ZOMACTON 4mg (12 UI) pulbere+solvent pentru soluție injectabilă prospect medicament

ZOMACTON 4 mg (12 UI) pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Un flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 4 mg (12 UI) somatropină*

* produsă prin inginerie genetică din E. coli

O fiolă cu solvent pentru soluţie injectabilă conţine: clorură de sodiu, alcool benzilic 31,5 mg, apă pentru preparate injectabile.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Pulberea: pulbere de culoare albă sau aproape albă.

Solventul: soluţie limpede, incoloră.

Zomacton este indicat în tratamentul de lungă durată al copiilor:

- cu deficit de creştere produs de insuficienţa hormonului somatotrop.

- cu deficit de creştere produs de disgenezia gonadală (sindrom Turner), confirmată prin analiză cromozomială.

Deficitul creşterii, produs de insuficienţa hormonului somatotrop (nanism hipofizar): doza uzuală recomandată este de 0,17-0,23 mg somatropină/kg, echivalent cu 4,9-6,9 mg/m2 pe săptămână divizată în 6-7 prize de injecţii subcutanate, corespunzând la 0,02-0,03 mg somatropină/kg şi pe zi sau 0,7-1,0 mg/m2 şi pe zi.

Doza maximă recomandată care nu trebuie depăşită este de 0,27 mg/kg sau 8 mg/m2, corespunzând la 0,04 mg/kg pe zi.

Sindrom Turner: doza uzuală recomandată este de 0,33 mg somatropină/kg şi pe săptămână, echivalent cu 9,86 mg/m2 divizată în 6-7 prize de injecţii subcutanate, corespunzând la 0,05 mg /kg şi pe zi sau 1,40-1,63 mg/m2 şi pe zi.

Zomacton trebuie prescris doar de către medici specialişti care posedă cunoştinţe despre indicaţia terapeutică pentru care a fost recomandat.

Doza trebuie individualizată, stabilindu-se în funcţie de răspunsul pacientului la tratament.

Durata tratamentului, în mod obişnuit de câţiva ani, depinde de maximul de beneficiu terapeutic dorit.

Administrarea subcutanată poate provoca reducerea sau creşterea ţesutului adipos subiacent de la nivelul locului de administrare. Din această cauză se recomandă alternarea locurilor de administrare.

Zomacton nu se administrează prematurilor sau nou-născuţilor, deoarece solventul conţine alcool benzilic.

Hipersensibilitate la somatropină sau la oricare dintre excipienţi.

Somatropina nu trebuie administrată la pacienţii care prezintă semne de tumori active. Tumorile intracraniene trebuie să fie inactive, iar terapia antitumorală trebuie să se fi încheiat înainte de instituirea tratamentului cu hormon de creştere. Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar semne de creştere tumorală.

Somatropina nu trebuie utilizată pentru stimularea creşterii la copii ale căror epifize de creştere s-au închis.

Nu trebuie trataţi cu somatropină pacienţii cu boli critice acute care suferă complicaţii în urma intervenţiilor chirurgicale pe cord deschis, intervenţiilor chirurgicale abdominale, traumatismelor multiple cauzate de accidente, insuficienţei respiratorii acute sau afecţiunilor similare.

La copiii cu boală renală cronică, tratamentul cu somatropină trebuie oprit în momentul efectuării transplantului renal.

A nu se depăşi doza zilnică maximă recomandată (vezi pct. 4.2).

Tratamentul cu Zomacton va fi efectuat sub supravegherea unui medic endocrinolog cu experienţă în tratamentul nanismului hipofizar.

Deoarece conţine alcool benzilic, Zomacton nu trebuie administrat la prematuri sau nou-născuţi.

Alcoolul benzilic poate provoca reacţii toxice şi anafilactoide la sugari şi copii sub 3 ani.

Zomacton nu este indicat în tratamentul pe termen lung la copii cu deficit de creştere din cauza sindromului Prader-Willi, confirmat prin analiza genetică, cu excepţia situaţiilor în care aceştia sunt diagnosticaţi şi cu deficit de hormon de creştere.

S-au raportat cazuri de apnee în somn şi moarte subită după iniţierea tratamentului cu hormon de creştere la copii cu sindrom Prader-Willi care prezentau unul sau mai mulţi din următorii factori de risc: obezitate severă, istoric de obstrucţie a căilor respiratorii superioare sau apnee în somn, sau infecţii respiratorii nediagnosticate.

Având în vedere că somatropina poate reduce sensibilitatea la insulină, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru a dovedi intoleranţa la glucoză. În cazul pacienţilor cu diabet zaharat, ar putea fi necesară ajustarea dozei de insulină după iniţierea tratamentului cu un produs care conţine somatropină. Pacienţii cu diabet sau intoleranţă la glucoză trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului cu somatropină. Se recomandă de asemenea prudenţă în utilizarea Zomacton la pacienţii cu antecedente familiale care îi predispun la această boală.

Ca în cazul tuturor produselor care conţin somatropină, un procent redus de pacienţi poate dezvolta anticorpi la somatropină. Capacitatea de legare a acestor anticorpi este scăzută şi nu are niciun efect asupra ritmului de creştere. Testele de anticorpi anti-somatropină trebuie efectuate la orice pacient care nu răspunde la tratament.

Hormonul de creştere măreşte conversia extratiroidiană a T4 la T3 şi poate astfel să demaşte hipotiroidismul incipient. Prin urmare, monitorizarea funcţiei tiroidiene este necesară la toţi pacienţii. La pacienţii cu hipofuncţie hipofizară, terapia standard de substituţie trebuie monitorizată atent când se administrează tratament cu somatropină.

La pacienţii cu insuficienţă hipofizară secundară unei leziuni intracraniene sunt necesare controale regulate pentru evaluarea afecţiunii de bază.

Tratamentul cu somatropină trebuie întrerupt dacă se constată agravarea afecţiunii.

Se recomandă prudenţă la pacienţii cu antecedente de boli maligne, deoarece semnele şi simptomele pot să reapară.

Somatropina poate induce uneori insuficienţă tiroidiană. Hipotiroidismul netratat corespunzător scade eficienţa tratamentului cu somatropină. Pe toată perioada tratamentului este necesară supravegherea funcţiei tiroidiene şi, în caz de hipotiroidism trebuie instituit tratamentul corespunzător.

Au fost raportate rare cazuri de apariţie a hipertensiunii intracraniene.

Examenul fundului de ochi pentru depistarea edemului papilar trebuie efectuat la iniţierea tratamentului şi, periodic, pe tot parcursul acestuia, în special la pacienţii care prezintă cefalee recurentă, tulburări de vedere, greaţă sau vomă (simptomatologie ce poate indica apariţia hipertensiunii intracraniene). Dacă edemul papilar este confirmat, diagnosticul de hipertensiune intracranienă trebuie luat în considerare, iar tratamentul cu hormon de creştere va fi întrerupt. În prezent, nu există dovezi suficiente pentru a orienta decizia clinică în cazul pacienţilor cu hipertensiune intracraniană rezolvată. Dacă se reia tratamentul cu hormon de creştere, este necesară o monitorizare atentă a simptomelor de hipertensiune intracraniană.

La un număr mic de pacienţi cu deficit de hormon de creştere, dintre care unii au fost trataţi cu somatropină, au fost semnalate cazuri de leucemie. Cu toate acestea, nu există dovezi că incidenţa leucemiei creşte la pacienţii trataţi cu hormon de creştere în lipsa factorilor de predispoziţie.

Luxaţiile de cap femural apar mai frecvent la bolnavii cu endocrinopatii. Pacienţii trataţi cu somatropină care prezintă claudicaţii, dureri de şold sau de genunchi trebuie examinaţi de un medic specialist.

Tratamentul cu somatropină trebuie întrerupt inaintea transplantului renal.

Scolioza poate avansa la copiii cu creştere rapidă, de aceea semnele scoliozei trebuie urmarite în timpul tratamentului cu somatropină.

Efectele tratamentului cu hormon de creştere au fost observate în cadrul a două studii clinice controlate placebo care au inclus 522 pacienţi adulţi cu complicaţii acute critice, ca urmare a unor intervenţii chirurgicale pe cord deschis, intervenţii chirurgicale abdominale, politraumatisme prin accidentare, insuficienţă respiratorie acută. Mortalitatea a fost crescută 42% la pacienţii trataţi cu hormon de creştere faţă de 19% la pacienţii trataţi cu placebo. Deoarece nu există date despre siguranţa administrării de hormon de creştere la pacienţii cu afecţiuni acute severe, continuarea tramentului în aceste situaţii trebuie făcută după evaluarea raportului beneficiu terapeutic-risc potenţial implicat.

