Prospect ZINPLAVA 25mg / ml concentrat soluție perfuzabilă

ZINPLAVA 25 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Fiecare ml de concentrat conţine bezlotoxumab 25 mg.

Un flacon de 40 ml conţine bezlotoxumab 1000 mg.

Bezlotoxumab este un anticorp monoclonal uman produs în celule ovariene de hamster chinezesc printehnologia ADN-ului recombinant. Acesta se leagă de toxina B exprimată de C. difficile.

Fiecare ml de concentrat conţine sodiu 0,2 mmoli, echivalent cu sodiu 4,57 mg.

Aceasta corespunde la sodiu 182,8 mg per flacon.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă.

Lichid incolor până la galben deschis, limpede până la moderat opalescent.

ZINPLAVA este indicat pentru prevenirea recurenței infecţiei cu Clostridium difficile (ICD) la adulțicu risc crescut de recurență a ICD (vezi pct. 4.2, pct. 4.4 și 5.1).

ZINPLAVA trebuie administrat în timpul ciclului de tratament antibacterian pentru ICD (vezi pct. 4.4și 5.1).

ZINPLAVA trebuie administrat sub forma unei perfuzii intravenoase în doză unică de 10 mg/kg (vezimai jos și pct. 6.6).

Experiența privind administrarea ZINPLAVA la pacienți este limitată la un singur episod ICD și osingură administrare (vezi pct. 4.4).

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu vârsta ≥ 65 ani (vezi pct. 5.2).

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

Siguranța și eficacitatea ZINPLAVA la pacienţi cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu suntdisponibile date.

- Soluţia perfuzabilă diluată se administrează intravenos pe durata a 60 minute, utilizând un filtrusteril, apirogen, cu afinitate redusă pentru proteine şi pori cu dimensiuni de 0,2 microni până la5 microni, încorporat sau aplicat liniei intravenoase. ZINPLAVA nu trebuie administrat prininjectare intravenoasă rapidă sau în bolus.

- Soluţia diluată poate fi perfuzată prin intermediul unei linii centrale sau a unui cateter periferic.

- ZINPLAVA nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente prin aceeaşi linie deperfuzie.

Pentru instrucțiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotuluimedicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

ZINPLAVA nu este un tratament pentru ICD și nu are niciun efect asupra episodului de ICD curent.

ZINPLAVA trebuie administrat în timpul ciclului de tratament antibacterian pentru ICD. Nu existădate referitoare la eficacitatea ZINPLAVA dacă este administrat după primele 10-14 zile de tratamentantibacterian pentru ICD.

ZINPLAVA nu trebuie administrat prin injectare intravenoasă rapidă sau în bolus.

Nu există experiență privind administrarea repetată de ZINPLAVA la pacienți cu ICD. În cadrulstudiilor clinice, pacienților cu ICD li s-a administrat doar o singură doză de ZINPLAVA (vezipct. 5.1).

Acest medicament conține 182,8 mg sodiu pe flacon echivalent cu 9,1 % din doza maximă zilnicărecomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.

Nu s-au efectuat studii dedicate privind interacțiunile cu alte medicamente. De obicei, anticorpiimonoclonali terapeutici nu au un potențial semnificativ de interacțiune medicamentoasă, deoareceaceștia nu afectează în mod direct enzimele citocromului P450 și nu sunt substraturi ale transportorilorhepatici sau renali.

Nu se anticipează interacțiuni medicamentoase mediate de bezlotoxumab, deoarece țintabezlotoxumab este o toxină exogenă.

Tratamentul antibacterian oral standard de îngrijire pentru ICD a fost administrat concomitent cu

ZINPLAVA.

Datele provenite din utilizarea bezlotoxumab la femeile gravide sunt limitate. Studiile la animale nu auevidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). ZINPLAVA nu trebuie utilizatîn timpul sarcinii cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cubezlotoxumab.

Nu se cunoaşte dacă bezlotoxumab se excretă în laptele uman. Deoarece este posibil ca anticorpiimonoclonali să se excrete în laptele uman, trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a nuadministra ZINPLAVA, având în vedere importanța tratamentului cu ZINPLAVA pentru mamă.

Nu sunt disponibile date clinice privind posibilele efecte ale bezlotoxumab asupra fertilităţii. Nu s-auefectuat studii privind fertilitatea la animale. În studiile de reactivitate tisulară încrucişată nu s-aobservat legarea bezlotoxumab de ţesuturile aparatului reproducător, iar în studiile privind toxicitateadupă doze repetate efectuate la şoarece nu au existat efecte notabile la nivelul organelorreproducătoare la oricare dintre sexe (vezi pct. 5.3).

Bezlotoxumab nu are nicio influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conducevehicule sau de a folosi utilaje.

Profilul de siguranţă al ZINPLAVA a fost evaluat în cadrul a două studii clinice de fază 3. Cele maifrecvente reacţii adverse după tratamentul cu ZINPLAVA (raportate la ≥ 4% dintre pacienţi pe durataprimelor 4 săptămâni de la administrarea în perfuzie) au fost greaţa, diareea, febra şi cefaleea. Acestereacții adverse au fost raportate cu frecvență similară la pacienții tratați cu placebo, comparativ cu ceitratați cu ZINPLAVA.

Tabelul 1 prezintă reacţiile adverse raportate în interval de 4 săptămâni de la administrarea în perfuziela pacienţii trataţi cu ZINPLAVA, enumerate în funcţie de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe.

Frecvenţa reacţiilor adverse este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente(≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10 000 şi < 1/1000); foarterare (< 1/10 000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrulfiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a frecvenţei.

Tabelul 1: Reacţii adverse asociate tratamentului cu ZINPLAVA

Clasificare MedDRA pe aparate, Frecvenţă Reacţie adversă/Reacţii adverse sisteme şi organe

Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Cefalee

Tulburări gastro-intestinale Frecvente Greaţă, diaree

Tulburări generale şi la nivelul locului de Frecvente Febrăadministrare

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate Frecvente Reacţii asociate administrării înde procedurile utilizate perfuzie†† Vezi 'Descrierea reacţiilor adverse selectate” mai jos.

În studiile clinice, reacţiile adverse grave care au survenit în interval de 12 săptămâni dupăadministrarea în perfuzie au fost raportate la 29% dintre pacienţii trataţi cu ZINPLAVA şi la 33%dintre cei cărora li s-a administrat placebo.

Per total, 10% dintre subiecţii din grupul de tratament cu ZINPLAVA au prezentat una sau mai multereacţii adverse specifice administrării în perfuzie în ziua administrării acesteia sau în ziua următoarecomparativ cu 8% în grupul placebo. Reacţiile adverse specifice administrării în perfuzie raportate la≥ 0,5% dintre subiecţii cărora li s-a administrat ZINPLAVA şi cu o frecvenţă mai mare comparativ cuplacebo au fost greaţă (3%), fatigabilitate (1%), febră (1%), ameţeli (1%), cefalee (2%), dispnee (1%)şi hipertensiune arterială (1%). Dintre pacienţii care au prezentat o reacţie adversă specificăadministrării în perfuzie, majoritatea au raportat o reacţie uşoară (78%) sau moderată (20%) ca nivelmaxim de intensitate, iar majoritatea reacţiilor s-au remis în interval de 24 ore după debut.

Într-un studiu clinic de fază 1, subiecților sănătoşi li s-au administrat două doze consecutive debezlotoxumab de 10 mg/kg, la distanţă de 12 săptămâni. Reacţiile adverse după administrarea celeide-a doua doze nu au fost semnificativ diferite față de cele observate după prima doză şi suntconcordante cu reacţiile adverse observate în cele două studii clinice de fază 3 (MODIFY I şi

MODIFY II; vezi pct 5.1), în cadrul cărora tuturor pacienţilor li s-a administrat o doză unică.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucrupermite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii dindomeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemuluinațional de raportare, astfel cum e ste menționat în Anexa V.

Nu există experienţă clinică în ceea ce privește supradozajul cu ZINPLAVA. În studiile clinice,subiecților sănătoşi li s-au administrat până la 20 mg/kg, doză care a fost în general bine tolerată. Încazul unui supradozaj, pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenție pentru semne sau simptome de reacţiiadverse şi trebuie iniţiat tratament simptomatic adecvat.

Grupa farmacoterapeutică: Antiinfecțioase de uz sistemic, anticorpi monoclonali antibacterieni.

Codul ATC: J06BC03

Bezlotoxumab este un anticorp monoclonal uman antitoxină care se leagă cu afinitate mare detoxina B exprimată de C. difficile şi îi neutralizează activitatea. Bezlotoxumab previne recurența ICDprin inducerea imunităţii pasive împotriva toxinei produse de proliferarea sporilor persistenţi sau nouapăruţi de C. difficile.

Epitopul toxinei B de care se leagă bezlotoxumab se conservă, deşi nu este identic, pentru toatetipurile cunoscute de secvenţe de toxine.

Eficacitatea ZINPLAVA (bezlotoxumab) a fost investigată în două studii clinice de fază 3,randomizate, dublu-orb, placebo-controlate, multicentrice (MODIFY I şi MODIFY II) în cadrul cărora810 pacienţi au fost randomizaţi pentru a li se administra bezlotoxumab și 803 pentru a li se administraplacebo. Numărul de pacienți care au finalizat studiile și care au fost incluși în setul pentru analizacompletă (SAC) a fost de 781 în grupul tratat cu ZINPLAVA, comparativ cu 773 în grupul tratat cuplacebo. Toți pacienții au fost trataţi concomitent cu tratament antibacterian standard de îngrijirepentru ICD. Randomizarea a fost stratificată în funcţie de medicamentul antibacterian şi de statusulspitalizării (pacienţi internaţi față de pacienți în ambulatoriu) la momentul includerii în studiu.

Pacienţii adulți au avut diagnostic confirmat de ICD, definită ca diaree (eliminarea a ≥3 scaune moidefinite ca tipuri de la 5 la 7 în cadrul scalei Bristol de evaluare a consistenţei scaunului în interval demaximum 24 ore) şi coprocultură pozitivă pentru prezenţa C. difficile toxigen dintr-o probă de materiifecale colectată cu maximum 7 zile înainte de includerea în studiu.

Pacienţilor li s-a administrat tratament antibacterian oral pentru ICD (metronidazol, vancomicină saufidaxomicină, ales de investigator) pe o durată de 10-14 zile. Este posibil ca pacienţilor cărora li s-aadministrat tratament oral cu vancomicină sau cu fidaxomicină să li se fi administrat și metronidazolintravenos.

A fost administrată o singură perfuzie cu ZINPLAVA sau placebo înainte de încheierea tratamentuluiantibacterian, iar pacienții au fost urmăriţi timp de 12 săptămâni după administrarea perfuziei. Ziuaadministrării perfuziei de ZINPLAVA sau placebo a variat de la înainte de inițierea tratamentuluiantibacterian, până la ziua 14 a tratamentului, mediana fiind ziua 3 a tratamentului.

Caracteristicile iniţiale ale celor 781 pacienţi cărora li s-a administrat ZINPLAVA și ale celor773 pacienți cărora li s-a administrat placebo au fost în general similare între grupurile de tratament.

Vârsta mediană a fost de 65 ani, 85% au fost de rasă caucaziană, 57% au fost femei şi 68% au fostpacienţi internaţi. Unei proporţii similare de pacienţi i s-a administrat tratament oral cu metronidazol(48%) sau cu vancomicină (48%) și doar la 4% s-a administrat fidaxomicină ca tratament antibacterianpentru ICD.

Incidența recurenței ICD este prezentată în Tabelul 2.

Tabelul 2: Incidenţa recurenței ICD pe durata a 12 săptămâni după administrarea perfuziei(studiile MODIFY I şi MODIFY II, Setul pentru analiza completă*)

ZINPLAVA şi Placebo şi tratamentul tratamentul standard de standard de Diferenţa ajustată (IÎ 95%)‡ Valoarea pîngrijire† îngrijire†% (n/N) % (n/N)16,5 (129/781) 26,6 (206/773) -10,0 (-14,0; -6,0) <0,0001n = Număr de pacienți din populaţia analizată care au întrunit criteriile obiectivului

N = Număr de pacienți incluşi în populaţia analizată

* Setul pentru analiza completă = un subset alcătuit din toţi pacienții randomizaţi, cu următoarele criterii de excludere: (i)nu li s-a administrat perfuzie în cadrul tratamentului de studiu, (ii) nu au avut rezultat pozitiv la coprocultura efectuatălocal pentru depistarea C. difficile toxigene; (iii) nu li s-a administrat tratamentul standard de îngrijire definit în protocolla distanţă de 1 zi de administrarea perfuziei; (iv) nerespectarea Bunelor Practici Clinice† Tratamentul standard de îngrijire: standard de îngrijire antibacterian (metronidazol sau vancomicină sau fidaxomicină) ‡ Valoarea p unidirecţională bazată pe metoda Miettinen-Nurminen stratificată în funcţie de protocol (studiile MODIFY Işi MODIFY II), de standardul de îngrijire antibacterian utilizat (metronidazol faţă de vancomicină faţă de fidaxomicină)şi statusul spitalizării (pacienţi internaţi faţă de pacienţi în ambulatoriu)

Tabelul 3 prezintă rezultatele unei analize combinate, planificată prospectiv, a incidenţei recurenței

ICD în cadrul subgrupurilor prespecificate de pacienţi cu risc crescut de recurență a ICD în cadrulcelor două studii clinice de fază 3. În total, 51% au avut vârsta ≥ 65 ani, 29% au avut vârsta ≥ 75 ani șila 39% s-au administrat unul sau mai multe medicamente antibacteriene sistemice pe parcursulperioadei de monitorizare de 12 săptămâni. Din total, 28% au avut unul sau mai multe episoade de

ICD pe parcursul celor șase luni dinaintea episodului aflat sub tratament (18% dintre pacienți au avutun episod, 7% au avut două episoade și mai puțini pacienți au avut 3 sau mai multe episoadeanterioare). Douăzeci și unu (21) la sută dintre pacienți au avut status imunocompromis și 16% auprezentat ICD severă din punct de vedere clinic. Dintre cei 976/1554 pacienți (62%) care au avut lamomentul inițial rezultat pozitiv pentru C. difficile în coprocultură, la 22% (217 din 976 pacienți) afost izolată o tulpină cu nivel înalt de virulență (ribotipurile 027, 078 sau 244), majoritatea (87%,189din 217 tulpini) fiind reprezentată de ribotipul 027.

Acești pacienți au prezentat factori de risc asociați în principal, dar nu exclusiv, cu risc crescut derecurență a ICD. Rezultatele de eficacitate nu au indicat existența unui beneficiu al administrării

ZINPLAVA la pacienții fără factori de risc cunoscuți pentru ICD.

Tabelul 3: Incidenţa recurenței ICD în funcţie de subgrupurile de factori de risc(studiile MODIFY I şi MODIFY II, Setul pentru analiza completă*) ZINPLAVA şi Placebo şi tratamentul tratamentul

Caracteristică la includerea în standard de standard de Diferenţa (IÎ 95%)‡studiu îngrijire† îngrijire†% (n/m) % (n/m)

Vârsta ≥ 65 ani 15,4 (60/390) 31,4 (127/405) -16,0 (-21,7; -10,2)

Unul sau mai multe episoade de 25,0 (54/216) 41,1 (90/219) -16,1 (-24,7; -7,3)

ICD survenite în ultimele 6 luni

Imunocompromis§ 14,6 (26/178) 27,5 (42/153) -12,8 (-21,7; -4,1)

ICD sever㶠10,7 (13/122) 22,4 (28/125) -11,7 (-21,1; -2,5)

Infecţie cu o tulpină cu un nivel 21,6 (22/102) 32,2 (37/115) -10,6 (-22,1; 1,3)înalt de virulenţă#

Infecţie cu ribotipul 027 23,6 (21/89) 34,0 (34/100) -10,4 (-23,0; 2,6)n = Număr de pacienți din cadrul subgrupului care au întrunit criteriile obiectivuluim = Număr de pacienți din cadrul subgrupului

* Setul pentru analiza completă = un subset alcătuit din toţi pacienții randomizaţi, cu următoarele criterii de excludere: (i)nu li s-a administrat perfuzie în cadrul tratamentului de studiu; (ii) nu au avut rezultat pozitiv la coprocultura efectuatălocal pentru depistarea C. difficile toxigene; (iii) nu li s-a administrat tratamentul standard de îngrijire definit în protocolla distanţă de 1 zi de administrarea perfuziei† Tratamentul standard de îngrijire: standard de îngrijire antibacterian (metronidazol sau vancomicină sau fidaxomicină)‡ Pe baza metodei Miettinen-Nurminen nestratificate§ Pe baza afecţiunilor medicale sau a medicamentelor administrate care ar putea duce la imunosupresie¶ Scor Zar ≥ 2# Tulpina cu nivel înalt de virulenţă a inclus următoarele: ribotipurile 027, 078 sau 244

În cadrul acestor studii, ratele de vindecare clinică a episodului de ICD curent au fost comparabileîntre brațele de tratament.

În studiile MODIFY I şi MODIFY II, imunogenitatea ZINPLAVA a fost evaluată utilizând testul prinelectrochemiluminiscenţă (ECLIA).

După tratamentul cu ZINPLAVA în studiile MODIFY I şi MODIFY II, niciunul dintre cei710 pacienţi evaluabili nu au avut rezultate pozitive la testul pentru depistarea anticorpiloranti-bezlotoxumab asociaţi tratamentului. Cu toate că ZINPLAVA este destinat administrării în dozăunică, a fost evaluată imunogenitatea bezlotoxumab după o a doua administrare de 10 mg/kg, ladistanţă de 12 săptămâni după prima doză, la 29 subiecți sănătoşi. Nu s-au detectat anticorpianti-bezlotoxumab după administrarea celei de-a doua doze.

Nu există date privind administrarea repetată de bezlotoxumab la pacienții cu ICD.

Agenția Europeană pentru Medicamente a suspendat temporar obligația de depunere a rezultatelorstudiilor efectuate cu ZINPLAVA la una sau mai multe subgrupe de copii și adolescenți pentruprevenirea recurenței infecţiei cu Clostridium difficile (vezi pct. 4.2 pentru informații privind utilizareala copii și adolescenți).

Bezlotoxumab se administrează pe cale intravenoasă şi de aceea biodisponibilitatea sa este imediată şicompletă. După administrarea unei doze intravenoase unice de 10 mg/kg bezlotoxumab, valorile mediiale ASC (0-∞) şi Cmax au fost de 53000 mcg.oră/ml şi respectiv de 185 mcg/ml la pacienții cu ICD.

Expunerea la bezlotoxumab la subiecții sănătoşi a crescut în manieră aproximativ proporţională cudoza pentru intervalul de doze cuprins între 0,3 şi 20 mg/kg.

Bezlotoxumab are distribuţie extravasculară limitată. Volumul mediu de distribuţie al bezlotoxumab afost de 7,33 l (CV: 16%).

Bezlotoxumab este catabolizat prin procese de degradare proteică; metabolizarea nu are niciun rol laeliminarea acestuia.

Bezlotoxumab este eliminat din organism în principal prin degradare proteică. Valoarea medie aeliminării bezlotoxumab a fost de 0,317 l/zi (CV: 41%), iar timpul terminal de înjumătăţireplasmatică (t½) a fost de aproximativ 19 zile (28%).

Efectele unor covariabile diferite asupra profilului farmacocinetic al bezlotoxumab au fost evaluateîntr-o analiză de farmacocinetică populaţională. Clearance-ul bezlotoxumab a crescut odată cucreșterea greutăţii corporale; diferenţele de expunere rezultate sunt abordate în manieră adecvată prinadministrarea unei doze stabilite în funcţie de greutatea corporală.

Următorii factori nu au avut niciun efect semnificativ din punct de vedere clinic asupra expunerii labezlotoxumab şi nu impun ajustarea dozei: vârstă (interval 18 - 100 ani), sex, rasă, apartenenţă etnică,insuficienţă renală, insuficienţă hepatică şi prezenţa co-morbidităţilor.

Efectul insuficienţei renale asupra profilului farmacocinetic al bezlotoxumab a fost evaluat la pacienţicu insuficienţă renală uşoară (RFGe între 60 şi < 90 ml/minut/1,73 m2), moderată (RFGe între 30 şi< 60 ml/minut/1,73 m2) sau severă (RFGe între 15 şi < 30 ml/minut/1,73 m2) sau cu boală renală înstadiu terminal (RFGe < 15 ml/minut/1,73 m2), comparativ cu pacienţii care au prezentat funcţierenală normală (RFGe ≥ 90 ml/minut/1,73 m2). Nu s-au identificat diferenţe semnificative clinic înceea ce priveşte expunerea la bezlotoxumab între pacienţii cu insuficienţă renală şi cei cu funcţierenală normală.

Efectul insuficienţei hepatice asupra profilului farmacocinetic al bezlotoxumab a fost evaluat lapacienţi cu insuficienţă hepatică (definită ca prezenţa a două sau mai multe dintre următoarele:[1] valoarea albuminei ≤ 3,1 g/dl; [2] ALT ≥ 2 X LSVN; [3] valoarea bilirubinei totale ≥ 1,3 X LSVNsau [4] hepatopatie uşoară, moderată sau severă raportată conform I ndicelui Charlson de evaluare aco-morbidităţilor), comparativ cu pacienţii cu funcţie hepatică normală. Nu s-au identificat diferenţesemnificative clinic în ceea ce priveşte expunerea la bezlotoxumab între pacienţii cu insuficienţăhepatică şi cei cu funcţie hepatică normală.

Efectul vârstei asupra profilului farmacocinetic al bezlotoxumab a fost evaluat la pacienţi cu vârstacuprinsă între 18 şi 100 ani. Nu s-au identificat diferenţe semnificative clinic în ceea ce priveşteexpunerea la bezlotoxumab între pacienţii vârstnici cu vârsta ≥ 65 ani şi pacienţii cu vârsta < 65 ani.

Datele non-clinice nu au evidențiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenționalefarmacologice privind toxicitatea după doze repetate. Genotoxicitatea şi carcinogenitatea nu au fostevaluate.

Nu s-au efectuat studii cu bezlotoxumab pentru a evalua toxicitatea asupra funcției de reproducere șidezvoltării la animale. Nu au existat efecte notabile la nivelul organelor reproducătoare masculine saufeminine la şoarece în studiile privind toxicitatea după doze repetate, iar în studiile de reactivitatetisulară încrucişată nu s-a observat legarea de ţesuturile aparatului reproducător.

Acid citric monohidrat (E330)

Acid pentaacetic dietilen triamină

Polisorbat 80 (E433)

Clorură de sodiu

Citrat de sodiu dihidrat (E331)

Apă pentru preparate injectabile

Hidroxid de sodiu (E524) (pentru ajustarea pH-ului)

În absența studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente cuexcepţia celor menţionate la pct. 6.6.

Flacon sigilat: 3 ani.

Soluţie perfuzabilă: Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată pentru uninterval de 24 ore la temperaturi între 2°C - 8°C sau de 16 ore la temperatura camerei (25°C sau maipuţin). Aceste intervale de timp includ păstrarea soluţiei perfuzabile în punga pentru administrareintravenoasă pe durata perfuziei. Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizatimediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioada de timp şi condiţiile de păstrare înainte de utilizaresunt responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească un interval total de 24 ore latemperaturi între 2°C - 8°C sau 16 ore la temperatura camerei (25°C sau mai puţin).

A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. A se păstra flaconul în cutie pentru a fi protejat delumină.

Pentru condițiile de păstrare ale medicamentului după diluare, vezi pct. 6.3.

Flacon din sticlă de tip I conținând 40 ml de soluție, cu un dop din clorobutil şi un sigiliu cu capacdetaşabil.

Fiecare cutie conţine un flacon.

- Soluţia diluată se pregăteşte imediat după scoaterea flaconului/flacoanelor de la frigider sauflaconul/flacoanele pot fi păstrate la temperatura camerei protejate de lumină timp de până lamaxim 24 ore înainte de pregătirea soluţiei diluate.

- Conţinutul flaconului trebuie inspectat vizual pentru depistarea modificărilor de culoare şi aprezenței particulelor înainte de diluare. ZINPLAVA este un lichid limpede până la moderatopalescent, incolor până la galben deschis. Dacă soluţia prezintă modificări de culoare sauconține particule vizibile, flaconul nu trebuie utilizat.

- Flaconul nu trebuie agitat.

- Se extrage volumul necesar din flacon/flacoane în funcţie de greutatea corporală a pacientului(exprimată în kg) şi se transferă într-o pungă pentru administrare intravenoasă care conţine fieclorură de sodiu 0,9% pentru preparate injectabile, fie soluţie dextroză 5% pentru preparateinjectabile, pentru a pregăti o soluţie diluată cu o concentraţie finală care variază între 1 şi10 mg/ml. Se omogenizează soluţia diluată prin răsucire ușoară.

- Flaconul/flacoanele şi conţinutul neutilizat se aruncă.

- Dacă soluţia diluată este păstrată la frigider, punga pentru administrare intravenoasă trebuielăsată să ajungă la temperatura camerei înainte de utilizare.

- Soluţia diluată nu trebuie congelată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementărilelocale.

Merck Sharp & Dohme B.V.

Waarderweg 392031 BN Haarlem

Olanda

EU/1/16/1156/001

Data primei autorizări: 18 ianuarie 2017

Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu.