Conținutul prospectului pentru medicamentul REPAGLINIDE TEVA 2mg comprimate

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Repaglinidă Teva 0,5 mg, comprimate

Repaglinidă Teva 1 mg comprimate

Repaglinidă Teva 2 mg comprimate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Repaglinidă Teva 0,5 mg comprimate

Fiecare comprimat conține 0,5 mg de repaglinidă.

Repaglinidă Teva 1 mg comprimate

Fiecare comprimat conține 1 mg de repaglinidă.

Repaglinidă Teva 2 mg comprimate

Fiecare comprimat conține 2 mg de repaglinidă.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat.

Repaglinidă Teva 0,5 mg comprimate

Comprimat de culoare albastru deschis spre albastru, în formă de capsulă, gravat cu “93” pe o parte și cu “210” pe cealaltă parte.

Repaglinidă Teva 1 mg comprimate

Comprimat de culoare galbenă spre galben deschis, în formă de capsulă, gravat cu “93” pe o parte și cu “211” pe cealaltă parte.

Repaglinidă Teva 2 mg comprimate

Comprimat de culoarea piersicii, în formă de capsulă, gravat cu “93” pe o parte și cu “212” pe cealaltă parte.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Repaglinida este indicată la adulți cu diabet zaharat de tip 2 a căror hiperglicemie nu mai poate fi controlată satisfăcător prin dietă, scădere în greutate și exerciții fizice. De asemenea, repaglinida este indicată în asociere cu metformina la adulți cu diabet zaharat de tip 2, în cazul în care metformina în monoterapie nu realizează un control glicemic satisfăcător.

Tratamentul trebuie inițiat complementar dietei și exercițiului fizic pentru a reduce glicemia postprandială.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Repaglinida se administrează preprandial și doza este stabilită individual pentru a optimiza controlul glicemic. Pe lângă automonitorizarea de către pacient a glucozei din sânge și/sau urină, monitorizarea glicemiei trebuie efectuată periodic și de către medic, pentru a stabili doza minimă eficace. De asemenea, valorile de hemoglobină glicozilată sunt importante în monitorizarea răspunsului pacientului la terapie. Monitorizarea periodică este necesară pentru a determina scăderile inadecvate ale glicemiei la doza maximă recomandată (eșecul primar) și pentru a determina lipsa scăderii corespunzătoare a glicemiei după o perioada inițială de eficacitate a tratamentului (eșecul secundar).

Administrarea pe termen scurt a repaglinidei poate fi suficientă în perioadele de pierdere temporară a controlului glicemiei la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, la care controlul glicemic este realizat de obicei prin dietă.

Doza inițială

Dozajul trebuie stabilit de către medic în funcție de necesarul pacientului. Doza inițială recomandată este de 0,5 mg. Între ajustările dozei (determinate prin răspunsul glicemiei) sunt necesare intervale de una până la două săptămâni.

Dacă pacienții sunt transferați de pe un alt medicament antidiabetic oral, doza inițială recomandată este de 1 mg.

Doze de întreținere

Doza maximă recomandată pe priză este de 4 mg, administrată la mesele principale. Doza totală maximă zilnică nu trebuie să depășească 16 mg repaglinidă.

Grupe speciale de pacienți
Vârstnici

Nu au fost efectuate studii clinice la pacienții cu vârsta peste 75 ani.

Insuficiență renală

Repaglinida nu este influențată de tulburările renale (vezi pct. 5.2).

Opt procente dintr-o singură doză de repaglinidă este eliminată prin rinichi și clearance-ul total plasmatic al medicamentului este scăzut la pacienții cu insuficiență renală. Se recomandă prudență în stabilirea dozei la pacienții cu diabet zaharat și insuficiență renală, deoarece sensibilitatea lor la insulină este crescută.

Insuficiență hepatică

Nu au fost efectuate studii clinice la pacienții cu insuficiență hepatică.

Pacienții malnutriți sau cu dezabilități

La pacienții malnutriți sau debilitați, dozele inițială și de întreținere trebuie menținute constante și este necesară stabilirea cu prudență a dozelor pentru a evita reacțiile hipoglicemice.

Pacienți care utilizează alte medicamente antidiabetice orale

Pacienții pot fi transferați direct de pe alte medicamente antidiabetice orale pe repaglinidă. Totuși, nu există o corelație exactă între dozajul cu repaglinidă și alte medicamente antidiabetice orale. Doza inițială maximă recomandată pentru pacienții transferați pe repaglinidă este de 1 mg, administrată înainte de mesele principale.

Repaglinida poate fi administrată în asociere cu metformina în cazul în care glicemia nu mai poate fi controlată doar prin tratament cu metformină. În acest caz, se continuă administrarea dozelor de metformină și se administrează concomitent repaglinidă. Doza inițială de repaglinidă este de 0,5 mg, administrată înainte de mesele principale; stabilirea dozei este corelată cu răspunsul glicemic la fel ca în cazul monoterapiei.

Copii și adolescenți

Siguranța și eficacitatea repaglinidei la copiii cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Mod de administrare

Repaglinida trebuie administrată înainte de mesele principale (preprandial).

De obicei, dozele se administrează cu 15 minute înainte de masă, dar momentul administrării poate varia de la imediat înainte de masă până la 30 de minute înainte de masă (preprandial, înaintea celor 2, 3 sau 4 mese din zi). Pacienții care omit o masă (sau care servesc o masă în plus) trebuie instruiți să renunțe la (sau să își adauge) o doză, în funcție de masa respectivă.

În cazul administrării concomitente și a altor substanțe active, a se vedea pct. 4.4 și 4.5 pentru stabilirea dozei.

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

- Diabet zaharat de tip 1, peptid C-negativ.

- Cetoacidoză diabetică, cu sau fără comă.

- Tulburare funcțională hepatică gravă.

- Utilizare concomitentă cu gemfibrozil (vezi pct. 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Generale

Repaglinida trebuie prescrisă numai în cazurile în care controlul glicemiei este deficitar și simptomele caracteristice diabetului zaharat persistă în ciuda unei diete corespunzătoare, a exercițiilor fizice și a scăderii în greutate.

Când un pacient sub tratament oral cu medicamente antidiabetice este supus unui stres cum sunt starea febrilă, traumatismul, infecția sau operația chirurgicală este posibilă pierderea controlului glicemiei. În aceste situații, se recomandă întreruperea tratamentului cu repaglinidă și administrarea pe termen scurt de insulină.

Hipoglicemia

Ca și alte stimulante ale secreției de insulină, repaglinida poate induce hipoglicemie.

Asocierea cu alte stimulante ale secreției de insulină

La mulți pacienți, efectul de scădere a glicemiei al medicamentelor antidiabetice orale scade în timp.

Aceasta se poate datora progresiei gravitǎții diabetului zaharat sau diminuării răspunsului la medicament. Acest fenomen este cunoscut ca eșec secundar, pentru a se diferenția de eșecul primar, caz în care medicamentul este ineficace la un pacient la care a fost administrat pentru prima dată.

Înainte de a încadra pacientul în grupa de eșec secundar trebuie evaluate ajustarea dozei și respectarea strictă a dietei și exercițiului fizic. Repaglinida acționează prin legarea de un situs distinct de la nivelul celulelor β, având acțiune de scurtă durată. În studiile clinice nu a fost investigată utilizarea repaglinidei în cazul eșecului secundar la secretagogi ai insulinei. Nu au fost efectuate studii clinice privind investigarea asocierii cu alți secretagogi ai insulinei.

Asocierea cu insulină protaminată neutră Hagedorn (NPH) sau tiazolidindione

Au fost efectuate studii clinice privind terapia asociată cu insulină NPH sau tiazolidindione. Totuși, raportul beneficiu-risc rămâne a fi stabilit în urma comparației cu alte terapii asociate.

Asocierea cu metformină

Tratamentul concomitent cu metformină este asociat cu un risc crescut de hipoglicemie.

Sindromul coronarian acut

Utilizarea repaglinidei poate fi asociată cu o incidență crescută a sindromului coronarian acut (de exemplu infarct miocardic), vezi pct. 4.8 și 5.1.

Utilizarea concomitentă

Repaglinida trebuie utilizată cu precauție sau va fi evitată administrarea în cazul pacienților aflați sub tratament cu medicamente care influențează metabolismul repaglinidei (vezi pct. 4.5). Dacă utilizarea concomitentă este necesară, trebuie asigurată o atentă monitorizare clinică și a valorii glicemiei.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Se cunosc o serie de medicamente care influențează metabolismul repaglinidei. De aceea trebuie luate în considerare de către medic eventualele interacțiuni:

Date in vitro au indicat că repaglinida este metabolizată predominant de CYP2C8, dar și de CYP3A4.

Datele clinice obținute la voluntari sănătoși sprijină concluzia că CYP2C8 este cea mai importantă enzimă implicată în metabolizarea repaglinidei, pe când CYP3A4 are un rol minor, însă contribuția relativă a CYP3A4 poate să crească dacă CYP2C8 este inhibat. De aceea, metabolismul și, ca urmare, clearance-ul repaglinidei, pot fi afectate de substanțe care influențează activitatea enzimelor citocromului P-450 prin mecanisme de inhibiție sau inducție. Precauții speciale trebuie luate când inhibitori atât ai CYP2C8, cât și ai 3A4 sunt administrați concomitent cu repaglinida.

Conform datelor obținute in vitro, repaglinida pare a fi un substrat pentru preluarea hepatică activă (prin intermediul proteinei transportoare de anioni organici, OATP1B1). Substanțele inhibitoare ale

OATP1B1 pot determina, de asemenea, creșterea concentrațiilor plasmatice de repaglinidă, așa cum s-a evidențiat în cazul ciclosporinei (vezi mai jos).

Următoarele substanțe pot intensifica și/sau prelungi efectul repaglinidei de scădere a glicemiei: gemfibrozil, claritromicină, itraconazol, ketoconazol, trimetoprim, ciclosporină, deferasirox, clopidogrel, alte substanțe antidiabetice, inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO), substanțe blocante beta-adrenergice neselective, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), salicilați,

AINS, octreotid, alcool etilic și steroizi anabolizanți.

Într-un studiu de interacțiune efectuat la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă a gemfibrozilului (600 mg de două ori pe zi), un inhibitor al CYP2C8, și repaglinidei (o singură doză de 0,25 mg) a crescut ASC a repaglinidei de 8,1 ori și Cmax de 2,4 ori. Gemfibrozilul a prelungit timpul de înjumătățire plasmatică al repanglinidei de la 1,3 ore la 3,7 ore, rezultând o posibilă amplificare și prelungire a efectului repaglinidei de scădere a glicemiei, și a crescut de 28,6 ori concentrația plasmatică a repaglinidei la 7 ore de la administrare. Utilizarea concomitentă a gemfibrozilului cu repaglinida este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Administrarea concomitentă a trimetoprimului (160 mg de două ori zilnic), un inhibitor moderat al

CYP2C8, și a repaglinidei (o singură doză de 0,25 mg) a crescut ASC, Cmax și t½ a repaglinidei (de 1,6 ori, 1,4 ori, respectiv de 1,2 ori), fără efecte semnificative statistic asupra valorii glicemiei. Acest deficit al efectului farmacodinamic a fost observat în cazul administrării unei doze sub-terapeutice de repaglinidă. Deoarece profilul de siguranță al acestei asocieri nu a fost stabilit pentru doze mai mari de 0,25 mg repaglinidă și 320 mg trimetoprim, utilizarea concomitentă a trimetoprimului cu repaglinida trebuie evitată. Dacă este necesară utilizarea concomitentă, trebuie asigurate monitorizarea atentă a glicemiei și monitorizarea clinică atentă (vezi pct. 4.4).

Rifampicina, un inductor potent al CYP3A4, dar și al CYP2C8, acționează atât ca inductor cât și ca inhibitor al metabolizării repaglinidei. Șapte zile de pretratament cu rifampicină (600 mg), urmat de administrarea concomitentă a repaglinidei (o singură doză de 4 mg), a avut ca rezultat în ziua a șaptea o scădere cu 50 % a ASC (rezultat al combinării efectelor de inducție și inhibiție). În cazul administrǎrii repaglinidei la 24 de ore după ultima doză de rifampicină s-a observat o scădere cu 80 % a ASC a repaglinidei (efect de inducție). De aceea, utilizarea concomitentă a rifampicinei și repaglinidei pot induce nevoia de ajustare a dozei de repaglinidă în funcție de valoarea glicemiei, atent monitorizată atât la inițierea tratamentului cu rifampicină (inhibiție acută), pe durata tratamentului (inhibiție și inducție), întreruperea tratamentului (inducție), cât și până la aproximativ 2 săptămâni după întreruperea tratamentului cu rifampicină, când efectul inductor al rifampicinei nu se mai manifestă. Nu este exclus ca alți inductori, de exemplu, fenitoina, carbamazepina, fenobarbitalul, sunătoarea, să aibă un efect similar.

La subiecți sănătoși a fost studiat efectul ketoconazolului, un prototip de inhibitor potent și competitiv al CYP3A4, asupra farmacocineticii repaglinidei. Administrarea concomitentă a 200 mg ketoconazol a crescut ASC și Cmax ale repaglinidei de 1,2 ori, cu profile ale valorii glicemiei modificate cu mai puțin de 8 % în cazul administrării concomitente (o singură doză de 4 mg repaglinidă). De asemenea, la voluntari sănătoși s-a studiat administrarea concomitentă de repanglinidă cu 100 mg itraconazol, un inhibitor al CYP3A4, și s-a observat creșterea ASC de 1,4 ori. Nu a fost observat nici un efect semnificativ asupra glicemiei la voluntarii sănătoși. Într-un studiu de interacțiune efectuat la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă a 250 mg claritromicină, un inhibitor potent al CYP3A4, a crescut ușor ASC a repaglinidei de 1,4 ori, Cmax de 1,7 ori și a crescut media creșterii ASC a insulinei serice de 1,5 ori și concentrația maximă de 1,6 ori. Mecanismul exact al acestei interacțiuni nu este clar.

Într-un studiu efectuat la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă a repaglinidei (într-o singură doză de 0,25 mg) și a ciclosporinei (doză repetată de 100 mg) a crescut ASC și Cmax ale repaglinidei de 2,5 ori, respectiv de 1,8 ori. Întrucât interacțiunea nu a fost studiată pentru doze mai mari de 0,25 mg repaglinidă, administrarea concomitentă a ciclosporinei și repaglinidei trebuie evitată. Dacă asocierea este necesară, trebuie asigurate monitorizarea atentǎ a glicemiei și monitorizarea clinicǎ atentǎ (vezi pct. 4.4).

Într-un studiu de interacțiune efectuat la voluntari sănătoși, administrarea concomitentă a deferasirox (30 mg/kg/zi, 4 zile), un inhibitor moderat de CYP2C8 și CYP3A4 și a repaglinidei (într-o singură doză de 0,5 mg) a determinat creșterea expunerii sistemice (ASC) a repaglinidei de 2,3 ori (90% IÎ [2.03-2.63]) față de control, o creștere de 1.6 ori (90% IÎ [1.42-1.84]) a Cmax și o scădere mică, nesemnificativă, a valorilor glicemiei. În cazul în care repaglinida și deferasirox sunt administrate concomitent, luați în considerare reducerea dozei de repaglinidă și monitorizați cu atenție valorile glicemiei. Deoarece interacțiunea nu a fost stabilită cu doze mai mari de 0,5 mg repaglinidă, trebuie evitată administrarea concomitentă a deferasirox cu repaglinidă. În cazul în care administrarea concomitentă este necesară trebuie monitorizate cu atenție starea clinică și valorile glicemiei (vezi pct 4.4).

Într-un studiu de interacțiune efectuat la voluntari sănătoși, la administrarea concomitentă de clopidogrel (doza inițială de 300 mg), un inhibitor CYP2C8, a crescut expunerea la repaglinidă (ASC0-∞) de 5,1 ori și la administrarea continuată (doza zilnică de 75 mg clopidogrel) expunerea sistemică a repaglinidei (ASC0-∞) a crescut de 3,9 ori. S-a observat o scădere mică, semnificativă a valorilor glicemiei. Administrarea concomitentă de clopidogrel și repaglinidă trebuie evitată deoarece nu s-a stabilit profilul de siguranță al administrării concomitente a medicamentelor la acești pacienți.

În cazul în care administrarea concomitentă este necesară, trebuie monitorizate cu atenție valorile glicemiei și starea clinică (vezi pct. 4.4).

Medicamentele blocante beta-adrenergice pot masca simptomele hipoglicemiei.

Administrarea concomitentă a cimetidinei, nifedipinei, estrogenului sau simvastatinei cu repaglinidă, toate substraturi pentru CYP3A4, nu modifică semnificativ parametrii farmacocinetici ai repaglinidei.

Când este administrată la voluntari sănătoși, la starea de echilibru, repaglinida nu are efecte clinice semnificative asupra proprietăților farmacocinetice ale digoxinei, teofilinei sau warfarinei. De aceea, nu este necesară ajustarea dozei acestor medicamente când sunt administrate concomitent cu repaglinida.

Următoarele medicamente pot reduce efectul repaglinidei de scădere a glicemiei: contraceptive orale, rifampicină, barbiturice, carbamazepină, tiazide, corticosteroizi, danazol, hormoni tiroidieni și simpatomimetice.

În cazul în care se instituie sau se întrerupe tratamentul cu aceste medicamente la un pacient care utilizează repaglinidă, acesta trebuie ținut sub observație atentă pentru modificările controlului glicemic.

Când repaglinida este utilizată concomitent cu alte medicamente care sunt secretate în principal pe cale biliară, trebuie luată în considerare orice interacțiune potențială.

Copii și adolescenți

Nu au fost efectuate studii privind interacțiunile la copii și adolescenți.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu există studii privind administrarea repaglinidei la femeile gravide. Repaglinida trebuie evitată în timpul sarcinii

Alăptarea

Nu există studii la femeile care alăptează. Repaglinida nu trebuie utilizată la femeile care alăptează.

Fertilitatea

Datele din studiile efectuate la animale cu privire la dezvoltarea embriofetală și a puilor nou-născuți, precum și la excreția în lapte, sunt descrise la pct. 5.3.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Repaglinida nu influențează în mod direct capacitatea de a conduce vehicule sau de a utiliza utilaje dar poate cauza hipoglicemie.

Pacienții trebuie sfătuiți să ia măsuri de precauție pentru a evita hipoglicemia în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor. Acest lucru este deosebit de important pentru pacienții la care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt reduse sau lipsesc sau la pacienții care au episoade frecvente de hipoglicemie. În aceste circumstanțe, recomandarea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje trebuie reconsiderată.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranță

Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent au fost modificările valorilor glicemiei, de exemplu hipoglicemia. Frecvența apariției unor astfel de reacții depinde de factori individuali, cum sunt obiceiurile alimentare, dozele, exercițiul fizic și stresul.

Lista tabelară a reacțiilor adverse

Pe baza experienței cu repaglinidă și cu alte medicamente care scad glicemia au fost evidențiate următoarele reacții adverse: Frecvențele sunt definite ca fiind: frecvente (≥1/100 până la <1/10); mai puțin frecvente (≥1/1000 până la <1/100); rare (>1/10000 până la <1/1000); foarte rare (<1/10000) și cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări ale sistemului imunitar Reacții alergice* Foarte rare

Tulburǎri metabolice și de nutriție Hipoglicemie Frecvente

Comă hipoglicemică și stare Cu frecvență necunoscută de inconștiență cauzată de hipoglicemie

Tulburǎri oculare Tulburǎri de refracție* Foarte rare

Tulburări cardiace Boli cardiovasculare Rare

Tulburări gastro-intestinale Dureri abdominale, diaree Frecvente

Vărsături, constipație Foarte rare

Greață Cu frecvență necunoscută

Tulburări hepato-biliare Disfuncții hepatice, Foarte rare creșterea valorilor enzimelor hepatice *

Afecțiuni cutanate și ale țesutului Hipersensibilitate * Cu frecvență necunoscută subcutanat

* Vezi mai jos Descrierea reacțiilor adverse selectate

Descrierea reacțiilor adverse selectate
Reacții alergice

Reacții de hipersensibilitate generalizate (de exemplu, reacție anafilactică) sau reacții imunologice, precum vasculita.

Tulburǎri de refracție

Se cunoaște faptul că modificările glicemiei induc tulburări tranzitorii ale vederii, în special la începutul tratamentului. Asemenea tulburări au fost observate numai în foarte puține cazuri după inițierea tratamentului cu repaglinidă. În studiile clinice, niciuna dintre aceste situații nu a determinat întreruperea tratamentului cu repaglinidă.

Disfuncții hepatice, creșterea valorilor enzimelor hepatice

În timpul tratamentului cu repaglinidă au fost raportate cazuri izolate de creștere a valorilor enzimelor hepatice. Majoritatea cazurilor au fost moderate și tranzitorii și numai la câțiva pacienți a fost întrerupt tratamentul cu repaglinidă din cauza creșterii valorilor acestor enzime. În cazuri foarte rare au fost raportate disfuncții hepatice grave.

Hipersensibilitate

Pot să apară reacții de hipersensibilitate cutanată cum sunt eritem, prurit, erupții cutanate și urticarie.

Nu există nici un motiv pentru a suspecta alergii încrucișate cu sulfonilureicele, datorită structurii chimice diferite.

Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacțiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul sistemului național de raportare, astfel cum este menționat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Repaglinida a fost administrată cu o creștere săptămânală a dozei de 4 - 20 mg, de 4 ori pe zi, timp de 6 săptămâni. Nu au apărut probleme legate de siguranță. Deoarece, în cazurile studiate hipoglicemia a fost evitată prin creșterea aportului caloric, supradozajul relativ poate să determine un efect de scădere exagerată a glicemiei, cu apariția simptomelor de hipoglicemie (amețeli, transpirații, tremor, cefalee etc.). Când apar aceste simptome, trebuie luate măsuri adecvate de corectare a valorii mici a glicemiei (administrare pe cale orală de carbohidrați). Cazurile mai grave de hipoglicemie, cu convulsii, pierderea conștienței sau coma, trebuie tratate prin administrarea intravenoasă de glucoză.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Medicamente utilizate în diabetul zaharat, alte antidiabetice orale, codul

ATC: A10BX02

Mecanism de acțiune

Repaglinida este un secretagog oral cu acțiune de scurtă durată. Repaglinida scade rapid glicemia prin stimularea eliberării insulinei din pancreas, efect dependent de funcționarea celulelor β din insulele pancreatice.

Repaglinida închide canalele de potasiu ATP-dependente din membrana celulelor β prin intermediul unei proteine țintă, într-un mod diferit de alte secretagoge. Aceasta depolarizează celula β conducând la deschiderea canalelor de calciu. Fluxul crescut de calciu rezultat induce secreția insulinei din celula β.

Efecte farmacodinamice

La pacienții cu diabet zaharat de tip 2, răspunsul insulinotrop la o masă apare în decurs de 30 minute după administrarea orală a unei doze de repaglinidă. Acest lucru conduce la scăderea glicemiei pe durata mesei. Valorile ridicate de insulină nu persistă dincolo de timpul afectat mesei. Concentrațiile plasmatice de repaglinidă scad rapid la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, observându-se concentrații plasmatice mici după 4 ore de la administrare.

Eficacitate și siguranță clinică

La pacienții cu diabet zaharat de tip 2 cărora li s-au administrat doze de 0,5 - 4 mg repaglinidă a fost demonstrată scăderea glicemiei în funcție de doză.

Studiile clinice au evidențiat că administrarea optimă a repaglinidei este în relație cu mesele principale (administrare preprandială).

De regulă, dozele se administrează cu 15 minute înainte de masă, dar intervalul poate varia de la administrarea chiar înainte de masă la administrarea cu 30 minute înainte de masă.

Un studiu epidemiologic a indicat un risc crescut de sindrom coronarian acut la pacienții tratați cu repaglinidă, comparativ cu cei aflați sub tratament cu sulfoniluree (vezi pct. 4.4 și 4.8).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbție

Repaglinida este rapid absorbită din tractul gastro-intestinal, ceea ce conduce la o creștere rapidă a concentrației plasmatice a medicamentului. Concentrația plasmatică maximă este atinsă în decurs de o oră de la administrare. După atingerea valorii maxime, concentrația plasmatică scade rapid.

Farmacocinetica repaglinidei este caracterizată de o biodisponibilitate absolută medie de 63 % (VC 11 %).

Nu au fost observate diferențe semnificative clinic în farmacocinetica repaglinidei, atunci când s-a administrat cu 0, 15 sau 30 minute înaintea unei mese sau în condiții de repaus alimentar.

În studiile clinice a fost observată o variabilitate interindividuală mare (60%) a concentrațiilor plasmatice de repaglinidă. Variabilitatea intraindividuală este mică până la moderată (35%) și, deoarece doza de repaglinidǎ trebuie ajustată în funcție de răspunsul clinic, eficacitatea nu este afectată de variabilitatea interindividuală.

Distribuție

La om, farmacocinetica repaglinidei este caracterizată de un volum mic de distribuție, de 30 l (concordant cu distribuția în lichidul intracelular) și și se leagă în proporție mare de proteinele plasmatice (peste 98%).

Eliminare

Repaglinida este eliminată rapid din sânge, în 4 - 6 ore. Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare este de aproximativ o oră.

Repaglinida este metabolizată aproape complet și nu s-au identificat metaboliți care să aibă un efect hipoglicemiant semnificativ din punct de vedere clinic.

Metaboliții repaglinidei sunt excretați în principal pe cale biliară. Numai o proporție mică din doza administrată (mai puțin de 8%) apare în urină, în principal sub formă de metaboliți. Mai puțin de 1% din repaglinidă se regăsește în materiile fecale.

Grupe speciale de pacienți

La pacienții cu insuficiență hepatică și la pacienții vârstnici cu diabet zaharat de tip 2, expunerea la repaglinidă este crescută. După expunerea la o doză unică de 2 mg (4 mg la pacienții cu insuficiență hepatică) ASC (DS) a fost de 31,4 ng/ml x oră (28,3) la voluntarii sănătoși, de 304,9 ng/ml x oră (228,0) la pacienții cu insuficiență hepatică și de 117,9 ng/ml x oră (83,8) la pacienții vârstnici cu diabet zaharat de tip 2. La pacienții cu insuficiență renală gravă (clearance-ul creatininei: 20-39 ml/min) după 5 zile de tratament cu repaglinidă (2 mg de 3 ori pe zi), rezultatele au evidențiat o creștere semnificativă, de 2 ori, a expunerii (ASC) și a timpul de înjumătățire plasmatică (t1/2), comparativ cu pacienții cu funcție renală normală.

Copii și adolescenți

Nu sunt disponibile date.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidențiat nici un risc special pentru om, pe baza studiilor convenționale farmacologice privind evaluarea siguranței, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea și carcinogenitatea.

În studiile efectuate la animale, repaglinida nu a prezentat efecte teratogene. La fetușii și puii nou-născuți de șobolan, care au fost expuși unor doze mari de repaglinidă administrate în ultimul trimestru de gestație și în timpul alăptării, a fost observată embriotoxicitate și dezvoltarea anormală a membrelor. Repaglinida a fost detectată în laptele animalelor.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Repaglinidă Teva 0,5 mg comprimate

Celuloză microcristalină (E460)

Meglumină

Poloxamer 188

Povidonă K-30

Hidrogenofosfat de calciu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Polacrilin potasic

Amidon de porumb

Stearat de magneziu

Indigotină (carmin indigo) E132

Repaglinidă Teva 1 mg comprimate

Celuloză microcristalină (E460)

Meglumină

Poloxamer 188

Povidonă K-30

Hidrogenofosfat de calciu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Polacrilin potasic

Amidon de porumb

Stearat de magneziu

Oxid galben de fer (E172)

Repaglinidă Teva 2 mg comprimate

Celuloză microcristalină (E460)

Meglumină

Poloxamer 188

Povidonă K-30

Hidrogenofosfat de calciu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Polacrilin potasic

Amidon de porumb

Stearat de magneziu

Oxid roșu de fer (E172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din Al/Al. Mărimile de ambalaj disponibile sunt de 30, 90, 120, 270 și 360 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerințe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Teva B.V.

Swensweg 5 2031 GA Haarlem

Olanda

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Repaglinidă Teva 0,5 mg comprimate

EU/1/09/530/001-005

Repaglinidă Teva 1 mg comprimate

EU/1/09/530/006-010

Repaglinidă Teva 2 mg comprimate

EU/1/09/530/011-015

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 29 iunie 2009

Data ultimei reînnoiri a autorizației: 19 iunie 2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu/.

Prospect REPAGLINIDE TEVA 2mg comprimate

Date generale despre REPAGLINIDE TEVA 2mg

Autorizația de Punere pe Piață (APP)

Forme farmaceutice disponibile pentru repaglinidă

Concentrațiile disponibile pentru repaglinidă