurile de HPV din vaccin.

Formarea de anticorpi împotriva HPV-16 şi HPV-18 a fost măsurată utilizând tehnica ELISA directă (versiunea 2, metodologia MedImmune, modificată de către GSK) specifică pentru fiecare tip, care s-a demonstrat că se corelează cu testele de neutralizare bazate pe pseudovirion (PBNA).

Imunogenitatea indusă de administrarea a trei doze de Cervarix a fost evaluată la 5 465 de subiecţi de sex feminin, cu vârsta cuprinsă între 9 şi 55 de ani şi la peste 800 de subiecţi de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani.

În studii clinice, mai mult de 99% dintre subiecţii iniţial seronegativi au prezentat seroconversie, atât pentru tipul 16 de HPV cât şi pentru tipul 18, la o lună după cea de a treia doză. Mediile geometrice ale titrurilor (TMG) de IgG induse de vaccin au fost mult mai mari decât titrurile înregistrate la femeile infectate anterior cu HPV, dar care s-au vindecat de infecţie (infecţie naturală). După vaccinare, atât la subiecţii inţial seropozitivi cât şi la cei iniţial seronegativi s-au obţinut titruri similare.

Persistenţa răspunsului imun la Cervarix

Studiul HPV-001/007 (care a inclus femei cu vârsta între 15 şi 25 ani la momentul vaccinării) a evaluat răspunsul imun împotriva HPV-16 şi HPV-18 până la 76 de luni după administrarea primei doze de vaccin. În studiul 023 (un subgrup al studiului 001/007), răspunsul imun a continuat să fie evaluat până la 113 luni. 92 subiecţi din cadrul grupului de vaccinare au prezentat date de imunogenitate în cadrul intervalului [L107-L113] după prima doză de vaccin, cu o perioadă medie de urmărire de 8,9 ani. Dintre aceştia, 100% (95% ÎI: 96,1; 100) au rămas seropozitivi pentru HPV-16 şi

HPV-18 în cadrul determinării prin tehnica ELISA.

TMG de IgG induse de vaccin atât pentru HPV-16 cât şi pentru HPV-18 au atins un maxim în luna 7 şi apoi au scăzut, atingând un nivel de platou din luna a 18-a, până în intervalul [L107-L113] prin tehnica ELISA, TGM atât pentru HPV-16 cât şi pentru HPV-18 fiind în continuare cel puţin de 10 ori mai mari decât TGM prin tehnica ELISA, observate la femei care s-au vindecat de infecţie naturală cu

HPV. În studiul 008 imunogenitatea până la luna 48 a fost similară cu cea înregistrată în studiul 001. A fost observat un profil cinetic similar pentru anticorpii neutralizanţi.

Într-un alt studiu clinic (studiul 014) efectuat la femei cu vârsta între 15 şi 55 ani, toţi subiecţii au prezentat seroconversie, pentru ambele tipuri de HPV 16 şi 18, după cea de a treia doză (la luna 7).

TMG a fost în orice caz mai mic la femeile cu vârste de peste 25 de ani. 470 subiecţi (142 cu vârsta cuprinsă între 15-25 ani, 172 cu vârsta cuprinsă între 26-45 ani şi 156 cu vârsta cuprinsă între 46-55 ani), incluşi în studiul HPV-014 şi cărora li s-a administrat schema de vaccinare cu 3 doze, au fost urmăriţi timp de până la 10 ani în studiul extins HPV-060. La zece ani de la administrarea primei doze, 100% din subiecţii din grupul 15-25 ani, 99,2% din grupul 26-45 ani şi 96,3% din grupul 46-55 ani, au prezentat în continuare seropozitivitate pentru tulpina HPV-16 şi respectiv 99,2%, 93,7% and 83,8% pentru tulpina HPV-18. La toate categoriile de vârstă, TMG a rămas de cel puţin 5 până la 32 ori mai mare pentru HPV-16 şi de 3 până la 14 ori mai mare pentru HPV-18, comparativ cu valoarea înregistrată la femeile la care s-a eradicat infecţia naturală, pentru ambele antigene.