La toţi pacienţii cu afecţiuni acute, beneficiu terapeutic trebuie să depăşescă riscul potenţial implicat.

Tratamentul concomitent cu glucocorticoid inhibă efectele de stimulare a creşterii a produselor care conţin somatropină. În cazul pacienţilor cu deficit de ACTH terapia de substituţie cu glucocorticoid trebuie ajustată atent pentru a se evita efectul inhibitor asupra hormonului de creştere.

Dozele mari de estrogeni, hormoni androgeni sau anabolizante steroidiene pot accelera procesul de maturare osoasă, favorizând oprirea creşterii în înălţime.

Somatropina are efect antagonist competitiv faţă de insulină, ceea ce obligă uneori la creşterea dozei de insulină la copiii diabetici care sunt trataţi concomitent cu Zomacton.

Date din studiile de interacţiune efectuate la adulţii trataţi cu hormon de creştere arată că somatropina poate creşte clearance-ul medicamentelor metabolizate pe calea citocromului P4503A4, cum ar fi steroizi, corticosteroizi, anticonvulsivante, ciclosporină, rezultând concentraţii plasmatice reduse ale acestora.

Semnificaţia clinică a acestui efect nu este cunoscută.

Pe baza studiilor asupra funcţiei de reproducere efectuate la animale cu produse care conţin somatropină, nu există dovezi în sensul unui risc crescut de reacţii adverse pentru embrion sau fetus.

Nu există informaţii pe baza utilizării somatropinei la animale în timpul gestaţiei. (Vezi pct. 5.3)

Prin urmare, produsele care conţin somatropină nu sunt recomandate în timpul sarcinii şi la femeile aflate la vârsta fertilă care nu utilizează metode contraceptive.

Nu s-au efectuat până în prezent studii clinice cu produse care conţin somatropină la femeile care alăptează.

Nu se cunoaşte dacă somatropina este excretat în laptele matern. Prin urmare se impune prudenţă în administrarea produselor care conţin somatropină la femeile care alăptează.

Medicamentele care conţin somatropină nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Au fost raportate cazuri rare de reacţii adverse cum ar fi eritem, prurit, durere la locul injecţiei. Injectarea repetată subcutanată a hormonului de creştere în acelaşi loc poate produce fenomene de lipodistrofie - se recomandă schimbarea locului injecţiei de fiecare dată.

Clasa organ Foarte Frecvente (>1/100, Mai puţin frecvente Rare Foarte rare sistem frecvente <1/10) (>1/1000,<1/100) (>1/10000, <1/1000) (<1/10000) (>1/10)

Tulburări Anemie hematologice şi limfatice

Tulburări Tahicardie, (copii) hipertensiune cardiace (adulţi) hipertensiune

Tulburări Ameţeală acustice şi vestibulare

Tulburări Hipotiroidism endocrine

Tulburări Edem papilar, diplopie oculare

Tulburări Vomă, durere Diaree gastro- abdominală, flatulenţă, intestinale greaţă

Tulburări (Adulţi) (copii) edem, Senzaţie de slăbiciune, generale şi la edem, (copii) edem atrofie la nivelul locului nivelul locului (adulţi) periferic, reacţii la de injectare, hemoragie de administrare edem nivelul locului de la nivelul locului de periferic, injectare, astenie injectare, umflătură la nivelul locului de injectare, hipertrofie

Tulburări ale Formare de sistemului imun anticorpi

Investigaţii Modificări ale diagnostice rezultatelor la testele funcţiei renale

Tulburări (adulţi) (copii) intoleranţă hipoglicemie, Diabet zaharat de tip metabolice şi hiperglice la glucoză hiperfosfatemie II de nutriţie mie moderată

Afecţiuni (adulţi) (copii) artralgie, Atrofie musculară, musculo- artralgie, (copii) mialgie dureri osoase, sindrom scheletice şi ale (adulţi) de tunel carpian ţesutului mialgie (adulţi) curbatură în (copii) curbatură în conjunctiv extremităţi extremităţi

Tumori Neoplasm Leucemie benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi)

Tulburări ale (adulţi) Cefalee, hipertonie, somnolenţă, nistagmus Neuropatie, creşterea sistemului cefalee (adulţi) insomnie presiunii nervos (adulţi) intracraniene, parestezie (copii) insomnie, (copii) parestezie

Tulburări Tulburări de psihice personalitate

Tulburări Incontinenţă urinară, renale şi ale hematurie, poliurie, căilor urinare urinare frecventă/polakiurie, anomalie a urinei

Tulburări ale Secreţie genitală, (copii) aparatului (adulţi) ginecomastie ginecomastie genital şi sânului

Afecţiuni Lipodistrofie, atrofie cutanate şi ale cutanată, dermatită ţesutului exfoliativă, urticarie, subcutanat hirsutism, hipertrofie cutanată

Anticorpi anti-somatropină: proteina somatropină poate determina formarea de anticorpi. În funcţie de produsul în cauză, aceşti anticorpi au fost identificaţi într-un procent anume la populaţia tratată. Capacitatea de legare şi titrurile lor sunt în general scăzute, fără consecinţe clinice. Cu toate acestea, testele de anticorpi la somatropină trebuie efectuate în cazul absenţei răspunsului la tratamentul cu somatropină.

Leucemie: cazuri de leucemie (foarte rare) au fost raportate la copiii cu deficit de hormon de creştere, unii dintre aceştia fiind trataţi cu somatropină şi incluşi în experienţa post-autorizare. Cu toate acestea, nu există dovezi în sensul unui risc crescut de leucemie în lipsa factorilor predispozanţi.

Alunecarea epifizei capului femural şi boala Legg-Calve-Perthes au fost raportate la copii trataţi cu hormon de creştere. Alunecarea epifizei capului femural se produce mai frecvent în cazul în care există tulburări endocrine, iar boala Legg-Calve-Perthes este mai frecventă în cazul pacienţilor de statură joasă. Cu toate acestea, nu se ştie dacă aceste 2 patologii sunt mai frecvente sau nu în timpul tratamentului cu somatropină.

Se impune diagnosticarea acestora în cazul în care apare un disconfort, o durere la nivelul şoldului şi/sau genunchiului.

Alte reacţii adverse la medicament pot fi luate în considerare ca efect de clasă, cum este hiperglicemia datorită unei scăderi a sensibilităţii la insulină, reducerii nivelului de tiroxină liberă şi posibilei apariţii a unei hipertensiuni intracraniene benigne.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Dozele recomandate de Zomacton nu trebuie depăşite.

Nu s-au raportat cazuri de supradozaj. Este de presupus că supradozajul acut poate produce iniţial hipoglicemie urmată de hiperglicemie.

Nu se cunosc efectele pe termen lung ale administrării repetate a unor doze mai mari decât cele recomandate.

Este posibil să apară aceleaşi efecte ca şi în cazul hipersecreţiei de somatropină (gigantism, acromegalie).

Grupa farmacoterapeutică: hormoni adenohipofizari şi analogi, codul ATC: H01AC01.

Zomacton este similar hormonului de creştere endogen în ceea ce priveşte secvenţa de aminoacizi, lungimea lanţului de aminoacizi (191 aminoacizi) şi a profilului farmacocinetic.

Zomacton stimulează creşterea copiilor cu secreţie deficitară a hormonului de creştere hipofizar şi determină creşterea armonioasă a scheletului. Creşterea în înălţime se datorează acţiunii hormonului la nivelul epifizelor oaselor lungi.

La copiii cu nanism hipofizar administrarea somatropinei determină creşterea concentraţiei plasmatice de

IGF-1 (Insulin-like Growth Factor/Somatomedin-C), asemănătoare cu cea produsă de hormonul de creştere fiziologic. De asemenea, se observă o creştere moderată a fosfatazei alcaline.

Administrarea de somatropină determină, pe lângă creşterea în înălţime, creşterea proporţională a greutăţii corporale, stimularea dezvoltării ţesutului conjunctiv, pielii şi anexelor, dezvoltarea musculaturii striate, a timusului, stimularea proliferării celulare hepatice şi creşterea ficatului, o uşoară creştere a dimensiunilor gonadelor, glandelor suprarenale şi tiroidei.

Nu au fost raportate creşterea disproporţionată a oaselor late, dezvoltarea exagerată a pielii şi accelerarea maturizării sexuale.

Hormonul de creştere stimulează încorporarea aminoacizilor în celule şi sinteza de proteine. De asemenea, scade catabolismul glucidic şi lipogeneza.

Administrată în doze mari sau în absenţa insulinei, somatoropina acţionează ca un agent diabetogen (intoleranţă la glucoză, inhibarea lipogenezei, metabolizarea acizilor graşi şi creşterea producţiei de corpi cetonici).

În timpul tratamentului cu hormon de creştere, nivelul plasmatic al sodiului, potasiului şi fosforului rămân constante. Mărirea eliminării renale a calciului este de notat în cazul absorbţiei crescute observate la pacienţii cu gută. Concentraţia plasmatică a calciului nu este alterată semnificativ la pacienţii trataţi cu Zomacton.

Nivelul plasmatic al fosfaţilor anorganici creşte după administrarea de somatropină.

La 8 voluntari sănătoşi cărora li s-a injectat subcutanat Zomacton 0,1 mg/kg, concentraţia plasmatică maximă de 64 ng/ml a fost atinsă după 6 ore.

În cazul administrării subcutanate, timpul mediu de înjumătăţire este de 3-5 ore (faţă de 20-30 minute pentru administrare intravenoasă), datorită absorbţiei lente de la locul injectării.

Hormonul este metabolizat în ficat şi excretat prin bilă.

Studiile preclinice de toxicitate acută efectuate cu doze de 50-100 de ori mai mari decât cele terapeutice pentru om nu au evidenţiat efecte toxice la niciuna din speciile supuse experimentării.

Studiile de toxicitate cu doză unică efectuate la şobolani cărora li s-a administrat intramuscular o doză de 10 mg/kg, câini şi maimuţe cărora li s-a administrat intramuscular o doză de 5 mg/kg nu au evidenţiat efecte toxice semnificative la nici o specie.

Studiile de toxicitate la doze repetate efectuate la şobolani cu doze de 1,10 mg/kg şi pe zi timp de 30 zile şi 0,37 mg/kg şi pe zi timp de 90 de zile nu au evidenţiat efecte toxice semnificative.

Studiile preclinice nu au evidenţiat efecte mutagene.

Somatropina obţinută prin inginerie genetică este identică cu somatropina endogenă şi are aceleaşi proprietăţi biologice dacă este administrată în doze fiziologice.

Nu se cunosc efectele asupra funcţiei de reproducere, sarcinii şi alăptării şi nu este de aşteptat un potenţial efet carcinogen.

Manitol

Clorură de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente în aceeaşi seringă.

Medicamentul în ambalajul intact: 3 ani

Soluţia după reconstituire: 14 zile la la frigider 2ºC-8ºC.

Flacoanele se păstrează în poziţie verticală.

A se păstra la frigider 2ºC-8ºC, în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Soluţia reconstituită se va păstra la frigider 2ºC-8ºC, maxim 14 zile.

Cutie cu un flacon cu pulbere şi o fiolă a 3,5 ml solvent pentru soluţie injectabilă

Se pot prepara două concentraţii: 3,3 mg/ml pentru administrarea cu ZomaJet 2 Vision, Ferring-Pen sau seringă şi 1,3 mg/ml numai pentru administrarea cu seringă.

Zomacton trebuie reconstituit numai cu solventul inclus în ambalaj.

Soluţia de concentraţie 3,3 mg/ml se prepară prin reconstituirea pulberii cu 1,3 ml solvent, cu ajutorul unei seringi gradate; soluţia de concentraţie 1,3 mg/ml se prepară cu 3,2 ml solvent.

După reconstituire, soluţia injectabilă obţinută trebuie să fie limpede, incoloră.

Introducerea solventului în flacon se face dirijând jetul către peretele flaconului şi nu direct spre pulberea liofilizată, pentru a evita spumarea soluţiei.

Flaconul se agită uşor cu mişcări circulare până se dizolvă conţinutul şi rezultă o soluţie limpede, incoloră.

Datorită structurii proteice a Zomacton, nu se recomandă agitarea energică a flaconului.

Dacă se observă prezenţa unor particule sau flocoane, soluţia se aruncă. Dacă se observă prezenţa flocoanelor în cazul soluţiei păstrate la frigider, se aşteaptă încălzirea produsului la temperatura camerei; dacă flocoanele persistă sau apare o coloraţie anormală, soluţia se aruncă.

Doza de Zomacton se administrează utilizând ZomaJet 2 Vision (un dispozitiv fără ac), Ferring-Pen (un dispozitiv cu ac) sau alte instrumente convenţionale de administrare (seringă). Instrucţiunile de utilizare pentru dispozitivele ZomaJet 2 Vision şi Ferring-Pen sunt disponibile în ambalajul acestora.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

FERRING GmbH,

Wittland 11, D-24109 Kiel,

Germania

6933/2014/01

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Septembrie 2014

Septembrie 2014