SUPRANE 100% lichid volatil pentru inhalații prospect medicament

Suprane 100% lichid pentru vapori de inhalat.

Un flacon conţine desfluran 240 ml (v/v 100 %).

Lichid pentru vapori de inhalat.

Lichid limpede şi incolor.

Suprane este indicat pentru inducţia şi menţinerea anesteziei generale la adulţi şi menţinerea anesteziei generale la copii.

Suprane este administrat prin inhalare.

Suprane trebuie administrat numai de către persoane antrenate în administrarea anesteziei generale utilizând un vaporizator calibrat special pentru utilizarea desfluranului.

Preanestezie

Medicaţia preanestezică trebuie selectată în funcţie de necesităţile individuale ale pacientului.

Individualizare

Administrarea anesteziei generale trebuie individualizată în funcţie de răspunsul pacientului.

Efecte ale terapiei concomitente

Opioidele şi benzodiazepinele scad cantitatea de desfluran necesară producerii anesteziei.

Desfluranul scade doza necesara de agenţi de blocare neuromusculară (vezi tabelul 2, pct. 4.5). Dacă este necesară relaxare suplimentară, pot fi utilizate doze adiţionale de relaxanţi musculari (vezi pct. 4.5).

Dozaj

Concentraţia alveolara minima (MAC) a desfluranului scade o dată cu creşterea vârstei pacientului.

Doza de desfluran trebuie ajustată corespunzător. MAC a fost determinată după cum este prezentat în tabelul 1:

Tabel 1

MAC pentru desfluran conform vârstei pacientului şi amestecului inhalat (medie ± deviaţie standard)

Vârstă N* Oxigen 100% N* Oxid de azot 60%/oxigen 40% 2 săptămâni 6 9,2±0,0 - - 10 săptămâni 5 9,4±0,4 - - 9 luni 4 10,0±0,07 5 7,5±0,8 2 ani 3 9,1±0,6 - - 3 ani - - 5 6,4±0,4 4 ani 4 8,6±0,6 - - 7 ani 5 8,1±0,6 - - 25 ani 4 7,3±0,3 4 4,0±0,3 45 ani 4 6,0±0,3 6 2,8±0,6 70 ani 6 5,2±0,6 6 1,7

*N=nr. de perechi încrucişate (utilizând metoda de răspuns cuantificat sus-şi-jos)

Inducţia anesteziei la adulţi

Pentru adulţi este recomandată o concentraţie iniţială de 3%, cu o creştere în trepte de 0,5-1,0% la fiecare respiraţie. Concentraţia de 4-11% de desfluran inspirată produce în mod uzual anestezia chirurgicală în 2-4 minute. Pot fi utilizate concentraţii mai mari de până la 15%. Aceste concentraţii de desfluran vor dilua proporţional concentraţia de oxigen şi administrarea iniţială de oxigen trebuie să fie de 30% sau mai mult. După inducţia la adulţi cu un medicament intravenos precum tiopental sau propofol, desfluranul poate fi început la aproximativ 0,5-1 MAC, oricare ar fi gazul purtător, O2 sau

N2O/O2.

Desfluranul trebuie administrat la 0,8 MAC sau mai puţin şi în asociere cu o inducţie cu barbiturate şi hiperventilaţie (hipocapnie) până la decompresia cerebrală la pacienţii cu creştere a CSFP cunoscută sau suspectată.

Trebuie acordată o atenţie corespunzătoare pentru menţinerea presiunii de irigare cerebrală (vezi pct. 4.4).

În timpul inducţiei la adulţi, incidenţa per ansamblu desaturării hemoglobinei (SpO2 < 90%) a fost de 6%. Concentraţii ridicate de desfluran pot induce reacţii adverse la nivelul căilor aeriene superioare.

Vezi pct. 4.8.

Inducţia anesteziei la copii

Suprane nu este recomandat ca agent de inducţie prin inhalaţie la copii şi nou născuţi datorită frecvenţei crescute de apariţie a reacţiilor adverse de tip laringospasm, tuse, dificultăţi în respiraţie, apnee şi hipersecreţie (vezi pct. 4.4).

Întreţinerea anesteziei la adulţi

Când desfluranul se administrează în amestec numai cu oxigen sau aer îmbogăţit în oxigen pot fi necesare concentraţii de 2,5 - 8,5%. La adulţi, anestezia chirurgicală poate fi menţinută la o concentraţie mai redusă a desfluranului dacă este utilizat concomitent oxid de azot.

Întreţinerea anesteziei la copii

Desfluranul este indicat pentru menţinerea anesteziei la nou născuţi şi copii. Niveluri chirurgicale ale anesteziei pot fi susţinute la copii cu concentraţii de 5,2-10% desfluran cu sau fără utilizare simultană de oxid de azot.Deşi concentraţiile de până 18 % desfluran s-au administrat numai pentru perioade scurte de timp, în cazul administrării de concentraţii mari concomitente cu oxid de azot este important să se asigure în amestecul gazoz inhalat un minim de 25% oxigen.

Dacă relaxarea musculară intraoperatorie nu este satisfăcătoare, se pot utiliza doze suplimentare de miorelaxante.

Presiunea sanguină şi frecvenţa cardiacă în timpul întreţinerii

Presiunea sanguină şi frecvenţa cardiacă trebuie monitorizate cu atenţie în timpul întreţinerii, ca parte a evaluării profunzimii anesteziei (vezi pct. 4.4).

Dozare în insuficienţa renală şi hepatică

La pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică precum şi în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru transplant renal, desfluran s-a administrat în concentraţii de 1-4% în amestec cu oxid de azot şi oxigen. Metabolizarea având rol minor, nu este de aşteptat necesitatea ajustării dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală.

Hipersensibilitate cunoscută la desfluran sau la alţi agenţi halogenaţi;

Susceptibilitate ereditară cunoscută sau suspectată la hipertermie malignă;

Suprane nu trebuie folosit pentru inducţia anesteziei la pacienţii cu risc de boală arterială coronară sau la pacienţii la care creşterea frecvenţei cardiace sau a presiunii sanguine nu sunt dorite.

Suprane este contraindicat la pacienţii cu istoric de hepatită confirmată cauzată de agenţi anestezici inhalatorii sau istoric de disfuncţie hepatică neexplicată moderată sau severă (de exemplu icter asociat cu febră şi/sau eozinofilie) după administrarea anterioară de agenţi anestezici halogenaţi.

Desfluranul este contraindicat ca agent inhalator de inducţie la copii şi nou născuţi datorită frecvenţei crescute de apariţie a tusei, laringospasmului, dificultăţilor în respiraţie, apneei şi sialoreei.

Suprane nu trebuie administrat pacienţilor care au contraindicaţii pentru anestezia generală.

Desfluranul trebuie administrat doar de către personalul experimentat în administrarea anestezicelor generale. Mijloacele necesare menţinerii permeabilităţii căilor respiratorii, de ventilaţie artificială, de îmbogăţire în oxigen şi de resuscitare circulatorie trebuie să fie imediat disponibile. Desfluranul trebuie administrat printr-un vaporizator calibrat special pentru utilizarea acestuia astfel încât concentraţia vaporilor administraţi să fie controlată cu acurateţe.

Hipertermie malignă (HM)

La persoanele susceptibile agenţii anestezici inhalatori puternici pot declanşa o stare hipermetabolică la nivelul muşchilor scheletici conducând la o cerere mare de oxigen şi la sindromul clinic cunoscut ca hipertermie malignă. S-a constata că desfluranul poate fi un potenţial declanşator al hipertermiei maligne. Sindromul clinic este semnalat de hipercapnie şi poate include rigiditate musculară, tahicardie, tahipnee, cianoză, aritmie, şi/sau presiune sanguină instabilă. Unele din aceste semne nespecifice pot de asemenea apărea în timpul anesteziei superficiale: hipoxie acută, hipercapnie şi hipovolemie. Tratamentul hipertermiei maligne include întreruperea agentului declanşator, administrarea intravenoasă a dantrolenului sodic şi terapie de suport a funcţiilor vitale. Insuficienţa renală poate apărea ulterior, şi curgerea urinei trebuie monitorizată şi susţinută dacă este posibil.

Desfluranul nu trebuie utilizat la subiecţii cunoscuţi a fi susceptibili la HM. Au fost raportate cazuri fatale de hipertermie malignă în asociere cu desfluran.

Hiperkaliemiea perioperatorie

Utilizarea de agenţi anestezici inhalatori inclusiv desfluran a fost asociată cu rare creşteri ale nivelului potasiului seric al pacienţilor, ce au avut ca rezultat aritmie cardiacă, uneori fatală, în periada postoperatorie. Pacienţii cu distrofii musculare latente sau manifeste, în special distrofia musculară

Duchenne, par să fie cei mai vulnerabili. Utilizarea simultană de suxametoniu a fost asociată cu aproape toate aceste cazuri. Aceşti pacienţi au avut de asemenea creşteri semnificative ale creatininkinazei serice şi, în unele cazuri, modificări ale urinei corespunzătoare mioglobinuriei. În ciuda asemănării cu hipertermia malignă, nici unul dintre aceşti pacienţi nu au prezentat semne sau simptome de rigiditate musculară sau stare hipermetabolică.

Este recomandat tratamentul precoce şi agresiv al hiperkaliemiei şi aritmiei rezistente, precum şi verificarea ulterioară pentru o afecţiune neuromusculară latentă.

Utilizarea la copii cu hiperreactivitate bronhială

Desfluranul trebuie utilizat cu precauţie la copii cu astm sau cu istoric de infecţii recente ale căilor aeriene superioare, din cauza riscului de apariție a bronhospasmului şi a creşterii rezistenţei căilor aeriene.

Întreţinerea anesteziei în pediatrie

Datorită datelor limitate disponibile pentru copii neintubaţi, desfluranul nu este recomandat pentru menţinerea anesteziei la copii neintubaţi. Trebuie avută grijă dacă se utilizează desfluran pentru menţinerea anesteziei folosind masca laringiană sau masca facială în special la copii sub 6 ani datorită potenţialului crescut de reacţii adverse respiratorii, de exemplu tuse şi laringospasm, în special la îndepărtarea măştii laringiene în timpul anesteziei profunde.

Obstetrică

Datorită numărului limitat de pacienţi studiaţi, siguranţa desfluranului nu a fost stabilită pentru utilizarea în procedurile obstetricale. Desfluranul este un relaxant al uterului şi reduce debitul sanguin dintre uter şi placentă (vezi pct. 4.6).

Au fost raportate la utilizarea de anestezice halogenate tulburări ale funcţiei hepatice, icter şi necroză hepatică fatală: aceste reacţii apar să indice hipersensibilitate. La fel ca alţi agenţi anestezici halogenaţi, desfluranul poate produce hepatită de sensibilitate la pacienţii care au fost sensibilizaţi prin expunere anterioară la anestezice halogenate. Ciroza, hepatita virală sau alte afecţiuni hepatice preexistente pot fi un motiv pentru selectarea unui alt anestezic decât un anestezic halogenat.

Desfluranul, ca şi alte anestezice volatile, poate produce o creştere dependentă de doză a presiunii lichidului cerebrospinal (LCR) atunci când este administrat pacienţilor cu leziuni cerebrale de ocupare a spaţiului. La aceşti pacienţi desfluranul trebuie administrat în doze de 0,8 MAC sau mai puţin, şi în asociere cu inducţie cu barbiturice şi hiperventilaţie (hipocapnie) până la decompresia cranienă, la pacienţii cu creştere cunoscută sau suspectată a presiunii LCR. Se va acorda o atenţie deosebită menţinerii presiunii perfuziei cerebrale.

La pacienţii cu boală arterială coronariană, menţinerea hemodinamicii normale este importantă pentru a evita ischemia miocardului. Desfluran nu trebuie utilizat pentru inducţia anesteziei la pacienţii cu risc de boală arterială coronariană sau la pacienţii la care creşterea frecvenţei cardiace sau creşterea tensiunii arteriale nu este de dorit. Trebuie utilizat împreună cu altă medicaţie, de preferinţă opioide şi hipnotice intravenoase.

În timpul întreţinerii anesteziei, creşterea frecvenţei cardiace şi a presiunii sângelui după creşterea rapidă a concentraţiei desfluranului poate să nu reprezinte o anestezie inadecvată. Schimbările cauzate de activarea simpatică se revin în aproximativ 4 minute. Creşterea frecvenţei cardiace şi a presiunii sângelui înainte sau în absenţa creşterii rapide a concentraţiei desfluranului poate fi interpretată ca o anestezie superficială.

Hipotensiunea şi depresia respiratorie cresc cu cât anestezia este mai profundă.