Evidenţierea răspunsului anamnestic (memorie imunitară)

În studiul 024 (un subgrup al studiului 001/007), la 65 de subiecţi a fost administrată o doză de expunere la Cervarix la un interval mediu de timp de 6,8 ani după administrarea primei doze de vaccin. Un răspuns imun anamnestic la HPV-16 şi HPV-18 (determinat prin ELISA) a fost observat la o săptămână şi la o lună după doza de expunere. MGT la o lună după doza de expunere a depăşit mediile geometrice ale titrurilor observate la o lună după schema de vaccinare primară cu 3 doze.

Coroborarea eficacităţii Cervarix la adolescente cu cea de la femei tinere adulte

În cadrul unei analize a datelor cumulate (HPV-029,-30 & -48), 99,7% şi 100% din subiecţii de sex feminin cu vârsta de 9 ani au prezentat seroconversie pentru tipul HPV 16 şi tipul HPV 18, după administrarea celei de a treia doze (la luna 7), cu TGM de cel puţin 1,4 ori, respectiv 2,4 ori mai mari comparativ cu subiecţii de sex feminin cu vârsta de 10-14 ani, respectiv de 15-25 ani.

În două studii clinice (HPV-012 & -013) efectuate la fetiţe cu vârste între 10 şi 14 ani, toţi subiecţii au prezentat seroconversie, atât pentru tipul 16 de HPV, cât şi pentru tipul 18, după cea de a treia doză (la luna 7), cu TGM de cel puţin 2 ori mai mari comparativ cu cele de la grupul de vârstă 15-25 ani.

În cadrul studiilor clinice (HPV-070 şi HPV-048), efectuate la fetiţe cu vârsta între 9 şi 14 ani cărora le-a fost administrată schema terapeutică cu 2 doze (0, 6 luni sau 0, 12 luni) şi la adolescente şi femei cu vârsta între 15-25 ani cărora le-a fost administrat Cervarix conform schemei terapeutice standard la 0, 1, 6 luni, toate persoanele au prezentat seroconversie pentru ambele tipuri de HPV 16 şi 18 la o lună după administrarea celei de-a doua doze. Răspunsul imun după administrarea a 2 doze la fetiţele cu vârsta între 9 şi 14 ani nu a prezentat non-inferioritate comparativ cu răspunsul obţinut după administrarea a 3 doze la adolescente şi femei cu vârsta între 15 şi 25 ani.

Eficacitatea Cervarix se deduce pentru vârsta cuprinsă între 9 şi 14 ani pe baza acestor date de imunogenitate.

Durata răspunsului imun la femei cu vârsta de 26 de ani şi peste

În cadrul studiului de fază III (HPV-015) efectuat la femei cu vârsta de 26 de ani şi peste, toţi subiecţii au prezentat seroconversie la o lună după administrarea celei de-a treia doze. La 84 de luni după finalizarea unei scheme complete de vaccinare (la luna 78), 99,3% şi 95,9 % dintre femeile iniţial seronegative au rămas seropozitive pentru anticorpii anti-HPV-16 şi respectiv anti-HPV-18. Toate femeile iniţial seropozitive au rămas seropozitive pentru anticorpii anti-HPV-16 şi anti-HPV-18.

Titrurile de anticorpi au înregistrat un maxim la luna 7 apoi au scăzut gradual până la luna 18 şi s-au stabilizat într-o perioadă de platou până la luna 84.

Imunogenicitatea la copii şi adolescenţi de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani

Imunogenicitatea la copii şi adolescenţi a fost evaluată în cadrul a două studii clinice HPV-011 (N=173) şi HPV-040 (N=556). Datele au evidenţiat o imunogenicitate comparabilă între persoanele de sex masculin şi feminin. În studiul HPV-011, toţi subiecţii au prezentat seroconversie pentru ambele tulpini HPV-16 şi HPV-18 şi valorile TMG nu au fost inferioare celor observate la persoanele de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 15 şi 25 ani, în cadrul studiului HPV-012.

Stabilirea eficacităţii clinice împotriva leziunilor anale şi cancerelor

Nu au fost efectuate studii clinice de eficacitate cu Cervarix împotriva leziunilor anale precanceroase.

Totuşi, studiile efectuate la fetiţe cu vârsta cuprinsă între 9 şi 14 de ani (studiul HPV-071) şi la femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani (studiul HPV-010), au demonstrat un răspuns imun superior în cazul administrării Cervarix comparativ cu vaccinul comparator, pentru care eficacitatea împotriva leziunilor anale precanceroase a fost concludentă şi a arătat protecţie.

Imunogenitatea la femei infectate cu HIV

Două studii clinice au evaluat siguranța și imunogenitatea Cervarix:

1. În cadrul studiului HPV-020 desfăşurat în Africa de Sud, la 22 de subiecţi neinfectaţi cu HIV şi la 42 de subiecţi infectaţi cu HIV (stadiul clinic 1 conform OMS; cohorta ATP pentru imunogenitate) le-a fost administrat Cervarix.

2. Studiul HPV-019, un studiu comparativ al Cervarix și al vaccinului HPV tetravalent a fost efectuat la 289 (cohorta ATP = 157) subiecți de sex feminin neinfectați cu HIV și la 257 (cohorta ATP = 166) subiecți de sex feminin infectați cu HIV cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani, în Brazilia, Estonia, India și Thailanda.

La intrarea în studiu, subiecții infectați cu HIV din ambele studii au trebuit: să fie asimptomatici, indiferent de stadiul clinic anterior; să aibă încărcături virale nedetectabile (adică, încărcătură virală < 400 copii/ml) timp de cel puțin șase luni sub tratament antiretroviral (ART) (HPV-020) sau sub tratament antiretroviral cu eficacitate ridicată (HAART) timp de cel puțin un an (HPV-019); să nu fie diagnosticați cu tuberculoză activă (TB) sau sub tratament pentru TB; doar în HPV-019 - să aibă un număr de celule CD4 > 350 celule/mm3.

În ambele studii, seroconversia la luna 7 la subiecții infectați cu HIV cărora li s-a administrat Cervarix a fost de 100% pentru ambele antigene în cohorta ATP. În HPV-019, seropozitivitatea la luna 24 după vaccinarea cu Cervarix a fost de 100% pentru anticorpii HPV-16 şi >96% pentru anticorpii HPV-18, cu o valoare a mediei geometrice a concentrațiilor (MGC) de 12 ori mai mare decât răspunsul la infecția naturală cu HPV.

În ambele studii, MGC ale anticorpilor la subiecții infectați cu HIV au părut mai mici decât la subiecții neinfectați cu HIV (interval de încredere 95% fără suprapunere). În cazul HPV-019, superioritatea răspunsurilor imune (raporturile TGM ale anticorpilor neutralizanți) față de ambele antigene HPV-16 și HPV-18 a fost demonstrată pentru Cervarix comparativ cu vaccinul HPV tetravalent, în luna 7 la subiecții infectați cu HIV. Relevenţa clinică a observaţiilor nu este cunoscută. Nu există date de eficacitate clinică privind protecţia împotriva infecţiei persistente sau leziunilor precanceroase în cadrul grupului femeilor infectate cu HIV.

Profilul observat de reactogenitate și siguranță al Cervarix la femeile infectate cu HIV a fost în concordanță cu profilul de siguranță cunoscut la subiecții sănătoși (vezi pct. 4.8).

Nu este aplicabil.

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om, pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea acută şi după doze repetate, toleranţa locală, fertilitatea, toxicitatea embriofetală şi postnatală (până la finalul perioadei de alăptare).

Datele serologice sugerează existenţa unui proces de transfer al anticorpilor anti-HPV-16 şi anti-HPV-18 prin lapte în timpul perioadei de lactaţie la şobolan. Totuşi, nu se ştie dacă anticorpii induşi de vaccin sunt excretaţi în laptele uman.

Clorură de sodium (NaCl)

Dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat (NaH2PO4.2 H2O)

Apă pentru preparate injectabile

Pentru adjuvanţi, vezi pct. 2.

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

5 ani.

Cervarix trebuie administrat cât se poate de repede după scoaterea din frigider.

Totuşi, a fost demonstrată stabilitatea atunci când sunt păstrate în afara frigiderului timp de până la 3 zile la temperaturi cuprinse între 8°C şi 25°C sau până la o zi la temperaturi cuprinse între 25°C şi 37°C. Dacă nu este utilizat până la sfârşitul acestei perioade, vaccinul trebuie aruncat.

