REDACIB 20mg comprimate gastrorezistente prospect medicament

Redacib 20 mg comprimate gastrorezistente

Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic sesquihidrat).

Excipienți cu efect cunoscut: conţine 1 microgram din agent de colorare Ponceau 4R lac de aluminiu (E 124), pentru fiecare comprimat gastrorezistent.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat gastrorezistent

Comprimat oval, de culoare galbenă.

Redacib este indicat pentru tratamentul de scurtă durată al simptomelor bolii de reflux (de exemplu pirozis, regurgitare acidă) la adulţi.

Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.

Poate fi necesar să se administreze comprimatele pentru 2-3 zile consecutive pentru a obţine ameliorarea simptomelor. Odată ce simptomele s-au ameliorat, tratamentul trebuie întrerupt.

Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără ca pacienţii să fie consultaţi de un medic.

Dacă după 2 săptămâni de tratament continuu simptomele nu se ameliorează, pacientul trebuie sfătuit să se adreseze unui medic.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu insuficienţă renală sau hepatică.

Nu se recomandă utilizarea Redacib la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani datorită datelor insuficiente referitoare la siguranţă şi eficacitate.

Redacib nu trebuie mestecat sau sfărâmat şi trebuie înghiţit întreg cu lichid, înainte de masă.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.

Administrarea concomitentă cu atazanavir (vezi pct. 4.5).

Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic dacă:

- Prezintă scădere neintenţionată în greutate, anemie, sângerare gastro-intestinală, disfagie, vărsături persistente sau hematemeză, deoarece medicamentul poate estompa simptomele şi întârzia diagnosticul unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă existenţa unei afecţiuni maligne.

- Au prezentat ulcer gastric în antecedente sau intervenţii chirurgicale gastro-intestinale.

- Se află sub tratament simptomatic continuu pentru indigestie sau pirozis care durează de cel puţin 4 săptămâni.

- Prezintă icter, insuficienţă hepatică sau afecţiuni hepatice.

- Prezintă orice afecţiune gravă care afectează starea generală de sănătate.

- Au vârsta peste 55 ani şi prezintă modificări recente ale simptomelor sau simptome noi.

Pacienţii cu simptome recurente de indigestie sau pirozis pe termen lung trebuie să se prezinte la medic pentru consultaţii la intervale regulate. În special, pacienţii cu vârsta peste 55 ani care utilizează zilnic medicamente fără prescripţie medicală pentru indigestie sau pirozis trebuie să informeze medicul sau farmacistul.

Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor al pompei de protoni sau antagonist al receptorilor H2.

Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de a utiliza acest medicament dacă urmează să efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.

Pacienţii trebuie informaţi că aceste comprimate nu determină ameliorare imediată. Pacienţii pot simţi ameliorare simptomatică după aproximativ o zi de tratament cu pantoprazol, însă pentru controlul complet al pirozisului, poate fi necesară administrarea timp de 7 zile consecutiv. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazol ca medicament profilactic.

Infecții gastro-intestinale determinate de bacterii

Aciditatea gastrică redusă indiferent de etiologie - inclusiv datorită inhibitorilor pompei protonice - creşte numărul de bacterii gastrice prezente în mod normal la nivelul tractului gastro-intestinal.

Tratamentul cu medicamente care reduc aciditatea determină un risc uşor crescut pentru infecţii gastro-intestinale, cum sunt cele cu Salmonella, Campylobacter sau Clostridium difficile.

Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domeniul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea administrării Redacib. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.

Creșterea nivelului cromatograninei A (Cg A) poate interfera cu investigațiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferență, tratamentul cu pantoprazol trebuie oprit cu cel puțin 5 zile înainte de a determina Cg A (vezi pct.5.1). În cazul în care valorile concentraţiilor plasmatice ale Cg A și gastrinei nu au revenit la valorile normale, măsurătorile trebuie repetate la 14 zile după întreruperea tratamentului cu inhibitori de pompă de protoni.

Acest medicament conţine agent de colorare Roșu coșenila A (E 124), care poate determina reacţii alergice.

Pantoprazol poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric (de exemplu, ketoconazol).

S-a demonstrat că administrarea concomitentă de atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg cu omeprazol (40 mg o dată pe zi) sau de atazanavir 400 mg cu lansoprazol (60 mg în doză unică) la voluntari sănătoşi a determinat o reducere marcată a biodisponibilităţii atazanavirului. Absorbţia de atazanavir este dependentă de pH. Prin urmare, pantoprazolul nu trebuie administrat concomitent cu atazanavir (vezi pct. 4.3).

Deşi în studiile clinice de farmacocinetică nu s-a observat nicio interacţiune în timpul administrării concomitente de fenprocumonă sau warfarină, au fost raportate câteva cazuri izolate de modificări ale valorii INR în timpul tratamentului concomitent în perioada ulterioară punerii pe piaţă. Prin urmare, la pacienţii aflaţi în tratament cu anticoagulante cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR după iniţierea şi întreruperea tratamentului cu pantoprazol, precum şi în cazul administrării neregulate de pantoprazol.

La unii pacienți s-a raportat creșterea concentrațiilor de metotrexat ca urmare a utilizării concomitente în doze mari de metotrexat (de exemplu 300 mg) și inhibitori ai pompei de protoni. Prin urmare, în cazurile în care s-au utilizat doze crescute de metotrexat, de exemplu cancer sau psoriazis, poate fi necesară întreruperea temporară a pantoprazolului.

Pantoprazolul este metabolizat la nivel hepatic prin intermediul sistemului enzimatic al citocromului

P450. Studiile de interacțiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, etanol, glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină și un contraceptiv oral care conține levonorgestrel și etinilestradiol nu au evidențiat interacțiuni clinic semnificative. Cu toate acestea, o interacțiune a pantoprazolului cu alte substanțe metabolizate de același sistem enzimatic nu poate fi exclusă.

Nu au existat interacţiuni la administrarea concomitentă de antiacide.

Nu există date adecvate privind utilizarea pantoprazolului la femeile gravide. Studiile efectuate la animale au evidenţiat toxicitate asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au evidenţiat efecte teratogene (vezi pct. 5.3), nici afectarea fertilităţii. Riscul potenţial la om nu se cunoaşte. Acest medicament nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.

Nu se cunoaşte dacă pantoprazolul este excretat în laptele matern. Studiile efectuate la animale au demonstrat excreţia de pantoprazol în laptele matern. Acest medicament nu trebuie administrat în timpul alăptării.

În studiile efectuate la animale nu au existat evidențe de afectare a fertilității ca urmare a administrării de pantoprazol (vezi pct. 5.3).

Pantoprazolul nu are sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuși, pot să apară reacţii adverse, cum sunt ameţeli şi tulburări de vedere (vezi pct. 4.8). Dacă sunt afectaţi, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

Aproximativ 5% dintre pacienţi pot prezenta reacţii adverse. Reacțiile adverse cel mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apar la aproximativ 1% dintre pacienţi.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate la pantoprazol.

În tabelul următor, reacţiile adverse sunt prezentate în funcţie de frecvență.

Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţa necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabel 1. Reacţiile adverse la pantoprazol observate în studiile clinice şi în experienţa de după punerea pe piaţă

Frecvență/ Frecvente Mai puțin Rare Foarte rare Cu frecvenţă

Clasă de frecvente necunoscută sisteme de organe

Tulburări Agranulocitoză Trombocitop hematologice și enie; limfatice Leucopenie,

Tulburări ale Hipersensibilitate sistemului (inclusiv reacții imunitar anafilactice și șoc anafilactic)

Tulburări Hiperlipidemii şi Hiponatremie metabolice și de creşteri ale valorilor Hipomagnezenutriție lipidelor (trigliceride, mie colesterol);

Modificări de greutate corporală

Tulburări Tulburări Depresie (și toate Dezorientare Halucinaţii; psihice ale simptomele de (și toate Confuzie (în somnului agravare asociate) simptomele special la de agravare pacienţii asociate) predispuşi, precum şi agravarea acestor simptome în cazul preexistenţei lor)

Tulburări ale Cefalee; Modificări ale sistemului Ameţeală gustului nervos

Tulburări Tulburări de oculare vedere/vedere înceţoşată

Tulburări Polipi ai Diaree; gastro- glandelor Greață/ intestinale fundice vărsături; (benign) Distensie abdominală și balonare;

Constipație;

Xerostomie;

Durere și disconfort în zona abdominală

Tulburări Valori Valori crescute de Leziuni hepatobiliare crescute ale bilirubină hepatocelulare; enzimelor Icter; hepatice Insuficienţă (transamina hepatocelulară ze, γ-GT)

Afecțiuni Erupții Urticarie; Sindrom cutanate și ale cutanate Angioedem Stevens-țesutului tranzitorii/ Johnson; subcutanat exantem/ Sindrom Lyell; erupții; Eritem

Prurit multiform;

Lupus eritematos cutanat subacut (vezi pct. 4.4)

Afecțiuni Artralgie; Mialgie musculo-scheletice și ale țesutului conjuctiv

Tulburări renale Nefrită și urinare interstițială

Tulburări ale Ginecomastie aparatului genital și sânului

Tulburări Astenie, Creşterea generale și la oboseală şi temperaturii nivelul locului indispoziţie corporale; de administrare Edem periferic

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

S-au administrat doze de până la 240 mg intravenos în decurs de 2 minute şi au fost bine tolerate.

Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.

În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, în afara tratamentului simptomatic şi de susţinere nu pot fi făcute recomandări terapeutice specifice.

Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări de hiperaciditate, Inhibitori ai pompei protonice, codul ATC: A02BC02

Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivelul stomacului prin blocarea specifică a pompelor protonice ale celulelor parietale.

Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfenamidă ciclică, în mediul acid din celulele parietale, unde inhibă enzima H+/K+ ATP-aza adică etapa finală de producere a acidului clorhidric la nivelul stomacului.

Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât şi secreţia acidă stimulată.

La majoritatea pacienţilor, remisia simptomelor pirozisului şi refluxului acid sunt obţinute în decurs de 1 săptămână.

Pantoprazol reduce aciditatea la nivelul stomacului şi, astfel, determină o creştere a gastrinemiei, proporţională cu reducerea acidităţii. Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzima distală faţă de nivelul receptorilor celulari, acesta poate inhiba secreţia de acid clorhidric, independent de stimularea acestuia de către alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă substanţa activă este administrată oral sau intravenos.

Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul tratamentului cu pantoprazol. În majoritatea cazurilor de tratament de scurtă durată, acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În majoritatea cazurilor de tratament de lungă durată, valorile gastrinemiei se dublează. Cu toate acestea, o creştere excesivă apare numai în cazuri izolate. Prin urmare, se observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) în stomac, într-un număr mic de cazuri în timpul tratamentului de lungă durată (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea leziunilor precanceroase (hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide descoperite în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu au fost observate la om.

Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentraţia plasmatică a gastrinei crește, ca reacție la secreția scăzută de acid. Valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a acidității gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentraţiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigațiile pentru tumorile neuroendocrine. Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările

CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.

Într-o analiză retrospectivă a 17 studii efectuate la 5960 pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian (BRGE) trataţi cu pantoprazol 20 mg în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul acid cum sunt pirozis şi regurgitaţie acidă au fost evaluate în conformitate cu metodologia standardizată. O condiţie pentru studiile selectate a fost să aibă cel puţin un punct de înregistrare pentru simptomatologia refluxului acid o dată la 2 săptămâni. Diagnosticul BRGE în cadrul acestor studii s-a bazat pe evaluarea endoscopică, cu excepţia unui singur studiu în care pacienţii au fost incluşi doar pe baza simptomatologiei.

În cadrul acestor studii, procentul pacienţilor care au prezentat ameliorarea completă a pirozisului după 7 zile a variat între 54,0% şi 80,6% în grupul tratat cu pantoprazol După 14 şi 28 de zile, ameliorarea completă a pirozisului a fost prezentă la 62,9% până la 88,6% şi respectiv 68,1% până la 92,3% dintre pacienţi.

Pentru ameliorarea completă a regurgitaţiei acide s-au obţinut rezultate similare cu pirozisul. După 7 zile ameliorarea completă a regurgitaţiei acide s-a obţinut la 61,5%-84,4% şi după 14 zile a fost de aproximativ 67,7%-90,4%, iar după 28 zile a fost de 75,2% şi respectiv 94,5%.

S-a demonstrat că pantoprazolul este net superior la placebo şi la medicamente antagoniste ale receptorilor H2 (ARH2) şi nu este inferior la alte medicamente inhibitoare ale pompei de protoni (IPP).

Viteza ameliorării simptomelor refluxului acid a fost independentă de etapa bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE).

Farmacocinetica nu variază după administrarea de doze unice sau repetate. Pentru dozele cuprinse în intervalul 10 - 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrarea orală, cât şi după cea intravenoasă.

După administrare orală, pantoprazolul este absorbit complet şi rapid. Biodisponibilitatea absolută obţinută din comprimat a fost identificată ca fiind de aproximativ 77%. În medie, la aproximativ 2,0 ore - 2,5 ore (tmax) după administrarea unei doze orale unice de 20 mg, sunt atinse concentraţii serice maxime (Cmax) de aproximativ 1-1,5 μg/ml, iar aceste valori rămân constante după administrarea de doze repetate. Administrarea concomitentă de alimente nu are influenţă asupra biodisponibilităţii (ASC sau Cmax) dar creşte variabilitatea timpului de latenţă (tlat).

Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,15 l/kg iar legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 98%.

Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv la nivel hepatic.

Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/h/kg iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t½) de aproximativ 1 oră.

Au existat puţine cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost întârziată. Datorită legării specifice a pantoprazolului de pompele protonice ale celulelor parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu este corelat cu o durată de acţiune mai lungă (inhibare a secreţiei acide).

Eliminarea renală reprezintă principala cale de excreţie (aproximativ 80%) pentru metaboliţii pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit plasmatic şi urinar este desmetilpantoprazolul, care este conjugat cu sulfat. Timpul de înjumătăţire plasmatică al metabolitului principal (aproximativ 1,5 ore) nu este cu mult mai mare decât cel al pantoprazolului.

Nu este necesară reducerea dozei atunci când pantoprazolul este administrat la pacienţii cu funcţie renală afectată (inclusiv pacienţii dializaţi, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol).

În ceea ce priveşte subiecţii sănătoşi, pantoprazolul are un timp de înjumătăţire plasmatică scurt. Deşi metabolitul principal are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), excreţia este la fel de rapidă şi, astfel, nu se produce acumulare.

După administrarea pantoprazolului la pacienţii cu insuficienţă hepatică (clasele A, B şi C conform clasificării Child Pugh) valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut cu 3 până la 7 ore şi valorile ASC au crescut cu un factor de 3-6, în timp ce concentraţia plasmatică maximă (Cmax) a crescut doar puţin în comparaţie cu subiecţii sănătoşi, respectiv cu un factor de 1,3.

Creşterile uşoare ale ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici în comparaţie cu subiecţii tineri nu au fost relevante din punct de vedere clinic.

Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.

În studiile de carcinogenitate cu durata de 2 ani la şobolani, s-au descoperit neoplasme neuroendocrine. În plus, în cadrul unui studiu s-au descoperit papiloame cu celule scuamoase la nivelul fundului gastric al şobolanilor. Mecanismul care determină formarea de tumori carcinoide gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a permis concluzia că este o reacţie adversă la creşterea masivă a gastrinemiei, care are loc la şobolan după tratamentul cu doze mari, pe termen lung.

În studiile cu durata de doi ani efectuate la rozătoare, s-a observat un număr crescut de tumori hepatice la şobolan (numai într-un singur studiu efectuat la şobolan), iar la femelele de şoareci a fost interpretat ca fiind datorat vitezei mari de metabolizare hepatică a pantoprazolului.

La un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) într-un studiu cu durata de doi ani, s-a observat o creştere uşoară a transformărilor neoplazice la nivelul tiroidei.

Apariţia acestor neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul şobolanilor. Nu se aşteaptă reacţii adverse tiroidiene la om, deoarece doza terapeutică este mică.

În studiile la animale (şobolani) cu 5 mg/kg s-a constatat NOAEL (No Observed Adverse Effect Level - nivelul la care nu se observă reacţii adverse) pentru embriotoxicitate.

Investigaţiile nu au prezentat dovezi de afectare a fertilităţii sau efecte teratogene.

Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a descoperit că aceasta creşte odată cu vârsta de gestaţie. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol este uşor crescută la nivel fetal, înainte de naştere.

Stearat de calciu

Celuloză microcristalină

Crospovidonă (tip A)

Hidroxipropilceluloză (tip EXF)

Carbonat de sodiu anhidru

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Hipromeloză

Oxid galben de fer (E 172)

Macrogol 400

Copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1)

Polisorbat 80

Ponceau 4R lac de aluminiu (E 124)

Galben de chinolină lac de aluminiu (E 104)

Laurilsulfat de sodiu

Dioxid de titan

Trietil citrat

Nu este cazul.

3 ani doar pentru flacoanele PEÎD:

Termen de valabilitate după prima deschidere a flaconului PEÎD: 6 luni.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Ambalaje cu blister din OPA-Al-PVC/Al cu 7, 14 comprimate gastrorezistente.

Flacon PEÎD cu capac înşurubat din polipropilenă cu desicant conţinând: 7, 14 comprimate gastrorezistente.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

S.C. Sandoz S.R.L.

Str. Livezeni, nr. 7A, 540472 Târgu Mureş

România

7671/2015/01-04

Autorizare - Februarie 2011

Data reînnoirii autorizaţiei: Mai 2015

Noiembrie 2017

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.