ZOLADEX 3.6mg implant prospect medicament

Zoladex 3,6 mg implant

Fiecare implant conţine acetate de goserelină, echivalent cu goserelină 3,6 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Implant în seringă preumplută.

(i) Tratamentul carcinomului de prostată în următoarele situaţii (vezi şi pct. 5.1):

* Carcinom de prostată metastazat; în acest caz Zoladex are beneficii legate de rata de supravieţuire comparabile castrării chirurgicale

* Carcinom de prostată local avansat, ca o alternativă la castrarea chirurgicală; în acest caz Zoladex are beneficii legate de rata de supravieţuire comparabile terapiei antiandrogenice

* Ca tratament adjuvant al radioterapiei la pacienţii cu carcinom de prostată localizat cu risc crescut de progresie sau carcinom de prostată local avansat: Zoladex a îmbunătăţit supravieţuirea fără semne de boală şi supravieţuirea generală

* Ca tratament adjuvant înainte de radioterapie la pacienţii cu carcinom de prostată localizat cu risc crescut de progresie sau carcinom de prostată local avansat Zoladex a îmbunătăţit supravieţuirea fără semne de boală

* Ca tratament adjuvant al prostatectomiei radicale la pacienţii cu carcinom de prostată local avansat cu risc crescut de progresie a bolii: Zoladex a îmbunătăţit supravieţuirea fără semne de boală (ii) Tratamentul neoplasmului mamar în stadiu avansat care răspunde la tratamentul hormonal, la femeile aflate în premenopauză şi perimenopauză.

(iii) Alternativă la chimioterapie în tratamentul standard al neoplasmului mamar cu receptori estrogeni pozitivi, diagnosticat în stadiu precoce la femeile aflate în premenopauză sau perimenopauză.

(iv) Endometrioză: în tratamentul endometriozei Zoladex ameliorează simptomatologia, inclusiv durerea şi reduce dimensiunile şi numărul leziunilor endometriale.

(v) Reducerea dimensiunilor endometrului: Zoladex este indicat pentru reducerea dimensiunilor endometrului, anterior ablaţiei sau rezecţiei acestuia.

(vi) Fibromatoză uterină: în asociere cu tratamentul cu fer Zoladex îmbunătăţeşte parametrii hematologici la pacientele cu anemie, înaintea intervenţiei chirurgicale.

(vii) Reproducere asistată: supresia glandei hipofize, pentru pregătirea superovulaţiei.

Doza recomandată este de 3,6 mg goserelină (un implant Zoladex), injectată subcutanat, în peretele abdominal anterior, la intervale de 28 de zile. Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică.

Deoarece în prezent nu există date clinice pentru perioade mai lungi de tratament, se recomandă ca endometrioza să fie tratată numai pe o perioadă de 6 luni. Curele de tratament nu trebuie repetate datorită posibilităţii apariţiei demineralizării osoase. La pacientele cu endometrioză tratate cu Zoladex, demineralizarea osoasă şi simptomatologia vasomotorie sunt reduse prin utilizarea concomitentă a terapiei de substituţie hormonală (un medicament estrogenic şi un progestativ, zilnic).

Pentru reducerea grosimii endometrului este necesar un tratament de 4 sau 8 săptămâni. A doua doza de

Zoladex poate fi necesară la pacientele cu uter mare sau pentru a permite planificarea tratamentului chirurgical la momentul oportun.

La femeile cu anemie, ca urmare a fibromatozei uterine, timp de până la 3 luni înainte de intervenţia chirurgicală tratamentul cu Zoladex trebuie administrat împreună cu preparate care să suplimenteze ferul.

Reproducerea asistată

Zoladex se administrează pentru supresia glandei hipofize, exprimată printr-o concentraţie plasmatică a estradiolului similară cu cea observată la începutul fazei foliculare (aproximativ 150 pmol/l). Supresia hipofizei apare, de obicei, la 7-21 de zile.

După supresia hipofizei se începe stimularea ovariană controlată (superovulaţie) cu gonadotrofină.

Inhibiţia hipofizară obţinută prin folosirea unui medicament depot agonist este mai puternică, sugerând în anumite cazuri, necesitatea creşterii dozei de gonadotrofină. La atingerea nivelului optim de dezvoltare foliculară se întrerupe administrarea gonadotrofinei şi se începe administrarea gonadotrofinei corionice umane în scopul inducerii ovulaţiei.

Monitorizarea tratamentului, izolarea oocitului precum şi tehnicile de fertilizare se efectuează conform procedurilor de rutină ale fiecărei clinici în parte.

Zoladex nu este indicat pentru utilizare la copii.

Pentru administrarea corectă a Zoladex, vezi instrucţiunile de pe cardul de administrare.

Cardul cu instrucțiuni de administrare trebuie citit înaintea administrării.

Trebuie acordată atenție la inserarea Zoladex in peretele abdominal anterior din cauza proximității arterei epigastrice inferioare și ramificațiilor ei.

O atenție deosebită trebuie acordată la administrarea Zoladex la pacienții cu IMC scăzut și/sau care primesc medicație anticoagulantă (vezi pct. 4.4).

Trebuie acordată atenție pentru a asigura administrarea subcutanată a injecției, folosind tehnica descrisă în cardul cu instrucțiuni de administrare. A nu se injecta într-un vas de sânge, mușchi sau peritoneu.

În situația în care este nevoie de îndepărtarea chirurgicală a Zoladex implant, acesta poate fi localizat cu ultrasunete.

Pentru precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare, vezi pct 6.6.

Hipersensibilitate cunoscută la goserelină, la alţi analogi LHRH sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.6..

Sarcină şi alăptare (vezi pct. 4.6).

Pentru pacienții tratați cu agoniști LHRH, ca de exemplu goserelina, există un risc crescut al incidenței depresiei (care poate fi severă). Pacienții trebuie informați și tratați corespunzător dacă apar simptome.

Terapia de supresie androgenică poate prelungi intervalul QT

La pacienții cu antecedente sau factori de risc pentru prelungirea intervalului QT și la pacienții care primesc concomitent medicamente care pot prelungi intervalul QT (vezi pct. 4.5), medicii trebuie să evalueze raportul risc beneficiu, incluzând potențialul de torsadă a vârfurilor înainte de inițierea tratamentului cu Zoladex.

Au fost raportate leziuni vasculare la locul de administrare a injectiei cu Zoladex, inclusiv evenimente ca durere, hematom, hemoragie sau leziuni vasculare. Monitorizați pacienții afectați cu privire la apariția unor semne și simptome ale hemoragiei abdominale. În cazuri foarte rare, erori în administrare au dus la leziuni vasculare și șoc hemoragic, necesitând transfuzii de sânge și intervenții chirurgicale. O atenție deosebită trebuie acordată la administrarea Zoladex la pacienții cu IMC scăzut și/sau care primesc medicație anticoagulantă. (vezi pct. 4.2).

Administrarea Zoladex la bărbaţii cu un anumit risc de a dezvolta obstrucţie ureterală sau compresie a măduvei spinării trebuie făcută cu prudenţă şi pacienţii trebuie atent monitorizaţi în timpul primei luni de tratament. În cazul în care este prezentă sau apare compresia măduvei spinării sau insuficienţa renală prin obstrucţie ureterală, trebuie instituit tratamentul standard specific al acestor complicaţii.

Trebuie luată în considerare utilizarea iniţială a unui anti-androgen (de exemplu ciproteron acetat 300 mg pe zi cu 3 zile înainte de administrarea Zoladex, iar tratamentul asociat va fi continuat timp de 3 săptămâni) la începutul terapiei cu analoagi de LHRH, deoarece s-a demonstrat că această asociere a prevenit posibilele sechele ale creşterii iniţiale a concentraţiei plasmatice de testosteron.

Utilizarea agoniştilor LHRH poate determina scăderea densităţii minerale osoase. La bărbaţi, datele preliminare sugerează că administrarea bifosfonaţilor în asociere cu agonişti LHRH la bărbaţi poate reduce scăderea densităţii minerale osoase. O atenţie deosebită este necesară în cazul pacienţilor cu factori de risc adiţionali pentru osteoporoză (de exemplu consumul cronic de alcool etilic, fumatul, tratament de lungă durată cu anticonvulsivante sau corticosteroizi, antecedente heredo-colaterale de osteoporoză).

Pacienţii diagnosticaţi cu depresie şi pacienţii cu hipertensiune arterială trebuie monitorizaţi cu atenţie.

La bărbaţii trataţi cu agonişti de LHRH a fost observată o scădere a toleranţei la glucoză. La pacienţii cu diabet zaharat preexistent, această scădere a toleranţei la glucoză se poate manifesta ca un diabet zaharat sau ca o pierdere a controlului glicemic. Din acest motiv, trebuie avută în vedere monitorizarea glicemiei.

Infarctul miocardic și insuficiența cardiacă au fost observate într-un studiu farmacoepidemiologic cu agonişti de LHRH utilizați în tratamentul cancerului de prostată. Riscul pare să crească la utilizarea în combinație cu anti-androgeni.

Femei

Scăderea densităţii minerale osoase

Utilizarea agoniştilor LHRH la femei poate determina reducerea densităţii minerale osoase.

După un tratament cu durata de 2 ani pentru cancer mamar în faza precoce, pierderea medie a densităţii minerale osoase a fost de 6,2% la nivelul colului femural şi 11,5% la nivelul coloanei vertebrale lombare.

S-a demonstrat că această pierdere este parţial reversibilă, cu o recuperare la interval de un an după tratament de 3,4% faţă de valorile iniţiale la nivelul colului femural şi de 6,4% faţă de valorile iniţiale la nivelul coloanei vertebrale lombare, deşi procentele de reversibilitate se bazează pe date limitate. În cazul majorităţii femeilor, datele disponibile sugerează faptul că recuperarea pierderii osoase are loc după încetarea tratamentului.

Datele preliminare sugerează faptul că utilizarea goserelinei în asociere cu tamoxifen la paciente cu neoplasm mamar poate scădea pierderea minerală osoasă.

Afecţiuni benigne

Scăderea densităţii minerale osoase

Utilizarea agoniştilor LHRH poate determina scăderea densităţii minerale osoase în medie cu 1% pe lună în primele 6 luni de tratament. Fiecare reducere cu 10% a densităţii minerale osoase este asociată cu creşterea de 2 până la 3 ori a riscului de apariţie a fracturilor. Datele disponibile sugerează faptul că în cazul majorităţii femeilor, densitatea minerală osoasă de reface după întreruperea tratamentului.

La pacientele tratate cu Zoladex pentru endometrioză, terapia de substituţie hormonală, adiţională s-a dovedit a avea un efect de reducere a pierderilor minerale osoase precum şi a simptomelor vasomotorii.

Nu sunt disponibile date specifice provenite de la paciente cu osteoporoză diagnosticată sau cu factori de risc pentru osteoporoză [de exemplu abuz cronic de alcool etilic, fumat, tratament de lungă durată cu medicamente care scad densitatea minerală osoasă (de exemplu anticonvulsivante sau corticosteroizi), antecedente heredo-colaterale de osteoporoză, malnutriţie (de exemplu anorexie nervoasă)]. Deoarece scăderea densităţii minerale osoase este mai probabil să afecteze într-o mai mare măsură aceste paciente, tratamentul cu goserelină trebuie evaluat individual şi trebuie iniţiat doar dacă beneficiile tratamentului depăşesc riscurile. Trebuie avute în vedere măsuri suplimentare pentru combaterea scăderii densităţii minerale osoase.

Sângerarea de întrerupere

La începutul tratamentului cu goserelină unele femei pot prezenta sângerări vaginale cu durată şi intensitate variabilă. De obicei, acestea apar în prima lună de tratamentului. Această sângerare reprezintă, probabil, sângerarea de întrerupere a estrogenilor şi este de aşteptat să se oprească spontan. Dacă sângerarea continuă, trebuie investigată etiologia.

Nu sunt disponibile date clinice referitoare la efectele tratamentului cu Zoladex cu durata mai mare de 6 luni în afecţiunile ginecologice benigne.

Zoladex poate determina creşterea rezistenţei colului uterin, ceea ce poate duce la dificultăţi în dilatarea acestuia.

În cazul reproducerii asistate, Zoladex trebuie administrat în cadrul terapiei numai sub îndrumarea unui medic specialist în acest domeniu.

Similar altor agonişti ai LHRH, administrarea asociată de Zoladex 3,6 mg cu gonadotrofine a determinat apariţia sindromului de hiperstimulare ovariană (SHSO). În unele cazuri s-a observat că inhibiţia obţinută cu un preparat retard poate duce la creşterea necesarului de gonadotrofine. Stimularea ciclului ovarian trebuie atent monitorizată pentru a identifica pacientele cu risc de a dezvolta SHSO, frecvenţa de apariţie şi severitatea acestuia fiind dependente de dozele de gonadotrofină. Dacă este cazul, administrarea gonadotrofinei corionice umane (hCG) trebuie evitată pe cât este posibil.

Se recomandă ca Zoladex să fie utilizat cu atenţie în programele de reproducere asistată la pacientele cu sindrom ovarian polichistic, deoarece există riscul creşterii numărului de foliculi stimulaţi.

În timpul tratamentului trebuie utilizate metode non-hormonale de contracepţie până la repornirea menstruaţiei după oprirea tratamentului cu Zoladex.

Pacienţii diagnosticaţi cu depresie şi pacienţii cu hipertensiune arterială trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Zoladex poate să determine o reacţie pozitivă în cadrul testelor pentru controlul antidoping.

Zoladex nu este indicat la copii şi adolescenţi deoarece siguranţa şi eficacitatea nu au fost stabilite la această grupă de vârstă.

Întrucât tratamentul de supresie androgenică poate prelungi intervalul QT, utilizarea concomitentă a

Zoladex cu medicamente despre care se cunoaște că prelungesc intervalul QT sau cu medicamente care pot induce torsada vârfurilor cum sunt medicamente antiaritmice de clasă I (de exemplu chinidină, disopiramidă) sau III (de exemplu amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă), metadonă, moxifloxacină, antipsihotice, etc trebuie evaluată cu atenție (vezi pct. 4.4).

Deşi studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la animale nu au pus în evidenţă potenţiale efecte teratogene, Zoladex nu trebuie utilizat în timpul sarcinii deoarece există un risc teoretic de avort sau malformaţii fetale dacă sunt administraţi agonişti LHRH. Înainte de începerea tratamentului, pacientele aflate la vârsta fertilă trebuie examinate cu atenţie pentru a exclude sarcina. În timpul tratamentului trebuie utilizate metode non-hormonale de contracepţie, iar în cazul prezenţei endometriozei, acestea trebuie utilizate până la apariţia menstrelor.

Sarcina trebuie exclusă înainte de utilizarea Zoladex în reproducerea asistată. Datele clinice în această situaţie sunt limitate, dar observaţiile disponibile sugerează că nu există o relaţie cauzală între administrarea de Zoladex şi dezvoltarea ulterioară a oricărei anomalii a oocitului sau produsului de concepţie.

Utilizarea Zoladex în timpul alăptării nu este recomandată.

Nu există dovezi că medicamentul ar influenţeaza capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Următoarele categorii de frecvenţă a reacţiilor adverse (RA) au fost stabilite pe baza raportărilor din studii clinice şi raportărilor după punerea pe piaţă şi raportări spontane. Cel mai frecvent raportate reacţii adverse sunt bufeurile, transpiraţiile şi reacţiile la locul administrării.

S-a folosit următoarea convenţie pentru clasificarea frecvenţei: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100), rare (≥ 1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Aparate, organe şi sisteme Frecvenţă Reacţii adverse la medicament

Bărbaţi Femei

Tumori benigne, maligne şi Foarte rare Tumori hipofizare Tumori hipofizare nespecificate (incluzând Cu frecvenţă N/A Degenerarea formaţiunilor chisturi şi polipi) necunoscută fibromatoase

Tulburări ale sistemului Mai puţin Reacţii de Reacţii de hipersensibilitate imunitar frecvente hipersensibilitate la la medicament medicament

Rare Reacţie anafilactică Reacţie anafilactică

Tulburări endocrine Foarte rare Hemoragie hipofizară Hemoragie hipofizară

Tulburări metabolice şi de Frecvente Afectarea toleranţei la N/A nutriţie glucozăa

Mai puţin N/A Hipercalcemie frecvente

Tulburări psihice Foarte Scăderi ale libidouluib Scăderi ale libidouluib frecvente

Frecvente Schimbarea dispoziţiei, Schimbarea dispoziţiei, depresie depresie

Foarte rare Manifestări psihotice Manifestări psihotice

Tulburări ale sistemului Frecvente Parestezii Parestezii nervos Compresie a măduvei N/A spinării

N/A Cefalee

Tulburări cardiace Frecvente Insuficienţă cardiacăf, NA infarct miocardicf Cu frecvență Prelungirea intervalului Prelungirea intervalului necunoscută QT(vezi pct. 4.4 și 4.5) QT(vezi pct. 4.4 și 4.5)

Tulburări vasculare Foarte Bufeurib Bufeurib frecvente

Frecvente Tensiune arterială Tensiune arterială anormalăc anormalăc

Afecţiuni cutanate şi ale Foarte Hiperhidrozab Hiperhidrozab acneei ţesutului subcutanat frecvente

Frecvente Erupţii cutanated Erupţii cutanated, alopecie

Cu frecvenţă Alopecieh (vezi Frecvente) necunoscută

Tulburări musculo- Frecvente Dureri osoasee N/A scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Vezi “Mai puţin Artralgii frecvente”

Mai puţin Artralgii (vezi ‘Frecvente’) frecvente

Tulburări renale şi ale căilor Mai puţin Obstrucţie ureterală N/A urinare frecvente

Tulburări ale aparatului Foarte Disfuncţie erectilă N/A genital şi sânului frecvente N/A Uscăciune vulvo-vaginală

N/A Mărirea sânilor

Frecvente Ginecomastia N/A

Mai puţin Mastodinie N/A frecvente

Rare N/A Chisturi ovariene N/A Sindrom de hiperstimulare ovariană (în cazul administrării cu gonadotrofine)

Cu frecvenţă N/A Sângerare de întrerupere necunoscută (vezi pct. 4.4)

Tulburări generale şi la Foarte (vezi “Frecvente”) Reacţii la locul injectării nivelul locului de frecvente administrare Frecvente Reacţii la locul injectării (vezi Foarte frecvente) N/A Mărirea tumorii, tumoare dureroasă (la începutul tratamentului)

Investigaţii diagnostice Frecvente Scădere densităţii Scădere densităţii minerale osoase (vezi pct minerale osoase (vezi pct 4.4), creştere în greutate 4.4), creştere în greutate

a. O reducere a toleranţei la glucoză a fost observată la bărbaţii trataţi cu agonişti de LHRH. Aceasta se poate manifesta ca un diabet zaharat sau pierderea controlului glicemiei, la pacienţii cu un diabet zaharat preexistent.

b. Acestea sunt reacţii adverse care necesită rareori întreruperea terapiei. Hiperhidroza şi bufeurile pot continua după încetarea tratamentului cu Zoladex.

c. Modificările tensiunii arteriale, manifestate prin hipotensiune arterială şi hipertensiune arterială au fost raportate ocazional. Modificările sunt de obicei tranzitorii, dispărând fie în timpul tratamentului, fie după întreruperea lui. Rar, aceste modificări au necesitat o intervenţie medicală, incluzând întreruperea tratamentului cu Zoladex.

d. Acestea au fost în general de intensitate medie, adesea au regresat, fără a necesita întreruperea tratamentului.

e. Iniţial, pacienţii cu cancer de prostată pot acuza o creştere temporară a intensităţii durerilor osoase, care pot fi tratate simptomatic.

f. Observată în studiul farmacoepidemiologic cu agonişti LHRH folosiţi pentru tratamentul cancerului de prostată. Riscul pare sa crească la utilizarea asocierii cu anti-androgeni.

g. Căderea părului a fost raportată la femei, inclusiv la pacienţii tineri trataţi pentru pacienţii trataţi pentru afecţiuni benigne. Căderea părului este uşoară dar ocazional poate fi severă.

h. Mai ales pierderea părului de pe corp, un efect aşteptat al nivelului scăzut de androgen.

i. În multe cazuri, acneea a fost raportată în prima lună după începerea tratamentui cu Zoladex.

A fost raportat un număr mic de cazuri de modificări ale hemoleucogramei, disfuncţie hepatică, embolie pulmonară şi pneumonie interstiţială ca urmare a administrării de Zoladex.

Suplimentar, următoarele reacţii adverse la medicament au fost raportate la femeile tratate pentru indicaţii benigne ginecologice: acnee, modificări ale pilozităţii corporale, xeroză cutanată, creştere în greutate, creştere a concentraţiei plasmatice a colesterolului, sindrom de hiperstimulare ovariană (în cazul utilizării concomitente cu gonadotropine), vaginită, secreţie vaginală, nervozitate, tulburări ale somnului, oboseală, edeme periferice, mialgii, crampe musculare la nivelul gambelor, greaţă, vărsături, diaree, constipaţie, disconfort abdominal, afectare a vocii.

Inițial, pacientele cu cancer mamar pot experimenta o intensificare a semnelor și simptomelor, care pot fi controlate.

Rar, pacientele cu neoplasm mamar metastazat au prezentat hipercalcemie la iniţierea tratamentului cu

Zoladex. Dacă apar simptome care indică hipercalcemie (de exemplu senzaţie de sete), aceasta trebuie exclusă.

Rar, unele femei pot intra la menopauză în timpul tratamentului cu analogi LHRH şi menstrele nu se reiau la întreruperea tratamentului. Nu se cunoaste dacă acestea sunt determinate de tratamentul cu Zoladex sau rezultă ca urmare a afecţiunii ginecologice.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Informaţiile despre supradozajul la om sunt limitate. În cazurile în care Zoladex a fost în mod accidental readministrat înainte de perioada indicată sau a fost administrat în doze mai mari, nu au fost semnalate reacţii adverse semnificative clinic. Testele efectuate la animale cu doze mari de Zoladex nu au evidenţiat alte efecte decât cele terapeutice aşteptate asupra concentraţiei plasmatice a hormonilor sexuali şi asupra aparatului de reproducere. Cazurile de supradozaj vor fi tratate simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: terapia endocrină, hormoni şi substanţe înrudite, analogi de gonado-relină, codul ATC: L02AE03.

Mecanism de acţiune: Zoladex (D-Ser (But)6 Azgly10 LH-RH) este un analog sintetic al LH-RH natural.

Prin administrarea repetată, Zoladex inhibă secreţia hipofizară de LH, determinând scăderea concentraţiei plasmatice de testosteron la bărbaţi şi de estradiol la femei. Efectele sunt reversibile la întreruperea tratamentului. Similar altor analogi LHRH, iniţial, Zoladex poate creşte tranzitor concentraţiile plasmatice ale testosteronului la bărbaţi şi estriolului la femei.

La bărbaţi, la aproximativ 21 de zile de la prima injectare a medicamentului, concentraţiile testosteronului au scăzut la valori întâlnite în cazul castrării chirurgicale şi au rămas la aceste valori în cazul tratamentului cu administrare la intervale de 28 de zile. Această inhibare duce la regresia tumorii de prostată şi la îmbunătăţirea simptomelor la majoritatea pacienţilor.

În studii clinice comparative a fost demonstrat că pacienţii cu carcinom de prostată metastatic, trataţi cu

Zoladex LA, au o durată de supravieţuire similară celei obţinute după castrarea chirurgicală.

Într-o analiză analiză combinată a 2 studii randomizat controlate comparând bicalutamida 150 mg în monoterapie cu castrarea (majoritar medicamentoasă, cu Zoladex ), nu s-a observat o diferenţă semnificativă în supravieţuirea generală între pacienţii trataţi cu bicalutamidă şi pacienţii trataţi prin castrare. (RR=1,05;[IÎ 95% 0,81 - 1,36]). Oricum, echivalenţa dintre cele două tratamente nu este concludentă din punct de vedere statistic.

În studii clinice comparative, a fost demonstrat că Zoladex LA prelungeşte durata de supravieţuire fără simptome şi durata totală de supravieţuire dacă este utilizat ca tratament adjuvant la radioterapie la pacienţii cu carcinom de prostată localizat cu risc crescut de progresie (T1-T2 şi PSA de cel puţin 10 ng/ml sau scor Gleason de cel puţin 7) sau carcinom de prostată local avansat (T3-T4). Durata optimă a tratamentului adjuvant nu a fost stabilită; într-un studiu clinic comparativ s-a demonstrat că tratamentul adjuvant cu Zoladex LA timp de 3 ani, determină ameliorarea semnificativă a duratei de supravieţuire comparativ cu radioterapia izolată. A fost demonstrat că tratamentul adjuvant cu Zoladex LA administrat înainte de radioterapie, a ameliorat durata de supravieţuire fără simptome la pacienţii cu risc de apariţie a carcinomului de prostată localizat sau local avansat.

După prostatectomie, la pacienţii depistaţi cu metastaze (extraprostatice), tratamentul adjuvant cu Zoladex

LA poate să prelungească durata de supravieţuire fără simptome, dar fără o prelungire semnificativă a duratei globale de supravieţuire, decât dacă pacienţii au avut invazie ganglionară descoperită în timpul intervenţiei chirurgicale. Înaintea iniţierii tratamentului adjuvant cu Zoladex, la pacienţii cu stadializare histopatologică de boală local avansată trebuie avuţi în vedere factori suplimentari de risc, cum sunt: PSA minim 10 ng/ml sau un scor Gleason de minim 7. Nu sunt dovezi ale ameliorării răspunsului clinic al pacientului la utilizarea tratamentului adjuvant cu Zoladex înainte de prostatectomia radicală.

La femei, concentraţia plasmatică a estradiolului a fost suprimată la 21 de zile după prima administrare şi cu tratament continuu la intervale de 28 de zile a rămas la aceleaşi valori, comparabile cu cele din post-menopauză. Această diminuare este asociată cu un răspuns în cancerul avansat de sân dependent hormonal, uter fibromatos şi endometrioze şi cu o supresie a dezvoltării foliculare ovariene. Aceasta va determina subţierea endometrului, cu amenoree secundară la majoritatea pacientelor.

În timpul tratamentului cu analogi LHRH pacientele pot intra la menopauza. Rar, la unele femei menstruaţiile nu revin la întreruperea tratamentului.

S-a demonstrat că administrarea Zoladex în asociere cu ferul induce amenoree şi îmbunătăţeşte concentraţia de hemoglobină şi parametrii hematologici legaţi de aceasta la femeile cu fibromatoză uterină şi anemie. Asocierea a determinat o concentraţie medie a hemoglobinei cu 1 g/l peste cea obţinută după monoterapia cu fer.

Biodisponibilitatea Zoladex după administrarea subcutanată este aproximativ 100%. Administrarea unei doze la intervale de 4 săptămâni asigură menţinerea unor concentraţii eficace, fără acumulare tisulară.

Zoladex se leagă în proporţie mică de proteinele plasmatice şi are un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de 2 până la 4 ore la subiecţii cu funcţie renală normală. Timpul de înjumătăţire plasmatică este crescut la pacienţii cu disfuncţie renală. În cazul administrării medicamentului o dată pe lună, disfuncţia renală va avea un efect minim asupra timpului de înjumătăţire plasmatică. Ca urmare, nu este necesară ajustarea dozelor la aceşti pacienţi. Nu există modificări semnificative ale farmacocineticii la pacienţii cu insuficienţă hepatică.

După administrarea îndelungată de doze repetate de Zoladex s-a observat creşterea incidenţei tumorilor benigne hipofizare la şobolani masculi. Deoarece aceeaşi observaţie a fost făcută şi în cazul castrării chirurgicale la aceleaşi specii, nu s-a putut stabili relevanţa la om.

La şoareci, administrarea îndelungată şi repetată a dozelor utilizate la om, a determinat modificări histologice în anumite zone ale sistemului digestiv, manifestate prin hiperplazia celulelor insulare pancreatice şi o proliferare benignă la nivelul regiunii pilorice, raportate ca leziuni spontane la aceste specii. Semnificaţia clinică a acestor observaţii este necunoscută. Administrarea Zoladex la 12 săptămâni asigură o doză constantă de goserelină fără acumulări semnificative clinic.

Copolimer al acizilor lactic şi glicolic.

Nu este cazul.

3 ani.

A se păstra la temperaturi sub 25oC, în ambalajul original.

Zoladex LA este disponibil în cutie cu un plic sigilat ce conţine un aplicator tip seringă monodoză

SafeSystem™ preumplută, prevăzut cu o foiţă de protecţie şi un desicant.

A se folosi numai la indicația medicului prescriptor.

A se utiliza numai dacă ambalajul este intact.

A se utiliza imediat după deschidere.

Aruncaţi seringa într-un dispozitiv de colectare aprobat.

ASTRAZENECA AB

SE-151 85 Södertälje, Suedia

2214/2009/01

Reînnoirea autorizaţiei-Noiembrie 2009

Octombrie, 2018