După prima deschidere, se recomandă utilizarea imediată. Dacă nu este folosit imediat, vaccinul trebuie păstrat la frigider (2°C - 8°C). Vaccinul trebuie aruncat dacă nu este folosit timp de 6 ore de la deschidere.

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

Seringă preumplută 0,5 ml suspensie în seringă preumplută (sticlă tip I) cu un piston cu dop (cauciuc butilic) şi cu un capac protector din cauciuc. Mărimi de ambalaje conţinând 1 şi 10, cu sau fără ace.

Flacon 0,5 ml suspensie într-un flacon monodoză (sticlă tip I) cu un dop (cauciuc butilic). Mărimi de ambalaje conţinând 1, 10 şi 100.

Flacon multidoză 1 ml suspensie într-un flacon cu 2 doze (sticlă tip I) cu un dop (cauciuc butilic). Mărimi de ambalaje conţinând 1, 10 şi 100.

Capacul protector și dopul pistonului din cauciuc al seringii preumplute și dopul flaconului sunt fabricate din cauciuc sintetic.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

În timpul păstrării seringii, poate fi observat un depozit alb, fin cu un supernatant incolor, limpede.

Acest lucru nu constituie un semn de deteriorare.

Înainte de administrare, conţinutul seringii trebuie examinat vizual atât înainte cât şi după agitare, pentru a detecta prezenţa oricărei particule străine şi/sau modificări de aspect.

Dacă se observă orice modificări ale aspectului sau sunt prezente particule străine, vaccinul trebuie aruncat.

Înainte de utilizare, vaccinul trebuie agitat bine.

Instrucțiuni pentru seringa preumplută

Adaptor tip Luer Lock Țineţi seringa de corpul seringii, nu de piston.

Deșurubați capacul seringii răsucindu-l în sens invers

Pistonul acelor de ceasornic. seringii

Corpul seringii Capacul seringii

Atașați acul, conectând ușor butucul acului la adaptorul

Butucul acului tip Luer Lock și rotiți un sfert de rotație în sensul acelor de ceasornic până când simțiți că se blochează.

Nu trageți pistonul seringii din corpul seringii. Dacă se întâmplă, nu administrați vaccinul.

În timpul păstrării flaconului, poate fi observat un depozit alb, fin cu un supernatant incolor, limpede.

Acest lucru nu constituie un semn de deteriorare.

Înainte de administrare, conţinutul flaconului trebuie examinat vizual atât înainte cât şi după agitare, pentru a detecta prezenţa oricărei particule străine şi/sau modificări de aspect.

Dacă se observă orice modificări ale aspectului sau sunt prezente particule străine, vaccinul trebuie aruncat.

Înainte de utilizare, vaccinul trebuie agitat bine.

În timpul păstrării flaconului, poate fi observat un depozit alb, fin cu un supernatant incolor, limpede.

Acest lucru nu constituie un semn de deteriorare.

Înainte de administrare, conţinutul flaconului trebuie examinat vizual atât înainte cât şi după agitare, pentru a detecta prezenţa oricărei particule străine şi/sau modificări de aspect.

Dacă se observă orice modificări ale aspectului sau sunt prezente particule străine, vaccinul trebuie aruncat.

Înainte de utilizare, vaccinul trebuie agitat bine.

Când se utilizează flaconul multidoză, fiecare 0,5 ml trebuie extraşi folosind un ac şi o seringă sterile; trebuie luate măsuri de precauţie pentru a evita contaminarea conţinutului.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

GlaxoSmithKline Biologicals SA.

Rue de l'Institut 89

B-1330 Rixensart, Belgia

EU/1/07/419/004

EU/1/07/419/005

EU/1/07/419/006

EU/1/07/419/007

EU/1/07/419/008

EU/1/07/419/009

EU/1/07/419/001

EU/1/07/419/002

EU/1/07/419/003

EU/1/07/419/010

EU/1/07/419/011

EU/1/07/419/012

Data primei autorizări: 20 septembrie 2007

Data ultimei reautorizări: 17 septembrie 2012

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu.