RINOMOL 500mg / 3mg comprimate prospect medicament

Rinomol 500 g/30 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine paracetamol 500 mg şi maleat de clorfenamină 3 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Comprimate

Comprimate în formă de discuri, de culoare albă până la aproape albă.

Tratamentul rinitelor alergice din cursul afecţiunilor acute rinofaringiene, asociate cu febră şi cefalee.

Adulţi 1-2 comprimate Rinomol de 3 ori pe zi (nu se vor administra mai mult de 6 comprimate/zi şi mai mult de 2 comprimate/priză).

În caz de insuficienţă renală cu cleareance-ul creatininei < 10 ml/min, intervalul între 2 doze trebuie să fie de cel puţin 8 ore.

Copii între 12-15 ani 2-3 comprimate Rinomol pe zi (nu se vor administra mai mult de 3 comprimate/zi şi mai mult de 1 comprimat/ priză).

Copii sub 12 ani

Nu se recomandă administrarea la acest grup de vârstă.

Comprimatele se vor administra cu o jumătate de ora înainte de mese; se recomandă ingestia comprimatelor cu o cantitate suficientă de lichid.

Tratamentul trebuie să fie de scurtă durată (maxim 5 zile), conform datelor din literatura de specialitate,

Hipersensibilitate la paracetamol, fenacetină sau alte antiinflamatoare (risc crescut de reacţii alergice),hipersensibilitate la clorfenamină sau alte antihistaminice, hipersensibilitate la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1;

Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază;

Insuficienţă hepatocelulară;

Insuficienţă renală severă (riscul de reacţii adverse renale poate fi crescut în cazul administrării prelungite de doze mari);

Tulburări uretro-prostatice cu risc de retenţie urinară;

Glaucom cu unghi închis sau predispoziţie la glaucom cu unghi închis; glaucom cu unghi deschis;

Tratament concomitent cu inhibitori de monoaminooxidază (IMAO) non-selective;

Copii sub 12 ani.

Folosirea Rinomol impune prudenţă în următoarele situaţii:

Se impun precauţii în caz de alcoolism şi afecţiuni hepatice, incluzând hepatita virală (creşte riscul hepatotoxicităţii) şi în caz de insuficienţă renală gravă (numai în tratamentul de lungă durată cu doze mari, în tratamentul ocazional fiind acceptabil). Este necesară monitorizarea funcţiilor hepatice în cazul tratamentului de lungă durată şi cu doze mari la pacienţii cu leziuni hepatice preexistente;

Asocierea cu antiinflamatoarele nesteroidiene se va face la doze adaptate şi se va evita administrarea pe termen lung.

Clorfenamina:

În caz de insuficienţă renală gravă se impune prudenţă, datorită riscului de acumulare. Clorfenamina se va administra cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (mai ales la hipertensivi), presiune intraoculară crescută, astm bronşic, ulcer gastro-duodenal, obstrucţie pilorică şi epilepsie.

Clorfenamina se administrează cu prudenţă la copii şi la vârstnici.

Datorită prezenţei clorfenaminei, nu se recomandă administrarea concomitentă de Rinomol cu alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic.

Se recomandă prudenţă la vârstnici deoarece:

- au un risc crescut de apariţie a hipotensiunii ortostatice, vertijului sau sedării;

- pot prezenta constipaţie cronică (risc de ileus paralitic);

- există o probabilitate crescută de hipertrofie de prostată corelată cu vârsta, ceea ce necesită ajustarea dozelor;

Se recomandă să nu se depăşească dozele recomandate;

Daca apar reacţii de hipersensibilitate, tratamentul va fi întrerupt imediat;

Tratamentul va fi întrerupt dacă apar palpitaţii, tahicardie, greaţă.

Administrarea Rinomol concomitent cu alte medicamente poate să amplifice sau să reducă efectul acestora.

Paracetamol: - agoniştii morfinici, antiacidele, cărbunele activat şi anticolinergicele scad viteza de absorbţie a paracetamolului, dar nu şi cantitatea totală absorbită;

- cisaprida îi creşte rata de absorbţie;

- toxicitatea paracetamolului este crescută de administrarea concomitentă de alcool etilic, antiinflamatoare nesteroidiene, acid acetilsalicilic sau alţi salicilaţi, barbiturice, carbamazepina, hidantoina, rifampicina, sulfinpirazona, săruri de aur;

- paracetamolul creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse ale anticoagulantelor orale, antifungicelor, derivaţi de imidazol, carmustinei şi înruditelor, doxorubicinei şi înruditelor, izoniazidei şi înruditelor, mercaptopurinei, ciclosporinei, cloramfenicolului, metotrexatului;

- estrogenii şi contraceptivele estroprogestative cresc metabolismul hepatic al paracetamolului;

- paracetamolul poate reduce reacţiile adverse ale interferonului;

- tratamentul cronic cu barbiturice reduce efectul paracetamolului;

- asocierea paracetamolului cu salicilaţi sau alte antiinflamatoare nesteroidiene pe termen lung şi la doze mari creşte riscul de nefropatie, necroză papilară renală, cancer renal şi vezica urinară.

Clorfenamina:

- riscul de apariţie a reacţiilor adverse ale clorfenaminei este crescut de administrarea concomitentă cu deprimante ale sistemului nervos central SNC (antidepresive sedative, barbiturice, hipnotice, analgezice opioide, metadona, neuroleptice, anxiolitice, alcool etilic); atropina şi alte anticolinergice (antidepresive triciclice, antiparkinsoniene anticolinergice centrale, antispastice neurotrope, disopiramida, neuroleptice fenotiazinice) pot potenţa efectele de tip parasimpatolitic (constipaţie, retenţie urinară, xerostomie), fenitoina;

- este contraindicată în asocierea cu alcool etilic, sultoprida şi IMAO.

Paracetamolul:

- poate modifica rezultatele unor determinări de laborator: dozarea glicemiei prin metoda glucoz-oxidaz-peroxidazei, concentraţiei serice de acid 5-hidroxiindolacetic testul cu bentiromidă pentru evaluarea funcţiei hepatice, determinarea acidului uric plasmatic prin metoda acidului fotofungistic, bilirubină, lactat-dehidrogenază, transaminaze, măsurarea timpului de protrombină.

Nu se recomandă administrarea Rinomol în timpul sarcinii;

Nu se recomandă administrarea la femeile care alăptează deoarece Paracetamolul şi în cantităţi mici clorfenamina sunt excretate în laptele matern.

Nu există studii asupra produsului combinat de paracetamol şi maleatul de clorfenamină pentru a evalua efectele mutagene sau carcinogene şi funcţia de reproducere.

Datorită reacţiilor adverse pe care le are (de exemplu somnolenţă, vertij, tulburări de acomodare etc.), medicamentul poate să vă influenţeze capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţiile adverse au fost raportate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă.

Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie:

Foarte frecvente: ( ≥ 1/10)

Frecvente: ( ≥ 1/100 şi < 1/10)

Mai puţin frecvente: ( ≥ 1/1000 şi < 1/100)

Rare: ( ≥ 1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare: (< 1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută ( care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Datorate clorfenaminei

Rare: palpitaţii, bradicardie, tahicardie, extrasistole, aritmii

Rare: hipotensiune arterială

Rare:greaţă, vărsături şi constipaţie

Rare: sedare excesivă şi somnolenţa (mai ales la începutul tratamentului), vertij, tulburări de echilibru, tulburări de memorie, stare confuzională, halucinaţii, tulburări extrapiramidale;

Foarte rare: efecte de tip excitator (agitaţie, nervozitate, insomnie) şi confuzie

Foarte rare: leucopenie, trombocitopenie, neutropenie, anemie hemolitica

Foarte rare: reacţii de hipersensibilitate: eritem, eczema, prurit, urticarie, edem Quincke

Foarte rare: secreţii bronşice, constricţie toracică

Foarte rare: retenţie urinară

Datorate paracetamolului:

Rare: trombocitopenie, anemie hemolitică sau agranulocitoză

Rare:-Anafilaxie -Hipersensibilitate cutanată, inclusiv erupţie cutanată tranzitorie, edem

Rare: hipotensiune arterială

Rare: insuficienţă renală acută.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro

Simptomele supradozajului se manifestă în primele 24 de ore şi constau în paloare, greaţă, senzaţie de vomă, anorexie, scurtarea respiraţiei, somnolenţă, slăbiciune şi dureri abdominale. La administrarea unor doze mai mari pot apărea fenomene hepatotoxice severe. Pot să apară hipoglicemie, acidoza metabolică, aritmii, tulburări de coagulare, coagulare intravasculară diseminată. În cazurile grave, afectarea hepatică poate evolua spre encefalopatie hepatică (cu tulburări ale funcţiilor cerebrale, confuzie, agitaţie, stupoare), colaps cardiovascular, comă şi în cele din urmă moartea. Uneori apare necroza tubulară renală, cu insuficienţă renală acută. După 12-48 de ore de la ingestie s-a observat creşterea concentraţiei transaminazelor hepatice, a lactat-dehidrogenazei, a bilirubinei şi diminuarea concentraţiei protrombinei.

Maleat de clorfenamină

Supradozajul acut se manifestă prin agravarea efectelor anticolinergice, aritmii cardiace, deprimarea

SNC cu sedare excesivă, fenomene paradoxale de stimulare a SNC (halucinaţii, convulsii) şi hipotensiune arterială.

Tratamentul trebuie instituit rapid, chiar dacă manifestările sunt minore la început şi se va face în spital.

Acest tratament constă în: provocarea vărsăturii sau lavaj gastric daca paracetamolul a fost ingerat în ultimele 4 ore; Poate fi necesară administrarea orală de metionină 2,5g la intervale de 4 ore, până la o doză totală de 10 g sau introducerea de N-acetilcisteină intravenos 150 mg/kgc (în 200 ml soluţie glucozată izotonă) în decurs de 15 minute, apoi 50 mg/kgc (în 500 ml) în 4 ore şi ulterior 100 mg/kgc (în 1000 ml) în următoarele 16 ore (deci un total de 300 mg/kgc în 20 de ore); monitorizarea funcţiei renale şi efectuarea testelor hepatice; menţinerea echilibrului hidro-electrolitic, oxigenoterapie, corectarea hipoglicemiei şi administrarea de vitamina K, de plasmă proaspătă congelată sau a unui concentrat de factori de coagulare (în funcţie de timpul de protrombină); consult psihiatric în caz de ingestie voluntară.

Maleat de clorfenamină

Tratamentul constă în reducerea absorbţiei intestinale, accelerarea excreţiei renale, susţinerea funcţiilor vitale cu monitorizarea funcţiei cardiovasculare şi tratament antiaritmic şi vasoconstrictor.

Dacă apar convulsii se administrează diazepam. În caz de deprimare respiratorie este de preferat ventilaţia mecanică asistată.

Nu există antidot specific.

Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, anilide, paracetamol, combinaţii exclusiv psiholeptice, codul ATC: N02BE51.

Paracetamolul este un derivat de para-amino-fenol, metabolitul activ al fenacetinei. Este un analgezic şi antipiretic activ, fără să aibă şi acţiune antiinflamatoare.

Paracetamolul poate produce analgezie prin intermediul unui centru de acţiune, care este însoţită de o reducere a concentraţiei PGE2 în creier. Paracetamol induce hipotermie şi este, de asemenea, însoţită de o reducere în creier a concentraţiei de PGE2 în C57/Bl6.

Cu toate că mecanismul de acţiune nu este în totalitate cunoscut, studii recente arată că paracetamolul este un slab inhibitor pentru enzimele COX1 si COX2, ciclooxigenazele care intervin în sinteza prostaglandinelor, în schimb nu inhibă COX1 şi explică de ce aceste medicamente nu determină decât foarte puţin semnificative reacţii adverse digestive, iar faptul că aceste medicamente nu inhibă COX2 explică de ce aceste medicamente au un efect foarte slab efect antiinflamator.

În funcţie de starea redox şi concentraţia substratului care înconjoară enzimele, paracetamolul poate sau nu să aibă un efect inhibitor semnificativ.

Rezultatele sprijină faptul că fenomenele de analgezie şi antipiretic sunt mediate prin inhibarea izoenzimei COX-3 în sistemul nervos central.

Efectul antipiretic se manifestă printr-o acţiune de inhibare a pirogeni endogenilor (In vivo, o cantitate minimă de 1 ng de endotoxină LPZ/kg este capabilă să producă febra la oameni) pe centrul de termoreglare din hipotalamus.

Paracetamolul nu are acţiune antiagregantă plachetară şi nu are efecte pe tractul gastro-intestinal, aparatul cardiovascular, aparatul respirator şi asupra echilibrului acido-bazic.

Clorfenamina

Mecanismul antialergic de acţiune al clorfenaminei implică blocarea receptorilor H1 histamina.

Intermediarii chimici implicaţi în rinite alergice au fost consideraţi a fi histamina, leucotrienele, prostaglandinele, tromboxane etc. Dintre aceşti mediatori, histamina acţionează asupra unor receptori celulari numiţi receptori histaminergici: H1, H2, H3. Aceştia sunt receptori cuplaţi cu proteinele G.

Implicarea histaminei în alergia simptomele alergice nazale a fost deasemenea dovedită.

Clorfenamina are de asemenea un efect inhibitor asupra simptome nazale induse de histamină şi prostaglandina D2. Clorfenamina manifestă acţiune antialergică, reduce manifestările exudative locale, edemul şi hiperemia mucoasei nazale, a rinofaringelui şi sinusurilor paranazale, înlătură senzaţia de prurit, rinoreea, congestia nazală, lăcrimarea.

Clorfenamina blochează efectele histamine la nivelul musculaturii netede inclusiv tractului gastro-intestinal şi respirator, previne vasodilataţia produsă de histamine şi suprimă permeabilitatea capilară rezultând reducerea edemului şi a urticariei.

De asemenea prezintă un efect sedativ slab în doze uzuale (histaminergic şi adrenolitic central); un efect anticolinergic moderat (mai accentuat la persoanele în vârstă) care se află la originea efectelor indezirabile periferice.

După administrarea pe cale orală, se absoarbe rapid şi complet din tubul digestiv, realizând concentraţii plasmatice maxime după 30 -60 minute.

Paracetamolul este distribuit uniform prin majoritatea fluidelor corpului, dar nu şi în ţesuturile grase.

Legarea de proteinele plasmatice este de 20% -25% în concentraţiile terapeutice obişnuite. După supradozaj, 20% -50% din medicament poate fi legat de proteine. Legarea de eritrocitele din sânge este de 10% -20%. Paracetamolul traversează placenta şi este prezent în laptele matern, cu un raport al concentaţiei de lapte/plasmă de aproximativ 1,24. Paracetamolul prezent în laptele matern este legat de proteinele din lapte în proporţie de 85%.

Paracetamol penetrează bariera hemato-encefalică şi atinge concentraţia maximă în 2 până la3 ore după administrare.

Paracetamolul este metabolizat mai ales la nivel hepatic prin 2 căi metabolice principale: glucuronoconjugare şi sulfatare. Se fixează de proteinele plasmatice în raport de circa 25%.

O mică proporţie (mai puţin de 4%) este metabolizată de către citocromul p 450 cu obţinerea unei substanţe intermediare active (N-aceti benziquinonimina), care, în condiţiile utilizării obişnuite, este detoxifiată rapid de către glutationul redus şi excretată în urină după conjugare cu cisteina şi acidul mercapturic. Totuşi, în cazul supradozajului masiv, cantitatea acestui metabolit este crescută. Reacţiile implicate în metabolizarea paracetamolului sunt prezentate în figura de mai jos:

Se elimină pe cale renală sub formă de glucuronoconjugaţi şi sulfoconjugat.

Mai puţin de 5% se elimină sub formă nemodificată. T½ este de 1,9 - 4,3 ore.

Maleat de clorfenamină

Este bine absorbit din tractul gastro-intestinal după administrarea pe cale orală.

Absorbţia maximă apare în termen de o jumătate de oră de la administrare iar nivelurilor maxime apar în 2 ore şi scad treptat în următoarele 46 de ore.

Clorfenamina este distribuită în sistemul nervos central şi este demonstrat faptul că provoacă somnolenţă. clorfenamina este distribuită în mare măsură în toate ţesuturile din organism. În cazurile de supradozaj, clorfenamina a fost depistată la nivelul creierului, plămâni, rinichi şi ficat.

După administrarea orală a unei doze de 12 mg, maleat de clorfenamină a apărut rapid în plasmă,iar radioactivitatea în plasmă a persistat 48 de ore. Pentru distribuţie timpul de înjumătăţire este de 15 minute.

Maleatul de clorfenamină a fost gasit în proporţie de 72% legat de proteinele plasmatice.

Maleatul de clorfenamină nemodificat,precum şi metaboliţii acestuia au fost prezenţi în plasmă, şi în contrast cu concentraţiile persistente de 3H maleat de clorfenamină din plasmă, acestea au scăzut în mod constant după 2 ore de la administrarea orală.

După administrarea orală a unei doze de 12 mg maleatul de clorfenamină a fost metabolizat în proporţie mare în ficat şi excretat în urină sub formă de mono- şi di-desmetil Clorfenaminaă (2 metaboliţi inactivi)şi cantităţi mici de clorfenamină.

Metabolizarea clorfenaminei (I) a fost examinată in vivo, la şobolani şi la voluntari umani.

În afară de maleatul de clorfenamin nemodificat(I) şi N-metaboliţi dimetil (II şi III) au fost identificaţi alţi 9 metaboliţi în urina de şobolan, dintre care patru au fost, de asemenea, găsiţi în urina umană:

Chlorpheniramine N-oxid (IV), 3 - (p-clorofenil) -3 - (2-pyridyl) propanol (V), 3 - (p-clorofenil) -3 - (2-pyridyl)-N-acetylaminopropane (VII), şi 3 - (p-clorofenil) -3 - (2-pyridyl)-acid propionic (XIII)

Se elimină ca metaboliţi în termen de 24 ore. T½ este de 21-27 ore

Aproximativ 50% din doza de clorfenamină este excretată în urină ca metaboliţi polari şi nepolari iar ca maleat de clorfenamină nemodificat între 3 şi 18%.

Nu este descrisă nicio influenţă farmacocinetică între paracetamol şi clorfenamină (aceste substanţe fiind substraturi pentru diferite enzimele), astfel încât se presupune că o combinaţie a celor două medicamente va urma cinetica medicamentelor în monoterapie.

Toxicitatea combinaţiei dintre paracetamol şi clorfenamină nu a fost studiată. Este improbabil să apară mărirea efectelor toxice atunci când cele două medicamente sunt luate împreună, deoarece acestea au un profil total diferit de toxicitate şi efectele toxice sunt înregistrate la nivelul de doze de aproximativ 10 ori doza eficientă la animale.

Testele de toxicitate după doze repetate au evidenţiat toxicitate hepatică, mici modificări renale şi nu s-au observat alte efecte.

Paracetamolul s-a dovedit a fi non-cancerigen în studiile pe mai multe animale.

Doza orală letală (DL50) de paracetamol la şoarece variază între 338 mg/kg şi 1350 mg/kg şi depăşeste 4 g/kg la şobolan. DL50 aproximativă la administrarea intravenoasă de paracetamol la câine a fost de 826 mg/kg, iar cea orală de 2404 mg/kg. Administrarea de lungă durată a unor doze foarte mari (1-7 g paracetamol/kg) a determinat leziuni hepatice şi renale la animalele de laborator.

Paracetamolul nu afectează funcţia de reproducere şi nici nu prezintă efecte mutagene sau carcinogene.

Maleat de clorfenamină

Datele experimentale de carcinogenitate şi mutagenicitate a clorfenaminei indică lipsa de efecte adverse, dar racemicul şi izomerul(+) au arătat unele embriotoxicitaţi la testele de fertilitate.

Efectul antihistaminic al clorfenaminei a fost demonstrat in vitro la concentraţii de aproximativ 1-10 μg/l iar dozele orale de 0,2-1mg/kg de histamine antagonice au indus la porcii de Guineea spasmul bronşic.

Doza letală pentru clorfenaminei administrat pe cale orală la şobolan este de 267 mg/kg şi 102 mg/kg la şoarece.

Dozele letale pentru clorfenamină sunt cuprinse, de obicei între 100-600 mg/kg funcţie de speciile de animale, modul de administrare şi vârsta animalelor.

Valorile mai mari sunt înregistrate la adulţi decât la animalele tinere. Semnele de toxicitate care apar când se administrează astfel de doze sunt: stare de excitaţie, tremurături musculare, ataxie, crize convulsive, urmată de depresie respiratorie şi deces.

Studiile cu doze repetate se caracterizeză prin hiperactivitate şi scăderea greutăţii corporale brute sau microscopice.

Incidente nesemnificative de neoplasm au fost observate în studiile carcinogenice cu clorfenamină, dar când NANO2 a fost adaugat în dietă au fost înregistrate cazuri de neoplasm al ficatului

Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu au arătat efecte semnificative adverse ale clorfenaminei chiar şi în studiul a 3 generaţii.

Amidon pregelatinizat

Povidonă K30

Acid stearic

Nu este cazul.

2 ani

Acest medicament un necesita conditii speciale de pastrare.

Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate

Fără cerințe speciale.

S.C. SANTA S.A.

Str. Carpaților nr. 83, 85, spațiu comercial V - parter comercial, biroul nr 1, Municipiul Brasov, jud.

Brațov, cod 500269, România

13338/2020/01

Data primei autorizări: Iulie 2020

Iulie 2020

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro .