CEFAZOLINA APTAPHARMA 1g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă prospect medicament

Cefazolină AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

Fiecare flacon conține cefazolină sodică 1048 mg echivalent cu cefazolină 1 g.

Fiecare flacon cu Cefazolină AptaPharma 1 g conține sodiu 50,6 mg (2,2 mmol).

Pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă.

Soluția are un pH în intervalul 4,7 - 5,1 și osmolalitate în intervalul 308-675 mOsm/kg.

Pulbere albă sau aproape albă.

Cefazolina este indicată pentru tratamentul următoarelor infecții cauzate de microorganismele sensibile la cefazolină:

* infecții ale pielii și țesuturilor moi

* infecții osoase și articulare.

Profilaxia perioperatorie. Pentru intervențiile chirurgicale cu risc crescut de infecții cu agenți patogeni anaerobi, de exemplu chirurgie colorectală, se recomandă o combinație cu un medicament adecvat cu activitate împotriva anaerobilor.

Utilizarea cefazolinei trebuie limitată la cazurile în care este necesar un tratament parenteral.

Susceptibilitatea organismului cauzal la tratament trebuie testată (dacă este posibil), deși terapia poate fi inițiată înainte ca rezultatele să fie disponibile.

Trebuie luate în considerare ghidurile oficiale privind utilizarea adecvată a agenților antibacterieni.

Doza, precum și modul de administrare depind de localizarea și severitatea infecției și de progresul clinic și bacteriologic. Trebuie luate în considerare recomandările terapeutice locale.

Adulți și adolescenți (cu vârsta peste 12 ani și ≥ 40 kg greutate corporală)

- Infecții cauzate de microorganisme sensibile: 1 g - 2 g cefazolină pe zi împărțită în 2-3 doze egale.

- Infecții cauzate de microorganisme moderat sensibile: 3 g - 4 g cefazolină pe zi împărțită în 3-4 doze egale.

În cazul infecțiilor severe, doze de până la 6 g pe zi pot fi administrate în trei sau patru doze egale (o doză la fiecare 6 sau 8 ore).

Recomandări speciale cu privire la doze

Profilaxia peri-operatorie

- Pentru a preveni infecția post-operatorie în chirurgia contaminată sau potențial contaminată, dozele recomandate sunt: 1 g cefazolină cu 30 - 60 minute înainte de intervenția chirurgicală

- În cazul intervențiilor chirurgicale lungi (2 ore sau mai mult) suplimentar 0,5 - 1 g cefazolină în timpul intervenției.

- Continuarea prelungită a administrării dincolo de intervenția chirurgicală trebuie susținută de ghidurile oficiale naționale.

Este important ca (1) doza preoperatorie să fie administrată cu doar (30 min până la 1 oră) înainte de începerea intervenției chirurgicale, astfel încât nivelurile adecvate de antibiotic să fie prezente în ser și țesuturi în momentul inciziei chirurgicale inițiale; și (2) cefazolina se administrează, dacă este necesar, la intervale adecvate în timpul intervenției chirurgicale pentru a furniza niveluri suficiente de antibiotic în momentele anticipate de expunere cea mai mare la organisme infecțioase.

Pacienți adulți cu insuficiență renală

Adulții cu insuficiență renală pot avea nevoie de o doză mai mică pentru a evita suprapunerea.

Această doză mai mică poate fi ghidată prin determinarea concentrațiilor sanguine. Dacă nu este posibil, doza poate fi stabilită pe baza clearance-ului creatininei.

Terapia de întreținere cu cefazolină la pacienții cu insuficiență renală

Clearance-ul creatininei Creatinină serică (mg/100 ml) Doza (ml/min)

Doza normală și intervalul normal ≥ 55 ≤ 1,5 de dozare 35 - 54 1.6 - 3.0 Doza normală, la fiecare 8 ore

Jumătate din doza normală la 11 - 34 3.1 - 4.5 fiecare 12 ore

Jumătate din doza normală la ≤ 10 ≥ 4,6 fiecare 18 - 24 de ore

La pacienții cu hemodializă, programul de tratament depinde de condițiile de dializă.

