Prospect THIOSSEN TURBO 600mg / 50ml soluție injectabilă

Thiossen Turbo 600 mg/50 ml soluţie injectabilă

Fiecare flacon a 50 ml soluţie injectabilă conţine acid tioctic 600 mg sub formă de sare de meglumină a acidului tioctic 1167,70 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Soluţie injectabilă.

Soluţie limpede, de culoare gălbuie până la galben-verzuie, lipsită de particule vizibile.

pH-ul soluţiei injectabile: 7,7-8,5

Osmolaritatea soluţiei injectabile: 480 mOsmol/l-630 mOsmol/l

Thiossen Turbo este indicat pentru tratamentul simptomelor periferice (senzitivo-motorii) din polineuropatia diabetică.

La adulţi, în cazul afectării senzoriale severe asociată cu polineuropatie diabetică severă, se recomandă administrarea zilnică, timp de 2-4 săptămâni, a unui flacon Thiossen Turbo (600 mg acid tioctic), în cazul în care medicul nu prescrie altă schemă terapeutică.

La începutul tratamentului, acidul tioctic se administrează sub formă de soluţie injectabilă timp de 2-4 săptămâni.

Administrarea se face intravenos, lent, timp de minim 30 minute (nu mai repede de 50 mg acid tioctic/2 ml de soluţie injectabilă pe minut).

Administrarea intravenoasă se efectuează de către personal medical specializat, sub stricta supraveghere a unui medic.

Soluția se administrează direct din flacon, utilizând instrumentarul standard cu protecţie faţă de lumină, inclusă în ambalajul original. Datorită sensibilităţii la lumină a substanţei active, flaconul trebuie scos din ambalaj imediat înainte de utilizare. Trebuie să se asigure administrarea lentă a soluției, cu respectarea timpului minim de administrare de 30 minute.

Ulterior, se recomandă administrarea orală a unei doze de 300 - 600 mg acid tioctic sub formă de comprimate, comprimate filmate sau capsule.

Baza tratamentului polineuropatiei diabetice este reprezentată de controlul optim al diabetului.

Copii şi adolescenţi: Thiossen Turbo este contraindicat la copii şi adolescenţi (vezi pct. 4.3).

Thiossen Turbo este contraindicat la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la acid tioctic sau la oricare dintre excipienţi.

La copii şi adolescenţi nu se recomandă tratamentul cu Thiossen Turbo, deoarece nu există experienţă clinică pentru aceste grupe de vârstă.

S-au raportat reacţii de hipersensibilitate, inclusiv şoc anafilactic, legate de administrarea parenterală a

Thiossen Turbo (vezi pct. 4.8). În consecinţă, pacienţii trebuie să fie monitorizaţi în mod corespunzător. În cazul apariţiei timpurii a unor simptome (de exemplu prurit, stare de greaţă, stare de rău general etc.), terapia trebuie să fie imediat suspendată, iar alte măsuri terapeutice trebuie să fie iniţiate, dacă este necesar.

În cursul tratamentului cu acid tioctic au fost raportate cazuri de sindrom insulinic autoimun (SIA). Pacienții cu genotipul antigenului leucocitar uman, cum sunt alelele HLA-DRB1*04:06 și HLA-DRB1*04:03, sunt mai predispuși să dezvolte SIA atunci când sunt tratați cu acid tioctic. Alela HLA-DRB1*04:03 (raportul cotelor privind sensibilitatea la SAI: 1,6) este prezentă în special la pacienții caucazieni, având o prevalență mai mare în sudul Europei față de nordul Europei, iar alela HLA-DRB1*04:06 (raportul cotelor privind sensibilitatea la SAI: 56,6) este prezentă în special la pacienții japonezi și coreeni.

SIA trebuie avut în vedere în diagnosticul diferențial al hipoglicemiei spontane la pacienții care utilizează acid tioctic (vezi pct. 4.8).

Nu se poate exclude faptul că administrarea concomitentă a Thiossen Turbo poate diminua efectul cisplatinei.

Efectul de scădere a glicemiei al insulinei şi antidiabeticelor orale poate fi potenţat. De aceea, se recomandă un control glicemic repetat, mai ales la începutul terapiei cu acid tioctic. În cazuri izolate, poate fi necesară micşorarea dozei de insulină, respectiv de antidiabetice orale, pentru a evita apariţia hipoglicemiilor.

În timpul tratamentului cu Thiossen Turbo este contraindicat consumul de alcool, deoarece alcoolul şi metaboliţii acestuia scad efectul terapeutic al acidului tioctic.

În conformitate cu principiile generale de farmacoterapie, medicamentele ar trebui utilizate în timpul sarcinii şi alăptării numai după luarea atentă în considerare a raportului dintre risc şi beneficiu.

Femeile gravide, precum şi cele care alăptează, trebuie să înceapă tratamentul cu acid tioctic numai după recomandarea terapeutică strictă din partea unui medic, chiar dacă studiile toxicologice de reproducere nu au avut ca rezultat vreo dovadă care să arate efectul medicamentului asupra fertilităţii şi a dezvoltării embrionare timpurii şi chiar dacă nu s-au identificat niciun fel de proprietăţi care să reprezinte un risc pentru făt.

Nu se cunoaşte dacă acidul tioctic se excretă în laptele matern.

Thiossen Turbo nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Frecvenţa reacţiilor adverse prezentate mai jos este definită conform următoarei convenţii: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În funcţie de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări ale sistemului sanguin şi ale sistemului limfatic

Foarte rare: S-au raportat cazuri individuale de trombopatie după administrarea intravenoasă de acid tioctic.

Cu frecvenţă necunoscută: Pot apărea reacţii alergice sistemice, inclusiv şoc; sindrom insulinic autoimun (vezi pct. 4.4).

Cu frecvenţă necunoscută: Ca rezultat al utilizării îmbunătăţite a glucozei, nivelul zahărului poate scădea în cazuri individuale, când pot apărea simptome asemănătoare hipoglicemiei cum sunt ameţeli, transpiraţii, cefalee şi tulburări vizuale.

Foarte rare: Modificarea sau tulburarea simţului gustativ. După administrarea intravenoasă de acid tioctic s-au raportat cazuri individuale de convulsii.

Foarte rare: După administrarea intravenoasă de acid tioctic s-au raportat cazuri individuale de vedere dublă.

Cu frecvenţă necunoscută: Pot apărea reacţii alergice ale pielii cum sunt rash, urticarie, prurit.

Foarte rare: După administrarea intravenoasă de acid tioctic s-au raportat cazuri individuale de purpură.

Foarte rare: Durere, înroşirea locului de administrare.

Cu frecvenţă necunoscută: După administrarea intravenoasă cu viteză mare pot apărea tensiune intracraniană şi dificultate la respiraţie, dar dispar cu rapiditate.

În cazuri izolate, datorită creşterii utilizării glucozei, pot să apară hipoglicemii.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

În caz de supradozaj pot apărea ameţeli, vărsături şi cefalee.

După ingestia accidentală sau în scop suicidar a unor doze cuprinse între 10 şi 40 g de acid tioctic în combinaţie cu alcoolul, s-au semnalat simptome de intoxicaţie severă şi uneori moarte. Simptomele clinice în caz de intoxicaţie sunt iniţial de agitaţie psihomotorie sau tulburări de conştienţă şi evoluează, în mod tipic, până la stadiul de convulsii generalizate şi acidoză lactică.

În plus, printre consecinţele dozelor crescute de acid tioctic se numără hipoglicemia, şocul, rabdomioliza, hemoliza, coagularea vasculară diseminată (CID), supresia măduvei osoase şi insuficienţa multiplă de organe.

Dacă există vreo suspiciune de intoxicaţie substanţială cu Thiossen Turbo (de exemplu > 6 g, la adulţi şi > 50 mg/kg corp la copii) se indică prezentarea de urgenţă într-o clinică de specialitate şi instituirea procedurilor, în conformitate cu principiile generale de tratament din cazurile de otrăvire (de exemplu inducerea stării de vărsătură, lavajul gastric, cărbunele activat etc.).

Tratamentul convulsiilor generalizate, al acidozei lactice şi al altor manifestări care pun viaţa în pericol, apărute din cauza intoxicaţiei, trebuie să fie conform cu principiile moderne de terapie intensivă şi trebuie aplicat în mod simptomatic.

Beneficiul metodelor de hemodializă, hemoperfuzie şi filtrare în eliminarea forţată a acidului tioctic nu a fost demonstrat până la momentul de faţă.

Grupa farmacoterapeutică: diferite medicamente pentru tract digestiv şi metabolism, cod ATC: A16AX01.

Acidul tioctic este o substanţă de tipul vitaminelor care se produce endogen, cu funcţie de coenzimă în procesul de decarboxilare oxidativă a acizilor alfa-cetonici.

Hiperglicemia produsă de diabetul zaharat determină acumularea de glucoză în matricea proteică a vaselor de sânge şi formarea de produşi finali de glicozilare avansată. Acest proces determină scăderea fluxului sanguin endoneural, hipoxie/ischemie endoneurală şi este asociat cu creşterea producţiei de radicali liberi de oxigen, care produc leziuni ale nervilor periferici. În plus, la nervii periferici s-a observat depleţia antioxidanţilor (cum ar fi glutationul).

În studiile efectuate la şobolani, diabetul a fost indus prin intermediul streptozotocinei, care a determinat ulterior procesele biochimice descrise mai sus. Acidul tioctic a interacţionat cu aceste procese, diminuând astfel formarea de produşi finali de glicozilare avansată, îmbunătăţirea fluxului sanguin endoneural, creşterea nivelului fiziologic antioxidant al glutationului şi, prin efectul antioxidant, reducerea radicalilor liberi de oxigen în nervul afectat de diabet.

Aceste efecte observate în experimente susţin teoria că acidul tioctic poate ameliora funcţionalitatea nervilor periferici. Aceasta se referă la afectarea senzorială din polineuropatia diabetică care se poate manifesta prin disestezii, parestezii, cum ar fi senzaţii de arsură, durere, amorţeală şi furnicături.

În afara concluziilor clinice la care s-a ajuns până în prezent referitor la tratamentul simptomatic al polineuropatiei diabetice cu acid tioctic, efectul favorabil al acidului tioctic asupra simptomelor studiate (senzaţii de arsură, parestezie, amorţeală şi durere) a fost demonstrat în cadrul unui studiu multicentric, placebo controlat, efectuat în 1995.

Acidul tioctic este supus unui prim pasaj hepatic. Există variaţii considerabile între indivizi în ceea ce priveşte disponibilitatea sistemică a acidului tioctic. Prin intermediul oxidării catenei laterale şi a conjugării, acidul tioctic este biotransformat şi eliminat predominant prin rinichi.

Timpul de înjumătăţire plasmatică al acidului tioctic la subiecţii umani este de aproximativ 25 minute, iar clearance-ul plasmatic total este de 10-15 ml/min/kg. La sfârşitul unei perfuzii a 600 mg în timp de 30 minute, valoarea plasmatică este de aproximativ 20 μg/ml. Utilizând marcarea radioactivă la animale (şobolan, câine), a fost demonstrată o cale de eliminare predominant renală (80-90%), în special sub formă de metaboliţi. La om, de asemenea, se detectează în urină numai cantităţi mici de substanţă intactă filtrată renal. Biotransformarea se face predominant pe calea reducerii oxidative a lanţurilor laterale (β-oxidare) şi/sau prin S-metilarea tiolilor corespunzători.

Acidul tioctic reacţionează in vitro cu complexele de ioni metalici (de exemplu cisplatina). Acidul tioctic formează cu moleculele de zaharide un compus complex greu de dizolvat.

Toxicitate acută şi cronică

Profilul de toxicitate este caracterizat de simptome care afectează sistemul nervos vegetativ şi central.

Potenţial mutagen şi carcinogen

Studiile asupra potenţialului mutagen nu au dovedit existenţa unor mutaţii genice sau cromozomiale. Dovada unui potenţial carcinogen al acidului tioctic nu a fost descoperită într-un studiu de carcinogeneză care a fost efectuat după administrarea orală a acestui acid la şobolan. Un alt studiu, referitor la efectul promotor tumoral al acidului tioctic conjugat cu compusul carcinogenic N-nitrozo-dimetilamina (NDEA), a fost negativ.

Studii asupra funcţiei de reproducere

Acidul tioctic nu are nicio influenţă asupra fertilităţii şi a dezvoltării timpurii a embrionului la şobolan până la o doză orală maximă testată de 68,1 mg/kg. Nu s-au descoperit proprietăţi mutagene după injectarea intravenoasă la iepure până la doza toxică maternă.

Macrogol 300, meglumină, apă pentru preparate injectabile.

Acidul tioctic reacţionează in vitro cu complexe ionice ale metalelor (de exemplu cu cisplatina). Acidul tioctic formează cu moleculele de glucide (de exemplu soluţia de levuloză) compuşi complecşi care se dizolvă greu. În plus, soluţia injectabilă este incompatibilă cu soluţiile ce conţin glucoză, soluţia Ringer şi cu soluţiile care reacţionează cu grupările -SH şi punţile disulfidice.

3 ani - în ambalajul original.

A se păstra la temperaturi sub 25°C, protejat de lumină.

Cutie cu 10 flacoane din sticlă brună a 50 ml soluție injectabilă și 10 pungi protectoare de lumină.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

AAA - Pharma GmbH

Flugfeld-Allee 24, 71034 Bőblingen, Germania

4396/2012/01

Reînnoirea autorizaţiei - Martie 2012

Aprilie, 2022

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.