SIBILLA 2mg / 0.03mg comprimate filmate prospect medicament

Sibilla 2 mg/0,03 mg comprimate filmate

Sibilla 2 mg/0,03 mg comprimate filmate:

Fiecare comprimat filmat conţine dienogest 2 mg şi etinilestradiol 0,03 mg.

Un comprimat filmat conţine lactoză monohidrat 47,66 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat filmat.

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă sau aproape albă, cu diametrul de aproximativ 5,5 mm şi care sunt gravate pe una din feţe cu,,G53”.

Contracepţie orală.

Acnee de severitate moderată la femeile care nu prezintă contraindicaţii pentru administrarea contraceptivelor orale şi la care tratamentul local a fost ineficient.

Decizia de a prescrie Sibilla trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi compararea riscului de TEV în cazul administrării Sibilla cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 și pct. 4.4).

Cum se administrează Sibilla

Comprimatele trebuie administrate zilnic, aproximativ la aceeaşi oră, cu puţin lichid dacă este necesar, în ordinea indicată pe blister. Se utilizează câte un comprimat pe zi, timp de 21 de zile consecutiv.

Fiecare cutie ulterioară se va începe după un interval de 7 zile fără comprimate, în timpul căruia, de obicei, apare o sângerare de întrerupere. De regulă, aceasta începe după a 2-a sau a 3-a zi de la administrarea ultimului comprimat şi este posibil să nu se oprească înaintea începerii următoarei cutii.

Cum se începe administrarea Sibilla

Dacă nu au fost utilizate anterior contraceptive hormonale (în ultima lună)

Utilizarea Sibilla trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual natural (adică în prima zi a sângerării menstruale).

Trecerea de la altă metodă contraceptivă combinată (contraceptiv oral combinat (COC), inel vaginal sau plasture transdermic contraceptiv)

Este de preferat ca femeia să înceapă administrarea Sibilla în prima zi după intervalul fără comprimate sau în prima zi după administrarea ultimului comprimat activ al COC utilizat anterior. Totuşi, poate să înceapă nu mai târziu de prima zi după intervalul liber sau cu comprimate placebo al COC utilizat anterior. În cazul în care a fost utilizat inel vaginal sau plasture transdermic, femeia trebuie să înceapă utilizarea Sibilla de preferat în ziua înlăturării acestora, dar cel mai târziu în ziua când ar fi trebuit efectuată următoarea aplicare.

În cazul trecerii de la un contraceptiv care conţine numai progestogen (comprimat numai cu progestogen, soluţie injectabilă, implant) sau de la dispozitiv intrauterin (DIU) cu eliberare de progestogen)

Femeia poate trece în orice zi de la contraceptive care conţin numai progestogen; de la un implant sau

DIU în ziua în care acesta a fost îndepărtat, de la o formă injectabilă atunci când trebuie efectuată noua injectare dar, în toate aceste cazuri, se recomandă să se utilizeze suplimentar o metodă contraceptivă de barieră pentru primele 7 zile de la începerea administrării comprimatelor.

După avort în primul trimestru de sarcină

Femeia poate începe administrarea comprimatelor imediat; în acest caz, nu mai trebuie să utilizeze metode contraceptive suplimentare.

După naştere sau după un avort în trimestrul al doilea de sarcină

Femeia trebuie sfătuită să înceapă administrarea Sibilla din ziua 21 până în ziua 28 după naştere sau după un avort în al doilea trimestru de sarcină. Atunci când începe mai târziu, femeia trebuie sfătuită să utilizeze o metodă contraceptivă suplimentară de barieră, în primele 7 zile de administrare a comprimatelor. Cu toate acestea, dacă a avut loc deja un contact sexual, mai întâi trebuie exclusă posibilitatea unei sarcini, înaintea începerii utilizării COC, sau femeia trebuie să aştepte primul ciclu menstrual.

Utilizarea Sibilla la femeile care alăptează

Pentru femeile care alăptează vezi pct. 4.6.

Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise

Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai puţin de 12 ore, protecţia contraceptivă nu este redusă. Femeia trebuie să utilizeze comprimatul imediat ce îşi aduce aminte, iar restul comprimatelor trebuie administrate la ora obişnuită.

Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui comprimat mai mult de 12 ore, este posibil ca protecţia contraceptivă să fie redusă. Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise se poate baza pe următoarele două reguli de bază:

Administrarea comprimatului filmat nu trebuie niciodată întreruptă mai mult de 7 zile.

Este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a comprimatelor pentru a obţine inhibarea corespunzătoare a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.

Ţinând cont de aceste aspecte, în practica medicală se pot face următoarele recomandări:

Săptămâna 1

Utilizatoarea trebuie să administreze ultimul comprimat omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică administrarea a două comprimate filmate în acelaşi timp. Ulterior, va continua să îşi administreze comprimatele la ora obişnuită. Suplimentar, pentru următoarele 7 zile, trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă de barieră, cum este prezervativul. În cazul în care a avut un contact sexual în cele 7 zile precedente, trebuie luată în considerare posibilitatea unei sarcini. Riscul de sarcină este cu atât mai mare cu cât s-au omis mai multe comprimate şi cu cât acest fapt este mai aproape de intervalul lunar fără comprimate.

Săptămâna 2

Utilizatoarea trebuie să administreze ultimul comprimat filmat omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică administrarea a două comprimate filmate în acelaşi timp. Ulterior, va continua să îşi administreze comprimatele la ora obişnuită. Dacă comprimatele au fost administrate corect în primele 7 zile anterioare omiterii comprimatului, nu este necesară utilizarea suplimentară a unei alte metode contraceptive. Totuşi, în cazul în care s-a omis administrarea a mai mult de 1 comprimat, se recomandă utilizarea unei metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.

Săptămâna 3

Riscul reducerii protecţiei contraceptive este iminent din cauza apropierii intervalului fără comprimate de 7 zile. Cu toate acestea, reducerea protecţiei contraceptive poate fi prevenită prin ajustarea schemei de administrare a comprimatelor.

În cazul în care pacienta urmează una dintre cele două opţiuni prezentate mai jos, nu se impun măsuri contraceptive suplimentare, cu condiţia ca în cele 7 zile care au precedat comprimatul omis, femeia să fi utilizat corect toate comprimatele. Dacă nu a fost cazul, femeia trebuie sfătuită să urmeze prima dintre cele două opţiuni şi, de asemenea, să utilizeze măsuri contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.

1. Utilizatoarea trebuie să administreze ultimul comprimat filmat omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică administrarea a două comprimate filmate în acelaşi timp. Ulterior, va continua să îşi administreze comprimatele la ora obişnuită. Următoarea cutie se va începe imediat după administrarea ultimului comprimat al cutiei utilizate; aceasta înseamnă că nu există un interval fără comprimate între cele două cutii. Este puţin probabil ca sângerarea de întrerupere să apară înainte de utilizarea completă a comprimatelor din al doilea blister, însă pot să apară pătare sau sângerări intermenstruale în zilele în care sunt administrate comprimatele filmate.

2. De asemenea, femeia poate fi sfătuită să întrerupă administrarea comprimatelor din blisterul utilizat în momentul respectiv. În acest caz, ea trebuie să păstreze un interval fără comprimate de până la 7 zile, incluzând zilele în care a omis să utilizeze comprimatele, şi apoi să continue cu blisterul următor.

În cazul în care femeia a omis administrarea comprimatelor, iar ulterior nu apare sângerarea de întrerupere în timpul primului interval normal fără comprimate, trebuie luată în considerare existenţa sarcinii.

Recomandări în cazul tulburărilor gastro-intestinale

În cazul în care apar vărsături sau diaree severă în decurs de 3-4 ore de la administrarea comprimatului filmat, absorbţia poate fi incompletă şi trebuie luate măsuri contraceptive suplimentare. În astfel de cazuri, trebuie administrat un nou comprimat (de înlocuire) imediat ce este posibil. Dacă este posibil, noul comprimat trebuie administrat în mai puţin de 12 ore faţă de ora obişnuită de administrare a comprimatului. Dacă trec mai mult de 12 ore, se aplică măsurile privind comprimatele omise, aşa cum sunt ele descrise la pct. 4.2 'Abordarea terapeutică în cazul comprimatelor omise”. Dacă femeia nu doreşte să modifice schema obişnuită de utilizare a comprimatelor, trebuie să utilizeze comprimate suplimentare dintr-un alt blister.

Cum se amână apariţia unei sângerări menstruale

Pentru a amâna apariţia sângerării, administrarea Sibilla trebuie continuată cu o cutie nouă, fără a păstra intervalul fără comprimate. Pe parcursul prelungirii pot să apară sângerări intermenstruale sau pătare. Utilizarea normală a Sibilla revine la normal după perioada obişnuită de 7 zile în care nu se administrează comprimate.

Pentru a se schimba apariţia menstruaţiei în altă zi a săptămânii decât cea obişnuită conform schemei actuale de administrare a comprimatelor, poate fi recomandată scurtarea intervalului fără comprimate cu câte zile se doreşte. Cu cât intervalul este mai scurt, cu atât este mai mare riscul ca menstruaţia să nu apară şi să prezinte sângerări intermenstruale şi pătare pe parcursul administrării blisterului următor (la fel ca în cazul amânării menstruaţiei).

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate dacă există oricare dintre afecţiunile de mai jos. Dacă vreuna dintre afecţiunile de mai jos apare pentru prima dată în timpul administrării comprimatelor contraceptive combinate, administrarea acestora trebuie oprită imediat.

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii.  Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;  Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)  Tromboembolism venos - TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).

 Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum ar fi rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de antitrombină III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S  Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)  Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4)  Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)  Tromboembolismul arterial - tromboembolism arterial prezent, antecedente de tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de exemplu, angină pectorală)  Boală cerebrovasculară - accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))  Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici, anticoagulant lupic).

 Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.  Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:  diabetul zaharat cu simptome vasculare  hipertensiunea arterială severă  dislipoproteinemie severă  Prezenţă sau antecedente de afecţiuni hepatice severe, atât timp cât funcţia hepatică nu a revenit la normal;  Prezenţă sau antecedente de tumori hepatice (benigne sau maligne);  Existenţă sau suspiciune a malignităţii dependente de hormonii sexuali (de exemplu la nivelul organelor genitale sau sânilor);  Sângerări vaginale de etiologie necunoscută.

În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Sibilla.

În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită utilizarea Sibilla.

Tulburări circulatorii

Riscul de tromboembolism venos (TEV)

Din cauza afecţiunilor severe posibile asociate cu tromboembolism (vezi pct. 4.8), este necesară investigarea cu atenţie a prezenţei factorilor de risc (cum sunt: vene varicoase, tromboflebită şi tromboză în stadiu avansat, boală cardiacă, greutate excesivă semnificativă, tulburări de coagulare) înainte de a începe utilizarea CHC.

Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.

Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Nu se cunoaşte încă nivelul riscului asociat cu Sibilla comparativ cu aceste medicamente cu risc mai scăzut. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu CHC, modul în care factorii săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este maxim în primul an de utilizare. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reinițiată după o pauză de utilizare de peste 4 săptămâni.

Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea

TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).

În studiile epidemiologice efectuate la femeile care utilizează contraceptive orale combinate cu doză scăzută (< 50 μg etinilestradiol) s-a constatat că din 10000 femei, la aproximativ 6 până la 12 femei va apărea TEV în decurs de un an.

Se estimează că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel, la aproximativ 61 va apărea TEV în decurs de un an.

Date epidemiologice limitate sugerează că riscul de TEV la utilizarea CHC care conţin dienogest poate fi similar cu riscul la utilizarea CHC care conţin levonorgestrel.

Numărul de apariţii a TEV în decursul unui an în cazul administrării de CHC cu doză scăzută este mai mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.

În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.

Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.

Factori de risc de TEV

Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul).

Sibilla este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca amplificarea riscului să depăşească suma factorilor individuali - în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV

Factor de risc Observaţie

Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. 30 kg/m2) Este deosebit de important de luat în considerare dacă sunt prezenţi şi alţi factori de risc.

Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei intervenţie chirurgicală la nivelul chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni 1 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6 picioarelor sau al pelvisului sau înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni traumatism major după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei sarcini nedorite. Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Sibilla.

Notă: imobilizarea temporară din cauza unei deplasări pe calea aerului > 4 ore poate reprezenta, de asemenea, un factor de risc de TEV, în special la femeile cu alţi factori de risc

Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia (de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreunul dintre părinţi, în special la o CHC. vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).

Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală

Crohn sau colită ulcerativă) şi drepanocitoză

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi tromboflebitei superficiale în ceea ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.

Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind 'Fertilitatea, sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)

În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:

- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului inferior;

- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în ortostatism sau în timpul mersului,

- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; tegument roşu sau decolorat la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:

- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;

- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;

- durere toracică acută;

- vertij sau ameţeală severe;

- ritm cardiac rapid sau neregulat.

Unele dintre aceste simptome (de exemplu 'senzaţia de lipsă de aer”, 'tusea”) sunt nespecifice şi pot fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu, infecţii de tract respirator).

Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei extremităţi.

Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Riscul de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA

Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de

CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Sibilla este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca amplificarea riscului să depăşească suma factorilor individuali - în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA

Factor de risc Observaţie

Înaintarea în vârstă În special vârsta peste 35 ani

Fumatul Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să utilizeze o metodă contraceptivă diferită.

Hipertensiunea arterială

Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC. peste 30 kg/m2) Deosebit de important la femeile cu factori de risc suplimentari

Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia heredocolaterale (de exemplu, trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări tromboembolism arterial prezent înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreodată la un frate/o soră sau la CHC vreunul dintre părinţi, în special la o vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).

Migrenă O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia

Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia evenimente adverse de natură valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi vasculară lupusul eritematos sistemic.

În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:

- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a corpului;

- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;

- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;

- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;

- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;

- pierderea conştienţei sau leşin, cu sau fără convulsii.

Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).

Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:

- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;

- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;

- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;

- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;

- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;

- ritm cardiac rapid sau neregulat.

Prezenţa unui factor de risc grav sau a unor factori de risc multipli de apariţie a afecţiunilor venoase, respectiv, arteriale poate, de asemenea, constitui o contraindicaţie. Trebuie luată în considerare şi posibilitatea unui tratament anticoagulant. Utilizatoarele de CHC trebuie atenţionate în mod special să se adreseze medicului lor în cazul apariţiei unor posibile simptome de tromboză. În cazul unei tromboze suspectate sau diagnosticate, administrarea CHC trebuie întreruptă. Trebuie începută utilizarea unei metode contraceptive alternative corespunzătoare, din cauza teratogenităţii tratamentului anticoagulant (cumarinice).

Tumori

În unele studii epidemiologice s-a raportat un risc crescut de neoplasm de col uterin la femeile care utilizează o perioadă lungă de timp CHC (>5 ani), dar încă există controverse privind măsura în care acest risc poate fi atribuit efectelor de confuzie ale comportamentului sexual şi ale altor factori cum este virusul papiloma uman (HPV).

O metaanaliză a 54 de studii epidemiologice a arătat că există o creştere uşoară a riscului relativ (RR = 1,24) de a se diagnostica un neoplasm mamar la femeile care utilizează în mod curent contraceptive orale combinate. Riscul suplimentar scade progresiv în decurs de 10 ani după întreruperea utilizării CHC (pentru informaţii suplimentare vezi pct. 4.8).

Au fost raportate cazuri rare de tumori hepatice benigne şi cazuri şi mai rare de tumori hepatice maligne la utilizatoarele de CHC. În cazuri izolate, aceste tumori au dus la hemoragii intra-abdominale care au pus în pericol viaţa femeii. O tumoră hepatică trebuie luată în considerare în cadrul unui diagnostic diferenţial atunci când la femeile care utilizează CHC apar dureri severe în etajul abdominal superior, hepatomegalie sau semne de hemoragie intra-abdominală.

Femeile cu hipertrigliceridemie sau antecedente heredocolaterale de hipertrigliceridemie pot prezenta un risc crescut de apariţie a pancreatitei în cazul utilizării CHC.

Deşi a fost raportată o uşoară creştere a tensiunii arteriale la multe femei care utilizează CHC, creşterile relevante clinic ale tensiunii arteriale sunt rare. Numai în aceste cazuri rare se justifică întreruperea imediată a utilizării contraceptivelor orale combinate. Dacă, în timpul utilizării contraceptivelor orale combinate, în condiţiile hipertensiunii arteriale preexistente, valorile tensiunii arteriale constant crescute sau creşterea semnificativă a tensiunii arteriale nu răspund în mod adecvat la tratamentul antihipertensiv, administrarea contraceptivelor orale combinate trebuie întreruptă.

Atunci când se consideră necesar, utilizarea contraceptivelor orale combinate poate fi reluată, dacă prin tratament antihipertensiv se poate obţine normalizarea tensiunii arteriale.

A fost raportată apariţia sau agravarea următoarelor afecţiuni atât în timpul sarcinii cât şi al utilizării

CHC, dar dovezile asocierii cu utilizarea CHC nu sunt concludente: icter şi/sau prurit colestatic; litiază biliară; porfirie; lupus eritematos sistemic; sindrom hemolitic uremic; coree Sydenham; herpes gestaţional; pierdere a auzului legată de otoscleroză.

Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până când markerii funcţiei hepatice revin la normal. Reapariţia icterului colestatic şi/sau a pruritului determinat de colestază, apărute anterior în timpul sarcinii sau al utilizării anterioare de steroizi sexuali, necesită întreruperea utilizării contraceptivelor orale combinate.

Deşi CHC pot avea efect asupra rezistenţei periferice la insulină şi asupra toleranţei la glucoză, nu există nicio dovadă asupra necesităţii de a modifica schema de tratament la femeile cu diabet zaharat în timpul utilizării CHC. Totuşi, femeile cu diabet zaharat trebuie monitorizate cu atenţie, în special în prima fază a utilizării contraceptivelor orale combinate.

Agravarea bolii Crohn şi a colitei ulceroase au fost raportate în cursul utilizării de CHC.

Ocazional, poate apărea cloasma, în special la femeile cu antecedente de cloasmă gravidică. Femeile predispuse la cloasmă trebuie să evite expunerea la soare sau la radiaţii ultraviolete în timpul utilizării

CHC.

Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Sibilla, trebuie efectuată o anamnezǎ completă (incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Sibilla comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.

Reducerea eficacităţii

Eficacitatea CHC poate fi redusă, de exemplu, în cazul omiterii comprimatelor (vezi pct. 4.2), tulburărilor gastro-intestinale (vezi pct. 4.2) sau tratamentului medicamentos concomitent (vezi pct. 4.5).

Control redus al ciclului menstrual

Similar tuturor CHC, pot să apară sângerări neregulate (pătare sau sângerări intermenstruale), în special în cursul primelor luni de administrare. În consecinţă, evaluarea medicală a oricăror sângerări menstruale neregulate este semnificativă doar după un interval de adaptare, de aproximativ trei cicluri.