Linii directoare pentru doza pentru adulți

Tabel de reconstituire pentru injectare intramusculară

Conținut per flacon Cantitatea de solvent care Concentrația aproximativă trebuie adăugată 1 g 2,5 ml 330 mg/ml

Tabel de reconstituire pentru injectare intravenoasă

Conținut per flacon Cantitatea minimă de Concentrația solvent care trebuie aproximativă adăugată 1 g 4 ml 220 mg/ml

Infecții cauzate de microorganisme sensibile

Se recomandă o doză de 25-50 mg/kg greutate corporală împărțită în două până la patru doze egale pe zi (o doză la fiecare 6, 8 sau 12 ore).

Infecții cauzate de microorganisme sensibile moderat

Se recomandă o doză de până la 100 mg/kg greutate corporală împărțită în trei sau patru doze egale (o doză la fiecare 6 sau 8 ore).

Prematuri și sugari cu vârsta sub 1 lună

Deoarece siguranța utilizării la prematuri și sugari cu vârsta sub o lună nu a fost determinată, utilizarea cefazolinei la acești pacienți nu este recomandată. A se vedea, de asemenea, rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.4.

Instrucțiuni cu privire la doza pentru copii și adolescenți

Injecție intravenoasă

Flacon de 1 g: Conținutul unui flacon (1000 mg cefazolină) se dizolvă în 4 ml de solvent compatibil (adică concentrație de aproximativ 220 mg/ml). Volumul respectiv al acestei soluții care urmează să fie utilizat este indicat în tabelul 1, în plus față de doza în mg.

Administrarea intravenoasă de soluții de lidocaină trebuie evitată cu strictețe.

Tabelul 1: Volume adecvate pentru injectarea intravenoasă și intramusculară pentru pacienții copii și adolescenți

Greutatea Concentra 5 kg 10 kg 15 kg 20 kg 25 kg corporală ția

Doza divizată la 63 mg; 125 mg; 188 mg; 250 mg; 313 mg; fiecare 12 ore la Flacon de 0,29 ml 0,57 ml 0,85 ml 1,14 ml 1,42 ml 25 mg/kg greutate 1 g corporală/zi

Doza divizată la 42 mg; 85 mg; 125 mg; 167 mg; 208 mg; fiecare 8 ore la 0,19 ml 0,38 ml 0,57 ml 0,76 ml 0,94 ml 25 mg/kg Flacon de greutate 1 g corporală/zi

Doza divizată la 31 mg; 62 mg; 94 mg; 125 mg; 156 mg; fiecare 6 ore la 0,14 ml 0,28 ml 0,43 ml 0,57 ml 0,71 ml 25 mg/kg Flacon de greutate 1 g corporală/zi

Doza divizată la 125 mg 250 mg; 375 mg; 500 mg; 625 mg; fiecare 12 ore la Flacon de 0,57 ml 1,14 ml 1,7 ml 2,27 ml* 2,84 ml* 50 mg/kg greutate 1 g corporală/zi

Doza divizată la 83 mg; 166 mg; 250 mg; 333 mg; 417 mg; fiecare 8 ore la

Flacon de 0,38 ml 0,75 ml 1,14 ml 1,51 ml 1,89 ml 50 mg/kg 1 g greutate corporală/zi

Doza divizată la 63 mg; 125 mg; 188 mg; 250 mg; 313 mg; fiecare 6 ore la Flacon de 0,29 ml 0,57 ml 0,85 ml 1,14 ml 1,42 ml 50 mg/kg 1 g greutate corporală/zi

Doza divizată la 167 mg; 333 mg; 500 mg; 667 mg; 833 mg; fiecare 8 ore la

Flacon de 0,76 ml 1,51 ml 2,27 ml* 3,03 ml* 3,79 ml* 100 mg/kg 1 g greutate corporală/zi

Doza divizată la 125 mg; 250 mg; 375 mg; 500 mg; 625 mg; fiecare 6 ore la

Flacon de ,57 ml 1,14 ml 1,7 ml 2,27 ml* 2,84 ml* 100 mg/kg g greutate corporală/zi

* Pentru administrarea intramusculară, atunci când volumul calculat al fiecărei administrări individuale depășește 2 ml, este de preferat să selectați o schemă de dozare cu doze mai divizate pe parcursul zilei (3 sau 4) sau să împărțiți volumul care urmează să fie administrat în părți egale între două locuri de injectare diferite.

Pentru volume mai mici de 1 ml, vă rugăm să utilizați o seringă de 0,5 ml pentru o mai bună acuratețe a dozei.

Injecție intramusculară

Conținutul unui flacon (1000 mg cefazolină) se dizolvă în 4 ml de solvent compatibil (adică concentrație de aproximativ 220 mg/ml) și volumul corespunzător (așa cum este indicat în tabelul 1) este retras din soluția reconstituită și se administrează prin injecție intramusculară.

Pentru administrarea la copii cu vârsta sub 30 de luni, cefazolina nu trebuie dizolvată în soluție de lidocaină (a se vedea Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.4).

Perfuzie intravenoasă

Doza poate fi administrată sub formă de perfuzie intravenoasă, utilizând soluția reconstituită și diluată în continuare (10 mg/ml) descrisă în Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 6.6.

Copii și adolescenți cu insuficiență renală

Copiii cu insuficiență renală (ca și adulții) pot avea nevoie de o doză mai mică pentru a evita suprapunerea.

Această doză mai mică poate fi ghidată prin determinarea concentrațiilor sanguine. Dacă nu este posibil, doza poate fi determinată pe baza clearance-ului creatininei, în conformitate cu următoarele linii directoare.

La copiii cu afectare moderată (clearance-ul creatininei 40 - 20 ml/min), 25% din doza zilnică normală, împărțită în doze la fiecare 12 ore este suficient.

La copiii cu afectare severă (creatinină 20 - 5 ml/min) va fi de 10% din doza zilnică normală, administrată la fiecare 24 de ore este suficient.

Toate aceste recomandări sunt valabile după o doză inițială de începere. A se vedea, de asemenea, rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.4.

La pacienții vârstnici cu funcție renală normală nu este necesară ajustarea dozei.

Cefazolină AptaPharma poate fi administrat sub formă de injecție intramusculară profundă sau prin injecție intravenoasă lentă sau perfuzie intravenoasă după diluare.

Volumul și tipul solventului care urmează să fie utilizat pentru reconstituire depind de modul de administrare.

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vă rugăm să consultați Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 6.6.

Dacă lidocaina este utilizată ca solvent, soluția rezultată nu trebuie administrată niciodată intravenos (vezi Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.3). Trebuie luate în considerare informațiile din

Rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină.

Durata tratamentului depinde de severitatea infecției, precum și de progresul clinic și bacteriologic.

Hipersensibilitate la substanța activă.

Pacienți cu hipersensibilitate cunoscută la antibioticele cefalosporine.

Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu reacție anafilactică) la orice alt tip de agent antibacterian beta-lactamic (peniciline, monobactame și carbapeneme).

Contraindicațiile la lidocaină trebuie excluse înainte de injectarea intramusculară de cefazolină atunci când soluția de lidocaină este utilizată ca solvent (a se vedea pct. 4.4). A se vedea informațiile din

Rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină, în special contraindicațiile:

- antecedente cunoscute de hipersensibilitate la lidocaină sau la alte anestezice locale de tip amidă

- bloc cardiac fără ritm

- insuficiență cardiacă severă

- administrarea pe cale intravenoasă

- sugari cu vârsta sub 30 de luni

Soluțiile de cefazolină care conțin lidocaină nu trebuie administrate niciodată intravenos.

Atenționări

În cazul oricărei hipersensibilități cunoscute la peniciline sau la alte antibiotice beta-lactamice, trebuie acordată atenție unei posibile sensibilități încrucișate (vezi pct. 4.3).

Ca în cazul tuturor agenților antibacteriani beta-lactamici, au fost raportate reacții de hipersensibilitate grave și ocazional letale. În cazul reacțiilor severe de hipersensibilitate, tratamentul cu cefazolină trebuie întrerupt imediat și trebuie inițiate măsuri de urgență adecvate.

Înainte de începerea tratamentului, trebuie stabilit dacă pacientul are antecedente de reacții severe de hipersensibilitate la cefazolină, la alte cefalosporine sau la orice alt tip de agent beta-lactamic. Se recomandă prudență dacă cefazolina este administrată pacienților cu antecedente de hipersensibilitate non-severă la alți agenți beta-lactamici.

Cefazolina trebuie administrată numai cu precauție deosebită pacienților cu reactivitate alergică (de exemplu rinită alergică sau astm bronșic), deoarece riscul unei reacții grave de hipersensibilitate este crescut.

Colita pseudomembranoasă asociată agentului antibacterian a fost raportată cu utilizarea cefazolinei și poate varia în severitate de la ușoară la care pune viața în pericol. Acest diagnostic trebuie luat în considerare la pacienții cu diaree în timpul sau după administrarea cefazolinei (vezi pct. 4.8). Trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu cefazolină și administrarea tratamentului specific pentru Clostridium difficile. Nu trebuie administrate medicamente care inhibă peristaltismul.

Utilizare la copii și adolescenți: Deoarece nu există suficiente experiențe disponibile până în prezent,

Cefazolină AptaPharma nu trebuie administrat nou-născuților și bebelușilor în prima lună de viață.

Utilizarea lidocainei:

În cazul în care se utilizează o soluție de lidocaină ca solvent, soluțiile de cefazolină trebuie utilizate numai pentru injectarea intramusculară. Înainte de utilizare, trebuie luate în considerare contraidicații la lidocaină, avertismente și alte informații relevante, astfel cum sunt detaliate în Rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină (a se vedea pct. 4.3).

Soluția de lidocaină nu trebuie administrată niciodată intravenos.

În cazul unei insuficiențe renale cu o rată de filtrare glomerulară sub 55 ml/min, trebuie luată în considerare o acumulare de cefazolină. Prin urmare, doza trebuie redusă în consecință sau intervalul dintre doze trebuie prelungit (a se vedea pct 4.2).

La pacienții cu insuficiență renală, utilizarea cefazolinei poate fi asociată cu convulsii.

Timpul prelungit de protrombină poate apărea la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică sau stare nutrițională precară, precum și la pacienții cărora li se administrează un curs prelungit de terapie antimicrobiană, iar la pacienții stabilizați anterior în timpul tratamentului anticoagulant. La acești pacienți, prelungirea timpului de protrombină trebuie monitorizată sub tratament cu cefazolină, deoarece poate provoca foarte rar boli plasmatice de coagulare a sângelui (vezi pct. 4.5 și 4.8). Prin urmare, INR (International Normalized Ratio) trebuie măsurat în mod regulat la pacienții cu boli care pot provoca hemoragii (de exemplu ulcere gastro-intestinale), precum și la pacienții cu defecte de coagulare (moștenite: de exemplu hemofilie; dobândite: de exemplu prin hrănire parenterală, malnutriție, tulburări hepatice sau renale sau trombocitopenie; cauzate de medicamente: de exemplu, prin heparină sau alte anticoagulante orale). Vitamina K poate fi administrată (10 mg pe săptămână) dacă este necesar.

Administrarea de lungă durată și repetată poate duce la creșterea excesivă a organismelor rezistente.

Dacă apare o suprainfecție în timpul tratamentului, trebuie luate măsuri adecvate.

Efecte asupra testelor de laborator

În cazuri rare, testul de zahăr din urină non-enzimatic și testul Coombs pot arăta rezultate fals pozitive.

Acest medicament conține sodiu 50,6 mg per flacon (1000 mg), echivalentul a 2,5% din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Cefalosporina poate duce foarte rar la tulburări de coagulare a sângelui (vezi pct. 4.4). Dacă se utilizează concomitent anticoagulante orale sau heparină cu doze mari, parametrii de coagulare trebuie monitorizați cu atenție.

Vitamina K1:

Unele cefalosporine, precum cefamandol, cefazolină și cefotetan pot provoca interferențe în metabolismul vitaminei K1, în special în cazurile de deficit de vitamina K1. Acest lucru poate necesita suplimentarea cu vitamina K1.

Datorită efectului său inhibitor asupra diurezei renale, administrarea de probenicid induce o concentrație mai mare și un timp de retenție mai lung de cefazolină în sânge.

Agenți nefrotoxici:

Nu se poate exclude faptul că efectul nefrotoxic al antibioticelor (de exemplu aminoglicozide, colistină, polimixină B), agenți de contrast care conțin iod, compuși organici cu platină, metotrexat în doză mare, unele antivirale (de exemplu, aciclovir, foscarnet), pentamidină, ciclosporină, tacrolimus și diuretice (de exemplu, furosemidă) este crescut.

Atunci când sunt administrate concomitent cu cefazolină, testele funcției renale trebuie monitorizate cu atenție.

Cefazolina ajunge la embrion/făt prin placentă. Studiile la animale nu indică efecte dăunătoare directe sau indirecte în ceea ce privește toxicitatea pentru reproducere. Nu există suficientă experiență în utilizarea la om a cefazolinei. Ca măsură de precauție, este de preferat să se evite utilizarea Cefazolină

AptaPharma în timpul sarcinii, dacă utilizarea nu este necesară.

Cefazolina trece în laptele matern în concentrații foarte mici, și, prin urmare, la doze terapeutice, nu sunt așteptate efecte asupra sugarului. Dacă apar diaree sau candidoză la sugar în timpul alăptării, mama trebuie să înceteze alăptarea sau cefazolina trebuie retrasă.

Studiile la animale nu au arătat efecte asupra fertilității.

Cefazolina nu are nici o influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

Pentru a clasifica apariția reacțiilor adverse au fost utilizate următoarele terminologii:

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 la < 1/10)

Mai puțin frecvente (≥ 1/1,000 la < 1/100)

Rare (≥ 1/10000 la < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000)

Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Aparate, sisteme și Frecvente Mai puțin Rare Foarte rare Cu frecvență organe frecvente necunoscută

Infecții și Candidoză Candidoza infestări orală (utilizare genitală prelungită) (monoliază), vaginită

Tulburări Creșterea sau Tulburări de hematologice şi scăderea coagulare (a limfatice concentrației sângelui), şi ca de glucoză din urmare, sânge sângerări.

(hiperglicemie Prezintă risc sau pentru aceste hipoglicemie). reacţii adverse

Leucopenie, pacienţii cu granulocitopeni deficienţă a e, neutropenie, vitaminei K sau trombocitopeni a altor factori e, leucocitoză, de coagulare, granulocitoză, monocitoză, pacienţii cu limfocitopenie, nutriţie basofilie și artificială sau eozinofilie au regim alimentar fost observate inadecvat, cu în analizele de tulburări ale sânge. Aceste funcţiei renale efecte sunt sau hepatice, rare și trombocitopenireversibile. e sau pacienţii cu dereglări sau afecţiuni ce pot cauza sângerări (de exemplu hemofilie, ulcer stomacal sau duodenal). De asemenea, a se vedea pct. 4.4 și 4.5. Scăderea hemoglobinei și/sau hematocritului, anemie, agranulocitoză, anemie aplastică, pancitopenie și anemie hemolitică.

Tulburări ale Eritem, eritem Necroliza Șoc anafilactic, sistemului multiform, epidermică umflarea imunitar exantem, toxică laringelui cu urticarie, (sindromul îngustarea căilor permeabilitate Lyell), respiratorii, locală sindromul creșterea reversibilă a Stevens- ritmului vaselor de Johnson. cardiac, sânge, dificultăți de articulațiilor respirație, sau scăderea membranelor tensiunii mucoase arteriale, umflarea (angioedem), limbii, prurit febră cauzată anal, prurit de medicament genital, edem și pneumonie facial. interstițială sau pneumonită.

Tulburări ale Convulsii (la Amețeală, stare sistemului pacienții cu generală de nervos disfuncție rău, oboseală.

renală, tratați Coșmaruri, cu doze prea vertij, mari). hiperactivitate, nervozitate sau anxietate, insomnie, somnolență, slăbiciune, bufeuri, tulburări de vedere a culorilor, confuzie și activitate epileptogenică.

Tulburări Revărsat respiratorii, pleural, durere toracice și toracică, mediastinale dispnee sau detresă respiratorie, tuse, rinită.

Tulburări Pierderea Colită pseudo- gastro- poftei de membranoasă intestinale mâncare, (vezi pct. 4.4) diaree, greață și vărsături.

Aceste simptome sunt de obicei moderate și dispar adesea în timpul sau după tratament.

Tulburări Creșterea hepatobiliare temporară a concentrațiilor serice de AST,

ALT, gamma

GT, bilirubină și/sau LDH și a fosfatazei alcaline, hepatită tranzitorie, icter colestatic tranzitoriu.

Tulburări renale Nefrotoxicitate, și ale căilor nefrită urinare interstițială, nefropatie nedefinită, proteinurie, creștere temporară a azotului ureic sanguin (BUN), de obicei la pacienții tratați concomitent cu alte medicamente potențial nefrotoxice.

Tulburări Durere la locul Administrarea Pentru forma generale și la injectării intravenoasă cu nivelul locului de intramusculare, poate provoca administrare administrare uneori cu tromboflebită. intramusculaindurație ră (dacă solventul conține lidocaină):

Reacții sistemice la lidocaină

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro.

Website: www.anm.ro

Simptomele supradozajului sunt cefalee, vertij, parestezie, tulburări ale sistemului nervos central, cum sunt agitație, mioclonie și convulsii.

În caz de intoxicare, sunt indicate măsuri de accelerare a eliminării. Un antidot specific nu există.

Cefazolina poate fi hemodializată.

Grup farmacoterapeutic:

Alte antibacteriene -lactamice, cefalosporine de primă generație. Cod ATC: J01DB04

Cefazolina este un antibiotic cefalosporină bactericidă din prima generație pentru administrarea parenterală.

Cefalosporinele inhibă sinteza peretelui celular (în stadiul de creștere) prin blocarea proteinelor care leagă penicilina (PBPs) precum transpeptidazele. Rezultatul este o acțiune bactericidă.

Relație farmacocinetică/farmacodinamie

Pentru cefalosporine, cel mai important indice farmacocinetico-farmacodinamic care se corelează cu eficacitatea in vivo s-a dovedit a fi procentul intervalului de dozare în care concentrația nelegată rămâne peste concentrația minimă inhibitorie (CMI) a cefazolinei pentru speciile țintă individuale (adică %T>CMI).

Mecanisme de rezistență

Rezistența la cefazolină se poate baza pe unul dintre următoarele mecanisme:

- Inactivarea de către beta-lactamaze: cefazolina are o stabilitate ridicată împotriva penicilinazelor bacteriilor gram-pozitive, dar numai o stabilitate scăzută împotriva beta-lactamazelor codificate cu plasmidă, de exemplu beta-lactamaze cu spectru extins sau beta-lactamaze cu cod cromozomial de tip AmpC.

- Afinitate redusă a proteinelor care leagă penicilina (PBP) la cefazolină: rezistența dobândită a pneumococilor și a altor streptococi este cauzată de modificări ale PBP din cauza mutațiilor.

Rezistența stafilococilor rezistenți la meticilină (oxacilină) apare din cauza formării unui PBP suplimentar cu o afinitate mai mică pentru cefazolină.

- Penetrarea insuficientă a cefazolinei prin peretele celular exterior al bacteriilor gram-negative poate duce la o inhibare insuficientă a PPP.

- Cefazolina poate fi transportată în afara celulei prin pompe eflux.

Există o rezistență încrucișată parțială sau totală a cefazolinei cu alte cefalosporine și peniciline.

Valori critice pentru testarea sensibilității

Următoarele valori critice au fost stabilite de Comitetul European pentru Testarea Sensibilității

Antimicrobiene (EUCAST). Valorile critice clinice ale CMI (versiunea 10.0, valabilă de la 2020-01-01).

Specii Sensibil (≤) Rezistent (>)

Staphylococcus spp. Nota Nota 2 2

Streptococ din grupele A, B, Nota Nota

C și G

Streptococi din grupul Viridans 0,5 mg/l 0,5 mg/l

Valori critice PK/PD (fără 1 mg/l 2 mg/l corelare cu specii) 1Sensibilitatea stafilococilor la cefalosporine este dedusă din sensibilitatea la cefoxitină, cu excepția cefiximei, ceftazidimei, ceftazidimă-avibactam, ceftibuten și ceftolozan-tazobactam, care nu au valori critice și nu trebuie utilizate pentru infecții stafilococice. Unele S. aureus rezistente la meticilină sunt sensibile la ceftarolină și ceftobiprol. 2Sensibilitatea grupelor de streptococi A, B, C și G la cefalosporine este dedusă din sensibilitatea la benzilpenicilină.

Tabelul următor prezintă agenți patogeni relevanți din punct de vedere clinic, clasificați ca sensibili sau rezistenți pe baza datelor in vitro și in vivo. Cefazolina este eficientă împotriva unor specii in vitro, dar nu clinic, astfel încât aceste specii sunt clasificate aici ca rezistente.

Prevalența rezistenței dobândite poate varia din punct de vedere geografic și în timp pentru speciile selectate, iar informațiile locale sunt de dorit, în special în cazul tratării infecțiilor severe. Dacă este necesar, trebuie solicitată consilierea de specialitate atunci când prevalența locală a rezistenței este de așa natură încât eficacitatea cefazolinei este discutabilă. În special în cazul infecțiilor severe sau al eșecului tratamentului, trebuie efectuat un diagnostic microbiologic care să includă identificarea microorganismului și susceptibilitatea acestuia la cefazolină.

Aerobe Gram-pozitiv

Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină)

Specii pentru care rezistența dobândită poate fi o problemă

Aerobe Gram-pozitiv

Streptococi beta-hemolitici din grupa A, B, C și G

Staphylococcus epidermidis (sensibil la meticilină)

Streptococcus pneumoniae

Aerobe Gram-negativ

Haemophilus influenzae

Organisme rezistente în mod inerent

Aerobe Gram-pozitiv

Staphylococcus aureus, rezistent la meticilină

Aerobe Gram-negativ

Citrobacter spp.

Enterobacter spp.

Klebsiella pneumoniae

Morganella morganii

Proteus mirabilis

Proteus stuartii

Proteus vulgaris

Pseudomonas aeruginosa

Serratia spp.

Cefazolina se administrează parenteral. După administrarea injecției intramusculare de 500 mg, concentrațiile plasmatice maxime obținute după aproximativ o oră au fost de 20-40 micrograme/ml.

După administrarea a 1 g au fost obținute concentrații plasmatice maxime de 37-63 micrograme/ml.

Într-un studiu cu perfuzie intravenoasă continuă de cefazolină la adulți sănătoși la doze de 3,5 mg/kg timp de o oră (aproximativ 250 mg), urmată de 1,5 mg/kg pentru următoarele două ore (aproximativ 100 mg) o concentrație plasmatică stabilă de aproximativ 28 micrograme/ml a fost demonstrată în a treia oră. Tabelul următor prezintă concentrația plasmatică medie de cefazolină după injectarea intravenoasă a unei singure doze de 1 g.

Concentrațiile plasmatice după 1 g intravenos (μg/mL) 5 min 15 min 30 min 1 oră 2 ore 4 ore 188,4 135,8 106,8 73,7 45,6 16,5

Cefazolina este legată în proporție de 70% - 86% de proteinele plasmatice. Volumul de distribuție este de aproximativ 11 l/1,73 m2. Când cefazolina este administrată pacienților fără obstrucție a canalelor biliare, nivelurile de antibiotic la 90 - 120 minute după administrare au fost în general mai mari decât nivelurile de antibiotic din ser.

Invers, în cazul în care există obstrucție, concentrațiile de antibiotic în bilă au fost mult mai mici decât concentrațiile plasmatice. După administrarea dozelor terapeutice la pacienții cu meninge inflamat, au fost măsurate concentrații diferite de cefazolină de la 0 la 0,4 micrograme/ml în lichidul cefalorahidian. Cefazolina poate trece cu ușurință prin membranele sinoviale inflamate, iar concentrația de antibiotic obținută în articulații este similară cu concentrația plasmatică.

Cefazolina nu este metabolizată.

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de circa 1 oră şi 35 de minute. Cefazolina este excretată în urină sub formă activă microbiologic. Aproximativ 56-89% dintr-o doză intramusculară de 500 mg este excretată în primele 6 ore, 80% până la aproape 100% în 24 de ore. După administrarea intramusculară a 500 mg şi 1 g concentraţiile în urină pot atinge 500-4000 μg/ml.

Cefazolina se elimină din plasmă prin filtrare glomerulară, clearance-ul renal este 65 ml/min/1,73 m2.

Toxicitatea acută a cefazolinei este scăzută.

Administrarea repetată a cefazolinei la câini și șobolani timp de 1 - 6 luni pe căi diferite de administrare nu a arătat niciun efect semnificativ asupra parametrilor hematologici și biochimici.

Toxicitatea renală a fost observată după doze repetate la iepuri, dar nu și la câini sau șobolani.

Cefazolina nu a prezentat nicio activitate teratogenă sau embriotoxică.

Nu sunt disponibile studii privind mutagenitatea și carcinogenitatea cefazolinei.

Nu conține excipienți.

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepția celor menționate la pct. 6.6.

Pentru incompatibilități, a se vedea, de asemenea, pct. 4.5.

2 ani

Soluția reconstituită/diluată trebuie administrată imediat după reconstituire.

Nu depozitați la temperaturi peste 25°C.

Păstrați flacoanele în cutia exterioară pentru a le proteja de lumină.

Pentru condițiile de depozitare după reconstituirea și diluarea medicamentului, a se vedea pct. 6.3.

Flacoane din sticlă incoloră, tip III, de 10 ml, cu dop de cauciuc bromobutilic și sigilate cu capsă din aluminiu detașabilă în cutie de carton.

Ambalaje cu 10 flacoane.

Pentru fiecare cale de administrare, consultați tabelul pentru volumele de adaos și concentrațiile de soluție, care pot fi utile atunci când sunt necesare doze fracționate.

Injecție intramusculară

Cefazolină AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă:

Reconstituiți Cefazolină AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă cu unul dintre următorii solvenți compatibili, conform tabelului de diluție care urmează:

* Apă pentru preparate injectabile

* Soluție de glucoză 100 mg/ml (10%)

* Soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)

* Soluție de lidocaină HCl 5 mg/ml (0,5%)

Agitați bine până când conținutul flaconului este complet dizolvat și injectați sub formă de injecție intramusculară profundă.

Tabel de reconstituire pentru injectare intramusculară

Conținut per flacon Cantitatea de solvent care Concentrația aproximativă trebuie adăugată 1 g 2,5 ml 330 mg/ml

Pentru cantitatea de solvent care trebuie adăugată pentru copii și adolescenți, vă rugăm să consultați pct. 4.2 Instrucțiuni cu privire la doza pentru copii și adolescenți. Utilizarea lidocainei:

În cazul în care se utilizează o soluție de lidocaină ca solvent, soluțiile de cefazolină trebuie utilizate numai pentru injectarea intramusculară. Înainte de utilizare, trebuie luate în considerare contraindicațiile la lidocaină, atenționările și alte informații relevante, astfel cum sunt detaliate în

Rezumatul caracteristicilor produsului pentru lidocaină.

Soluția de lidocaină nu trebuie administrată niciodată intravenos.

Injecția intramusculară cu lidocaină ca solvent este indicată pentru copiii cu vârsta peste 30 de luni.

Injecție intravenoasă

Reconstituiți Cefazolină AptaPharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă cu unul dintre următorii solvenți compatibili, conform tabelului de diluție care urmează:

* apă pentru preparate injectabile

* soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau

* soluție de glucoză 50 mg/ml (5%)

* soluție de glucoză 100 mg/ml (10%)

Tabel de reconstituire pentru injectare intravenoasă

Conținut per flacon Cantitatea minimă de Concentrația solvent care trebuie aproximativă adăugată 1 g 4 ml 220 mg/ml

Cefazolină AptaPharma trebuie injectat lent timp de trei până la cinci minute. În nici un caz soluția nu trebuie injectată în mai puțin de 3 minute. Acest lucru trebuie făcut direct în venă sau în tubul din care pacientul primește soluție intravenoasă.

Dozele unice care depășesc 1 g trebuie administrate sub formă de perfuzie intravenoasă timp de 30 până la 60 de minute.

Instrucțiuni cu privire la doza pentru copii și adolescenți:

Flacon de 1 g: Conținutul unui flacon (1000 mg cefazolină) se dizolvă în 4 ml de solvent compatibil (adică concentrație de aproximativ 220 mg/ml). Volumul respectiv al acestei soluții care urmează să fie utilizat este indicat în tabelul 1, în plus față de doza în mg.

Pentru cantitatea de solvent care trebuie adăugată pentru copii și adolescenți, vă rugăm să consultați 4.2 - Orientări pentru doza la copii și adolescenți. Pentru volume mai mici de 1 ml, vă rugăm să utilizați o seringă de 0,5 ml pentru o mai bună acuratețe a dozei.

Perfuzie intravenoasă

Cefazolină Apta Pharma 1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă trebuie mai întâi reconstituită cu unul dintre solvenții detaliați ca fiind compatibili pentru injectarea intravenoasă.

Diluarea ulterioară trebuie să aibă loc cu unul dintre următorii solvenți compatibili, conform tabelului de diluție, după cum urmează:

* soluție de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%)

* solutie de glucoză 50 mg/ml (5%)

* soluție Ringer

* soluție Ringer lactat

* apă pentru preparate injectabile

Tabel de diluție pentru perfuzie intravenoasă

Conținut per flacon Reconstituire Diluare Concentrația aproximativă Cantitatea minimă de Cantitatea de diluant diluant care trebuie care trebuie adăugată adăugată 1 g 4 ml 50 ml - 100 ml 20 mg/ml - 10 mg/ ml

Soluțiile de Cefazolină AptaPharma care conțin lidocaină nu trebuie administrate niciodată intravenos.

În ceea ce privește toate medicamentele parenterale, inspectați vizual soluția reconstituită pentru a detecta particule și modificări de culoare înainte de administrare. Soluția trebuie utilizată numai dacă este limpede și practic lipsită de particule.

Medicamentul reconstituit este numai pentru o singură utilizare.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Apta Medica Internacional d.o.o

Likozarjeva ul. 6 1000 Ljubljana

Slovenia

13795/2021/01

Data primei autorizări: Martie 2021.

Mai 2023