Utilizarea desfluranului la pacienţi hipovolemici, hipotensivi sau debilitaţi nu a fost suficient investigată. Ca şi pentru alte anestezice inhalatorii potente, la aceşti pacienţi se recomandă utilizarea unor concentraţii mai mici decât cele uzuale.

La fel ca alte anestezice halogenate Suprane poate interacţiona cu materialele adsorbante ale dioxidului de carbon deshidratate, formând monoxid de carbon care poate rezulta în concentraţii crescute de carboxihemoblobină la unii pacienţi. Rapoartele cazurilor sugerează că calcea sodată şi calcea cu hidroxid de bariu se deshidratează la trecerea de gaze proaspete prin recipientul de CO2 la debite mari timp de mai multe ore sau zile. Când medicul suspectează deshidratarea materialul adsorbant de CO2, acesta trebuie schimbat înainte de administrarea desfluranului.

Precum la alţi agenţi anestezici cu acţiune rapidă, recuperarea rapidă după desfluran trebuie luată în considerare în cazurile unde este anticipată durerea postoperatorie. Trebuie avută grijă pentru administrarea de analgetice pacientului la finalul procedurii sau precoce în unitatea de recuperare post anestezie.

La copii revenirea din anestezie poate evoca o stare scurtă de agitaţie care poate împiedica cooperarea.

La fel ca alte anestezice halogenate anestezia repetată într-o perioadă scurtă de timp trebuie abordată cu prudenţă.

Trebuie să fie disponibile imediat dotări şi echipamente pentru menţinerea permeabilităţii căilor aeriene, ventilaţie artificială, sursă de oxigen şi resuscitare cardio-respiratorie.

Concentraţia altor gaze

MAC pentru desfluran este redusă de administrarea simultană de N2O (vezi tabelul 1).

Relaxante musculare nedepolarizante şi depolarizante

Relaxantele musculare uzuale sunt potenţate de desfluran.

Concentraţiile anestezice ale desfluranului la echilibru reduc ED95 a suxametoniului cu aproximativ 30% şi a atracuriumului şi vecuroniumului cu aproximativ 50%, comparat cu anestezia cu

N2O/opioide. Dozele de pancuronium, atracurium, suxametoniu şi vecuronium necesare pentru a produce deprimarea secusei cu 95% (ED95) în funcţie de concentraţia de desfluran sunt prezentate în

Tabelul 2. Cu excepţia vecuronium, aceste doze sunt similare cu cele obţinute în cazul isofluranului.

ED95 pentru vecuronium este cu 14% mai mică la desfluran decât la isofluran. În plus, recuperarea blocului neuromuscular este mai lungă în cazul administrării desfluran comparativ cu isofluran.

Tabel 2 - Doza de miorelaxant (mg/kg) care produce deprimarea secusei cu 95%

Concentraţia Pancuronium Atracurium Suxametoniu Vecuronium desfluran 0,65 MAC/60% 0,026 0,123 *NA *NA

N2O/O2 1,25 0,018 0,091 *NA *NA

MAC/60%N2O/O2 1,25 MAC/O2 0,022 0,120 0,362 0,019 100% O2

*NA = nu este disponibil

Medicamente preanestezice

În studiile clinice nu au fost raportate interacţiuni adverse semnificative cu medicamentele preanestezice uzuale, sau medicamente utilizate în timpul anesteziei (agenţi intravenoşi, anestezice locale). Efectul desfluranului asupra altor medicamente nu a fost determinat.

Sedative

La pacienţii cărora li s-a administrat desfluran în asociere cu doze crescute de fentanil au fost necesare doze mai reduse de desfluran (reducerea valorilor MAC). Administrarea de midazolam în doze crescătoare a arătat o uşoară reducere a concentraţiei minime alveolare. Rezultatele sunt prezentate în

Tabelul 3. Aceste reduceri ale MAC sunt similare celor observate la isofluran. Se anticipează că alte opioide şi medicamente sedative exercită o influenţă similară asupra MAC.

Tabel 3 - Efectul fentanilului sau midazolamului asupra desfluranului 0,6 - 0,8 MAC/O2 *MAC(%) %MAC reducere

Fără fentanil 6,33-6,35 -

Fentanil (3 g/kg) 3,12-3,46 46 - 51

Fentanil (6 g/kg) 2,25 - 2,97 53 - 64

Fara Midazolam 5,85 - 6,86 -

Midazolam (25 g/kg) 4,93 15,7

Midazolam (50 g/kg) 4,88 16,6

* Include valori pentru varste cuprinse intre 18 - 65 ani

Creşterea glucozei

La fel ca alte anestezice halogenate, desfluranul a fost asociat cu unele creşteri intraoperatorii a glucozei.

Datorită numărului limitat de pacienţi studiaţi, siguranţa desfluranului nu a fost stabilită pentru utilizarea în procedurile obstetricale. Desfluranul este un relaxant al uterului şi reduce debitul sanguin dintre uter şi placentă.

Nu există date adecvate despre utilizarea desfluranului la femeile gravide sau care alăptează, astfel nu se recomandă utilizarea desfluranului în timpul sarcinii sau alăptării.

Nu există informaţii privind efectele după anestezia cu desfluran asupra capacităţii de a conduce sau de a folosi utilaje. Totuşi pacienţii trebuie avertizaţi că executarea activităţilor care necesită stare de alertă mentală, cum ar fi conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor poate fi afectată o perioadă de timp după anestezia generală.

Se recomandă evitarea acestor activităţi pentru o perioadă de 24 ore după anestezia generală.

Ca toate anestezicele inhalatorii potente, desfluranul poate determina hipotensiune arterială şi depresie respiratorie dependente de doză. Majoritatea celorlalte reacţii adverse sunt uşoare şi tranzitorii. În perioada post-operatorie s-au observat greaţă şi vărsături, reacţii adverse frecvente ale intervenţiei chirurgicale şi anesteziei generale, cauzate fie de anestezicul inhalator, de alte medicamente administrate intra sau post-operator şi de răspunsul individual al pacientului faţă de procedura chirurgicală.

Frecvenţa este bazată pe următoarea scală: Foarte frecvente (≥1/10); Frecvente (≥1/100 şi <1/10); Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); Rare (≥1/10000 şi <1/1000), Foarte rare (<1/10000);

Necunoscută (reacţii adverse raportate postcomercializare).

Reacţii adverse

Aparate, sisteme şi organe Termen MedDRA Frecvenţă

Infecţii şi infestări Faringită Frecvente

Tulburări hematologice şi limfatice Coagulopatie Necunoscută

Tulburări metabolice şi de nutriţie Hiperkaliemie Necunoscută

Hipokaliemie Necunoscută

Acidoză metabolică Necunoscută

Tulburări psihice Oprirea respiraţiei+ Frecvente

Agitaţie Mai puţin frecvente

Tulburări ale sistemului nervos Cefalee Frecvente

Ameţeală Mai puţin frecvente

Convulsii Necunoscută

Tulburări oculare Conjuctivită Frecvente

Icter ocular Necunoscută

Tulburări cardiace Aritmie nodală Frecvente

Bradicardie Frecvente

Tahicardie Frecvente

Hipertensiune Frecvente

Infarct miocardic Mai puţin frecvente

Ischemie miocardică Mai puţin frecvente

Aritmie Mai puţin frecvente

Stop cardiac Necunoscută

Torsada vârfurilor Necunoscută

Insuficienţă ventriculară Necunoscută

Hipokinezie ventriculară Necunoscută

Fibrilație atrială Necunoscută

Tulburări vasculare Vasodilataţie Mai puţin frecvente

Hipertensiune malignă Necunoscută

Hemoragie Necunoscută

Hipotensiune Necunoscută

Şoc Necunoscută

Tulburări respiratorii, toracice şi Apnee+ Frecvente mediastinale Tuse+ Frecvente

Laringospasm* Frecvente

Hipoxie+ Mai puţin frecvente

Stop respirator Necunoscută

Insuficienţă respiratorie Necunoscută

Tulburare respiratorie Necunoscută

Bronhospasm Necunoscută

Hemoptizie Necunoscută

Tulburări gastro-intestinale Vărsături+ Foarte frecvente

Greaţă+ Foarte frecvente

Sialoree+ Frecvente

Pancreatită acută Necunoscută

Durere abdominală Necunoscută

Tulburări hepatobiliare Necroză hepatică Necunoscută

Hepatită citolitică Necunoscută

Colestază Necunoscută

Icter Necunoscută

Funcţie hepatică anormală Necunoscută

Tulburare hepatică Necunoscută

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Urticare Necunoscută subcutanat Eritem Necunoscută

Tulburări musculo-scheletice şi ale Mialgie Mai puţin frecvente ţesutului conjunctiv Rabdomioliză Necunoscută

Tulburări generale şi la nivelul Hipertermie malignă Necunoscută locului de administrare Astenie Necunoscută

Stare de rău Necunoscută

Investigaţii diagnostice Creatininfosfokinază crescută Frecvente

ECG anormală Frecvente

Schimbare ST-T în ECG Necunoscută

Inversia undei T în ECG Necunoscută

Alanin aminotransferază crescută Necunoscută

Aspartat aminotransferază crescută Necunoscută

Test de coagulare anormal Necunoscută

Amoniu crescut Necunoscută

Hiperbilirubinemie Necunoscută

Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii Ameţeală Necunoscută legate de procedurile utilizate§ Migrenă Necunoscută

Tahiaritmie Necunoscută

Palpitaţii Necunoscută

Arsuri oculare Necunoscută

Orbire tranzitorie Necunoscută

Encefalopatie Necunoscută

Keratită ulcerată Necunoscută

Hiperemie oculară Necunoscută

Acuitate vizuală redusă Necunoscută

Iritaţie oculară Necunoscută

Durere oculară Necunoscută

Oboseală Necunoscută

Senzaţie de arsură a pielii Necunoscută

Agitaţie post operatorie# Necunoscută

* raportate în timpul inducţiei cu desfluran + raportate în timpul inducţiei şi întreţinerii cu desfluran § toate aceste reacţii au fost datorate expunerii accidentale a altor persoane decât pacienţi

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Se anticipează că simptomele supradozajului cu desfluran sunt similare cu cele ale altor agenţi volatili: creşterea profunzimii anesteziei, deprimare cardiacă şi/sau respiratorie în cazul pacienţilor care ventilează spontan şi hipotensiune arterială la pacienţii cu suport ventilator. La aceştia din urmă hipercapnia şi hipoxia pot apare numai într-un stadiu avansat.

În cazul producerii unui supradozaj sau a apariţiei simptomelor ce indică supradozajul, trebuie luate următoarele măsuri:

- oprirea administrării desfluranului,

- asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii,

- instituirea ventilaţiei asistate sau controlate cu administrarea de oxigen pur şi

- susţinerea şi menţinerea unei funcţii cardio-vasculare adecvate.

Grupa farmacoterapeutică: anestezice generale, derivaţi halogenaţi ai hidrocarburilor, codul ATC:

N01AB07

Desfluranul face parte din clasa metiletileterilor halogenaţi. Administrarea inhalatorie produce dependent de doză pierderea reversibilă a conştienţei şi a senzaţiei de durere, suprimarea activităţii motorii voluntare, reducerea reflexelor involuntare şi deprimarea respiratorie şi respectiv a aparatului cardiovascular. Relaxează musculatura suficient pentru a permite intubarea.

Alţi membrii ai seriei includ enfluran şi izomerul său structural isofuran care sunt derivaţi cloruraţi şi fluorurati. Desfluranul este halogenat exclusiv cu fluor. După cum sugerează structura sa, desfluranul are un coeficient de partiţie sânge/gaz mic (0,42), mai mic decât al altor anestezice inhalatorii potente, cum ar fi isofluran (1,4) şi chiar mai mic decât al oxidului de azot (0,46). Aceste date explică recuperarea rapidă din anestezia cu desfluran.

Studiile la animale au arătat o inducţie şi o revenire din anestezie mai rapide pentru desfluran decât pentru isofluran, cu un profil similar al evenimentelor cardio-respiratorii. Totuşi, studiile clinice nu pot confirma uniform aceste date asupra recuperării mai rapide cu desfluran. În timpul anesteziei cu desfluran nu au existat semne de activitate epileptiformă sau alte modificări EEG iar medicamentele administrate concomitent nu au produs evenimente neaşteptate sau toxice evidenţiabile pe EEG.

Studiile efectuate la porci cu susceptibilitate înnăscută la hipertermie malignă, au indicat faptul că desfluran este un potenţial factor declanşator pentru hipertermia malignă.

Efectul farmacologic este proporţional cu concentraţia de desfluran inspirat. Principalele reacţii adverse sunt extensii ale acţiunii farmacologice.

Conform profilului său fizico-chimic, studiile farmacocinetice efectuate atât la animale cât şi la om indică faptul că desfluranul se distribuie la nivelul corpului mai rapid decât alţi agenţi anestezici volatili, sugerând o inducţie mai rapida a anesteziei. Eliminarea din organism este de asemenea rapidă, permiţând o revenire rapidă din anestezie şi flexibilitate în ajustarea intensităţii anesteziei. Desfluranul se elimină în principal prin plămâni, metabolizarea fiind minimă (0,02%).

Concentraţia alveolară minimă scade odată cu avansarea în vârstă (vezi pct. 4.2).

Se recomandă reducerea dozelor la pacienţii hipovolemici, hipotensivi şi debilitaţi (vezi pct.4.4) .

Efectul farmacologic este proporţional cu concentraţia de desfluran inspirat.

Reacţiile adverse principale sunt extensii ale acţiunii farmacologice.

La porcine desfluranul nu sensibilizează miocardul la adrenalina administrată exogen.

La animale, pe modele selecţionate, desfluranul produce vasodilataţie coronariană la nivel arteriolar, în mod similar isofluranului.

Pe modele simulând boli ale arterelor coronare, la câini cu conştienţa păstrată, supuşi în mod cronic unei intervenţii intrumentale, desfluranul nu pare să devieze sângele din miocardul afectat în zonele cu perfuzie normală (‚,furt coronarian’’). Evaluarea apariţiei ischemiei miocardice, infarctului şi decesului după administrarea de desfluran în studii clinice nu a evidenţiat că efectele asupra arteriolelor coronare ale Suprane sunt asociate cu fenomenul de furt coronarian sau ischemie miocardică la pacienţii cu boală coronariană.

Studiile de dezvoltare a toxicităţii cu desfluran, administrat la CAM 1 la şobolan şi iepure au arătat un posibil efect fenotoxic asociat anestezicului la aproximativ 10 ore CAM cumulate de expunere.

Pierderea post implantare crescută şi reducerea câştigului în greutate a puilor în timpul alăptării au fost observate la şobolan după expunerea maternală la 4 CAM pe oră în perioada de gestaţie şi lactaţie (aproximativ 37 de zile). Nu au fost observate reacţii adverse pentru aceşti parametri la o expunere maternală de 1 CAM pe oră în acest interval. Toate efectele fetale observate ale puilor au fost restrânse la grupurile unde a fost observată toxicitatea maternală (mortalitatea şi reducerea câştigului în greutate), şi astfel efectele asupra puilor pot să reflecte efectele farmacologice ale desfluranului la femele.

Nu este cazul.

Nu se cunosc.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 30°C, în ambalajul original.

A se păstra în poziţie verticală, cu capacul închis etanş.

Cutie cu 6 flacoane din sticlă brună, de clasa hidrolitică III, cu capacitatea de 250 ml, prevăzute cu sistem de închidere cu valvă, garnitură și dop din PEJD sau copolimer de etilen-propilenă (EPDM); fiecare flacon conține câte 240 ml lichid pentru vapori de inhalat.

Cutie cu 6 flacoane din aluminiu acoperite în interior cu film din răşină epoxifenolică, prevăzute cu sistem de închidere cu valvă, garnitură și dop; fiecare flacon conține câte 240 ml lichid pentru vapori de inhalat.

Instrucţiuni privind pregătirea medicamentului în vederea administrării

Desfluranul trebuie administrat doar de către personalul experimentat în administrarea anestezicelor generale, printr-un vaporizator calibrat special pentru utilizarea acestuia.

La fel ca alte anestezice halogenate s-a raportat că Suprane interacţionează cu materialele adsorbante ale dioxidului de carbon atunci când acestea sunt deshidratate, formând monoxid de carbon. Pentru a reduce la minim riscul de formare a monoxidului de carbon în circuitele închise de respiraţie şi posibilitatea de creştere a concentraţiilor de carboxihemoblobină, materialul adsorbant trebuie schimbat când se observă uscarea acestuia, cu altul nou (hidratat).

BAXTER SA,

Bd. R. Branquart 80, B-7860 Lessines,

Belgia

8048/2015/01-02

Reinnoirea autorizaţiei: August 2015

Septembrie 2016