Dacă sângerările neregulate persistă sau apar după cicluri menstruale anterior regulate, trebuie luate în considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic, care să excludă prezenţa tumorilor maligne sau a sarcinii. Acestea pot include chiuretajul biopsic.

La unele femei, sângerarea de întrerupere poate să nu apară în timpul perioadei în care nu se administrează comprimate. Dacă CHC au fost utilizate conform recomandărilor descrise la pct. 4.2, este puţin probabil ca femeia să fie gravidă. Cu toate acestea, dacă CHC nu au fost administrate în conformitate cu aceste recomandări, înainte ca prima sângerare de întrerupere să fie absentă sau dacă sunt absente două sângerări de întrerupere, trebuie exclusă existenţa unei sarcini, înainte de a continua utilizarea CHC.

Interacţiunile medicamentoase care cresc clearance-ul hormonilor steroizi sexuali pot cauza sângerări intermenstruale şi eficacitate contraceptivă redusă (vezi pct. 4.5).

Preparatele pe bază de sunătoare (Hypericum perforatum) nu trebuie utilizate concomitent cu Sibilla, din cauza efectului lor de reducere a concentraţiilor plasmatice şi a eficacităţii clinice a combinaţiei dienogest-etinilestradiol (vezi pct. 4.5).

Acest medicament conţine lactoză monohidrat 47,66 mg per comprimat filmat. Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Notă: Trebuie consultate informaţiile privind prescrierea medicamentelor care se administrează concomitent pentru a identifica interacţiunile potenţiale.

Efectele altor medicamente asupra Sibilla

Pot apare interacţiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, care pot avea ca rezultat un clearance crescut al hormonilor sexuali și care pot determina sângerări neregulate şi/sau scăderea eficienţei protecţiei contraceptive.

Inducția enzimatică poate fi observată deja după câteva zile de tratament. În general, inducţia enzimatică maximă este observată în decurs de câteva săptămâni. După întreruperea administrării medicamentului, inducția enzimatică se poate menţine aproximativ 4 săptămâni.

Tratamentul pe termen scurt

Femeile care urmează un tratament cu medicamente inductoare ale enzimelor hepatice trebuie să utilizeze temporar o metodă de barieră sau o altă metodă contraceptivă suplimentar administrării COC.

Metoda de barieră trebuie utilizată pe toată perioada administrării concomitente a tratamentului medicamentos şi încă 28 zile după întreruperea utilizării acestuia.

Dacă tratamentul medicamentos depăşeşte perioada de administrare a comprimatelor din blisterul de

COC, administrarea următorului blister de COC trebuie începută imediat după acesta, fără a mai păstra intervalul obişnuit fără comprimate.

Tratamentul pe termen lung

Pentru femeile cărora li se administrează un tratament pe termen lung cu substanţe active cu efect inductor asupra enzimelor hepatice se recomandă utilizarea unei alte metode contraceptive, non-hormonale, sigure.

Următoarele interacțiuni au fost raportate în literatura de specialitate.

Substanțe active care determină creșterea clearance-ului COC (eficacitate a COC redusă prin inducție enzimatică), de exemplu:

Barbiturice, bosentan, carbamazepină, fenitoină, primidonă, rifampicină și medicamentele împotriva infecţiei cu HIV ritonavir, nevirapină și efavirenz şi, de asemenea, posibil: felbamat, griseofulvină, oxcarbazepină, topiramat şi medicamente din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum).

Substanțe active care au efecte variabile asupra clearance-ului COC:

Dacă sunt administrate concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori non-nocleozidici ai revers transcriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori VHC, pot determina creșterea sau scăderea concentrațiilor plasmatice ale estrogenului sau ale progestativelor. În unele cazuri, efectul net al acestor modificări poate fi relevant din punct de vedere clinic.

Ca urmare, trebuie consultate informațiile de prescriere ale medicamentelor administrate concomitent pentru tratarea HIV/HVC, pentru a identifica interacțiunile posibile și orice recomandări legate de acestea. Dacă există vreun dubiu, femeile la care se administrează tratament cu inhibitori ai proteazei sau cu inhibitori non-nocleozidici ai revers transcriptazei trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă suplimentară de barieră.

Efectele Sibilla asupra altor medicamente

Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare, concentraţia plasmatică şi tisulară a acestora poate creşte (de exemplu ciclosporina) sau poate scădea (de exemplu lamotrigina).

Utilizarea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele anumitor teste de laborator, incluzând parametrii biochimici ai funcţiei hepatice, tiroidiene, corticosuprarenaliene şi renale, concentraţiile plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale fracţiunilor lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidic şi parametrii coagulării şi fibrinolizei. În general, modificările se încadrează în limitele normale.

Administrarea Sibilla nu este recomandată în timpul sarcinii.

Dacă sarcina apare în timpul tratamentului cu Sibilla, administrarea acesteia trebuie întreruptă imediat.

Studii epidemiologice extinse nu au evidenţiat nici un risc crescut de defecte la naştere la copiii născuţi din mame care au utilizat COC înaintea sarcinii, nici un efect teratogen în cazul în care COC au fost utilizate, în mod inadecvat, în timpul sarcinii. Astfel de studii nu au inclus Sibilla.

Datele disponibile privind utilizarea Sibilla în timpul sarcinii sunt prea limitate pentru a permite stabilirea unor concluzii privind efectele negative ale Sibilla asupra sarcinii, sănătăţii fătului sau a nou-născutului. Până în prezent, nu sunt disponibile date epidemiologice relevante.

Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Sibilla în perioada post partum (vezi pct. 4.2 și pct. 4.4).

Studiile efectuate la animale au demonstrat efecte adverse în cursul sarcinii şi alăptării (vezi pct. 5.3).

Efectele la om nu sunt cunoscute; cu toate acestea, experienţa generală cu COC în timpul sarcinii nu a oferit dovezi pentru un efect advers la oameni.

Alăptarea poate fi influenţată de COC, deoarece acestea pot reduce cantitatea şi pot modifica compoziţia laptelui matern. Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau de metaboliţi ai lor pot fi eliminate în laptele matern în timpul utilizării COC. Aceste cantităţi pot afecta copilul. De aceea, utilizarea Sibilla nu este indicată în timpul alăptării.

Sibilla nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Utilizarea oricărui CHC este asociată cu un risc crescut de tromboză şi tromboembolism arterial şi venos (de exemplu tromboză venoasă, embolism pulmonar, accident vascular cerebral, infarct miocardic). Acest risc creşte în cazul fumatului, hipertensiunii arteriale, tulburărilor de coagulare sau hiperlipidemiei, obezităţii, venelor varicoase, tromboflebitei în stadiu avansat şi trombozei (vezi pct. 4.4).

Pentru reacţii adverse grave la utilizatoarele de CHC, vezi pct. 4.4.

Reacţiile adverse ale Sibilla sunt enumerate în tabelul de mai jos, în funcţie de frecvenţă. Acestea sunt frecvenţele reacţiilor adverse la medicament (RAM) pentru care o relaţie cauzală a fost probabilă, aşa cum s-a observat în studii clinice (n=3.590) care au utilizat combinaţia etinilestradiol-dienogest.

Deoarece toate RAM au fost mai rare decât 1/10, niciuna dintre ele nu a putut fi clasificată ca 'foarte frecventă”.

A fost utilizată următoarea convenţie privind frecvenţa pentru apariţia RAM: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 până la <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1.000 până la <1/100), rare (≥1/10.000 până la <1/1.000), foarte rare (<1/10.000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Următoarele reacţii adverse ale medicamentului au fost raportate în timpul folosirii combinate a dienogestului şi etinilestradiolului în studiile clinice:

Clasificarea pe aparate, Frecvente Mai puţin frecvente Rare sisteme şi organe (≥1/100 până la (≥1/1000 până la (≥1/10000 până la <1/10) <1/100) <1/1000)

Infecţii şi infestări Vaginită

Candidoză vaginală

Tulburări hematologice Anemie și limfatice

Tulburări ale sistemului Hipersensibilitate imunitar

Tulburări metabolice şi Apetit alimentar crescut Apetit alimentar redus de nutriţie

Tulburări psihice Modificări ale Anorexie dispoziţiei (inclusiv Modificări ale libido-depresie) ului

Agresivitate

Apatie

Tulburări ale sistemului Cefalee Migrenă nervos Nervozitate

Tulburări oculare Tulburări vizuale

Tulburări acustice şi Hipoacuzie vestibulare

Tulburări cardiace Tahicardie

Tulburări vasculare Hipertensiune arterială Tromboflebită

Hipotensiune arterială Tromboembolism

Vene varicoase venos

Tromboză

Embolism pulmonar

Hematom

Tulburări cerebrovasculare

Tulburări respiratorii, Sinuzită toracice şi mediastinale Astm bronşic

Bronşită

Tulburări gastro- Durere Greţuri Diaree intestinale abdominală Vărsături

Afecţiuni cutanate şi ale Acnee Eritem polimorf ţesutului subcutanat Dermatită acneiformă Prurit

Exanteme Hipertricoză

Reacţii cutanate alergice Virilizare

Cloasmă

Alopecie

Tulburări renale şi ale Infecţii ale tractului căilor urinare urinar

Tulburări ale aparatului Mastodinie Sângerări neregulate Hipomenoree genital şi sânului Tensiune în sâni Dismenoree Mastită

Mărire a sânilor Glandă mamară

Chisturi ovariene fibrochistică

Dispareunie Secreţie a glandei

Modificări ale secreţiei mamare vaginale Leiomiom

Endometrită

Salpingită

Tulburări generale şi la Fatigabilitate/ Simptome nivelul locului de Stare generală de rău asemănătoare gripei administrare Edeme

Investigaţii diagnostice Creştere ponderală

S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.

La utilizatoarele de CHC au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, care sunt discutate la pct. 4.4:

* hipertensiune arterială;

* tumori hepatice;

* apariţie sau agravare a unor afecţiuni pentru care nu este concludentă legătura cu administrarea de COC: boala Crohn, colita ulcerativă, porfiria, lupusul eritematos sistemic, herpesul gestaţional, coreea Sydenham, sindromul hemolitic uremic, icterul colestatic;

* cloasmă.

Frecvenţa diagnosticării neoplasmului mamar este foarte uşor crescută la femeile care utilizează CO.

Deoarece neoplasmul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul de cazuri de neoplasm mamar diagnosticat suplimentar este mic, în comparaţie cu riscul general de neoplasm mamar.

Neoplasmul mamar este o tumoră dependentă de hormoni. Câţiva factori de risc cunoscuţi pentru neoplasmul mamar, cum sunt: menarha precoce, menapauza târzie (după 52 de ani), nuliparitatea, ciclurile menstruale anovulatorii, etc., indică rolul potenţial al expunerii hormonale în dezvoltarea bolii. Receptorii hormonali joacă un rol central în biologia celulară a neoplasmului mamar; estrogenii au efect inductor al factorului de creştere (de exemplu TGF-alfa).

Estrogenii şi progestativele influenţează creşterea celulelor neoplasmului mamar. Printre altele, aceste legături biologice reprezintă baza farmacologică a tratamentului neoplasmului mamar postmenopauzal cu receptori hormonali prezenţi.

Studiile epidemiologice indică o posibilă relaţie cauzală între utilizarea COC pe termen lung începută la o vârstă tânără şi dezvoltarea neoplasmului mamar la o vârstă mijlocie. Cu toate acestea, utilizarea

COC este doar unul dintre multipli factori de risc potenţiali.

Interacțiunile altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale poate cauza sângerări intermenstruale și/sau scăderea eficacității contraceptive (vezi pct. 4.5).

Pentru informaţii suplimentare, vezi pct. 4.3 și pct. 4.4.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.

Toxicitatea după ingestia acută a unor doze mari combinate de etinilestradiol şi dienogest este redusă.

Probabilitatea simptomelor toxice este redusă chiar şi la copiii care iau mai multe comprimate de

Sibilla.

Simptomele care pot apărea în acest caz sunt: greaţă, vărsături şi, la femeile tinere, sângerări vaginale uşoare. În general, nu este necesar tratament special; dacă este necesar, tratamentul trebuie să fie simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: hormonii sexuali şi modulatorii sistemului genital, progestogeni şi estrogeni, combinaţii fixe, codul ATC: G03AA16.

Sibilla este un CHC cu efect antiandrogenic, care conţine estrogenul etinilestradiol şi progestogenul dienogest.

Efectul contraceptiv al Sibilla se bazează pe interacţiunea mai multor factori, dintre care cei mai importanţi sunt inhibarea ovulaţiei şi modificările endometrului.

Efectul antiandrogenic al combinaţiei etinilestradiol-dienogest se bazează în principal pe reducerea concentraţiilor plasmatice de androgeni. În cadrul unui studiu multicentric, combinaţia etinilestradiol-dienogest a ameliorat simptomele acneei uşoare spre moderată şi a avut efecte benefice asupra simptomelor de seboree.

Dienogest este un derivat de noretisteron, care are o afinitate de 10-30 de ori mai mică pentru receptorul progesteronic in vitro, comparativ cu alte progestative sintetice. Dienogest nu are efecte semnificative androgenice, mineralocorticoide şi glucocorticoide in vivo.

Administrat singur, dienogestul inhibă ovulaţia la doza de 1 mg/zi.

În cazul utilizării CHC cu doze mai mari (50 µg etinilestradiol) riscul neoplasmului endometrial şi ovarian este redus. Dacă aceasta se aplică şi CHC cu doze mai scăzute, trebuie confirmat.

Etinilestradiol (0,03 mg)

Etinilestradiolul se absoarbe rapid şi complet după ingestie. După administrarea medicamentului, concentraţiile plasmatice maxime de 67 pg/ml sunt atinse după 1,5-4 ore de la ingestie.

Etinilestradiolul este supus unui efect extensiv la nivelul primului pasaj şi este metabolizat în proporţie mare. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 44%.

Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar nespecific, de albumina serică (aproximativ 98%).

Etinilestradiolul determină o creştere a concentraţiilor plasmatice de globulină de legare a hormonilor sexuali (SHBG). Volumul aparent de distribuţie al etinilestradiolului este cuprins între 2,8 şi 8,6 l/kg.

Etinilestradiolul este supus conjugării la nivelul mucoasei intestinului subţire şi în ficat. Principala cale de metabolizare a etinilestradiolului este reprezentată de hidroxilarea aromatică, dar în urma metabolizării sale se formează şi o varietate mare de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, care sunt prezenţi sub formă de metaboliţi liberi şi metaboliţi conjugaţi cu glucuronizi şi sulfat. Clearance-ul este de aproximativ 2,3-7 ml/min/kg.

Concentraţiile plasmatice ale etinilestradiolului scad în două faze, cu timpi de înjumătăţire plasmatică de 1 şi 10-20 de ore. Etinilestradiolul nu este excretat sub formă nemodificată în cantitate semnificativă. Metaboliţii etinilestradiolului sunt excretaţi într-un raport urină:bilă de 4:6. Timpul de înjumătăţire plasmatică al excreţiei metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.

Condiţii la starea de echilibru

Condiţiile stării de echilibru sunt atinse în timpul celei de-a doua jumătăţi a ciclului de tratament şi concentraţiile plasmatice de etinilestradiol se acumulează cu un factor de aproximativ 2.

Dienogest

Dienogestul se absoarbe rapid şi complet după administrarea pe cale orală. Concentraţia plasmatică maximă de 51 ng/ml este atinsă într-un interval de 2,5 ore. Biodisponibilitatea absolută în administrarea concomitentă cu etinilestradiolul este de 96%.

Dienogestul este legat de albumina serică şi nu se leagă de SHBG sau de globulina care leagă corticosteroizii (CBG). Fracţia liberă de dienogest în plasmă este de 10%, în timp ce 90% este legat nespecific de albumină. Dienogestul are un volum aparent de distribuţie cuprins între 37 şi 45 l.

Dienogestul este metabolizat în principal prin hidroxilare şi alternativ prin glucuronoconjugare.

Metaboliţii săi sunt inactivi şi sunt eliminaţi rapid din plasmă; astfel, metaboliţii nu pot fi detectaţi în cantităţi semnificative în plasmă pe lângă dienogestul nemodificat. Clearance-ul total după administrarea în doză unică (Cl/F) este de 3,6 l/oră.

Timpul de înjumătăţire plasmatică al dienogestului este de aproximativ 9 ore. Procentul de dienogest nemodificat eliminat pe cale renală este nesemnificativ. După administrarea unei doze orale de 0,1 mg/kg, eliminarea în materiile fecale şi urină are o rată de excreţie de aproximativ 3,2. După administrarea pe cale orală, aproximativ 86% este eliminat în decurs de 6 zile, din care 42% este eliminat în primele 24 de ore, predominant prin urină.

Condiţii la starea de echilibru

Proprietăţile farmacocinetice ale dienogestului nu sunt influenţate de concentraţiile plasmatice de

SHBG. Concentraţiile plasmatice de dienogest sunt acumulate cu un factor de aproximativ 1,5, iar starea de echilibru este atinsă în decurs de 4 zile.

La animalele de laborator, efectele dienogestului şi etinilestradiolului s-au limitat la cele asociate cu acţiunea farmacologică cunoscută.

Studiile privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere au arătat efecte progestative tipice, cum sunt anomalii pre- şi postimplantare cu frecvenţă crescută, prelungire a perioadei de gestaţie, mortalitate perinatală crescută a puilor. Fertilitatea puilor a fost afectată după administrarea de doze mari de dienogest în stadiul avansat al sarcinii sau în timpul alăptării.

Etinilestradiolul este componenta estrogenică din majoritatea COC. Administrat în doze mari are efecte embriotoxice şi are influenţă negativă asupra dezvoltării organelor urogenitale.

Pe lângă factorii menţionaţi mai sus, caracteristic utilizării COC în general, rezultatele studiilor convenţionale privind toxicitatea nu indică riscuri speciale pentru genotoxicitate şi carcinogenitate la om.

Lactoză monohidrat

Amidon de porumb

Hipromeloză tip 2910

Talc

Poliacrilin potasic

Stearat de magneziu

Alcool polivinilic

Dioxid de titan (E171)

Macrogol 3350

Talc.

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină. A se păstra la temperaturi sub 25 °C.

Sibilla 2 mg/0,03 mg comprimate filmate sunt ambalate în blistere albe din PVC-PE-PVDC/Al.

Blisterele sunt ambalate în cutii care conţin prospectul şi un etui pentru păstrarea blisterelor.

Mărimi de ambalaj: 21 comprimate filmate 3 x 21 comprimate filmate 6 x 21 comprimate filmate

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Gedeon Richter România S.A.

Str. Cuza Vodă Nr. 99-105 540306 Târgu-Mureş, România

10067/2017/01-03

Data primei autorizări: Iunie 2012

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Iunie 2017

Iunie 2017