RAMIPRIL AUROBINDO 10mg comprimate prospect medicament

Ramipril Aurobindo 5 mg comprimate

Ramipril Aurobindo 10 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine ramipril 5 mg.

Fiecare comprimat conţine ramipril 10 mg.

Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 21,7 mg. Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 43,4 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat

Ramipril Aurobindo 5 mg comprimate :

Comprimate neacoperite, rotunde, cu muchii teşite, cu diametrul de 6 mm, marmorate, roz deschis, cu linie mediană pe una dintre feţe, marcate cu “H” şi “19” de o parte şi de alta a liniei mediane şi netede pe cealaltă faţă. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

Ramipril Aurobindo 10 mg comprimate :

Comprimate neacoperite, rotunde, cu muchii teşite, cu diametrul de 8 mm, marmorate, albe până la aproape albe, cu linie mediană pe una dintre feţe, marcate cu “H” şi “20” de o parte şi de alta a liniei mediane şi netede pe cealaltă faţă. Comprimatul poate fi divizat în doze egale.

- Tratamentul hipertensiunii arteriale

- Prevenţie cardiovasculară: scăderea mortalităţii şi morbidităţii cardiovasculare la pacienţii cu:

- boală cardiovasculară aterotrombotică manifestă (antecedente de boală coronariană sau accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică) sau

- diabet zaharat însoţit de cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1).

- Tratamentul afecţiunii renale:

- Nefropatie glomerulară diabetică în stadiu incipient, definită prin prezenţa microalbuminuriei,

- Nefropatie glomerulară diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei la pacienţi cu cel puţin un factor de risc cardiovascular (vezi pct. 5.1),

- Nefropatie glomerulară non-diabetică manifestă, definită prin prezenţa macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi (vezi pct. 5.1).

- Tratamentul insuficienţei cardiace simptomatice.

- Prevenţie secundară după infarct miocardic acut: scăderea mortalităţii în faza acută a infarctului miocardic la pacienţii cu semne clinice de insuficienţă cardiacă debutată la > 48 ore după un infarct miocardic acut.

Se recomandă ca Ramipril Aurobindo să fie administrat zilnic, la aceeaşi oră în fiecare zi.

Ramipril Aurobindo poate fi luat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă, deoarece ingestia de alimente nu modifică biodisponibilitatea acestuia (vezi pct. 5.2).

Ramipril Aurobindo trebuie înghiţit cu lichid. Nu trebuie mestecat sau zdrobit.

Ramipril Aurobindo 5 mg comprimate:

Această concentraţie nu este adecvată pentru doze mai mici de 2,5 mg

Ramipril Aurobindo 10 mg comprimat :

Această concentraţie nu este adecvată pentru doze mai mici 5 mg

Pacienţi trataţi cu un diuretic

Poate să apară hipotensiune arterială după iniţierea tratamentului cu Ramipril Aurobindo; aceasta este mult mai probabilă la pacienţii care sunt trataţi concomitent cu diuretice. Prin urmare, se recomandă precauţie atunci când aceşti pacienţi au hipovolemie şi/sau depleţie de sare.

Dacă este posibil, diureticul trebuie întrerupt cu 2 până la 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu Ramipril Aurobindo (vezi pct. 4.4).

La pacienţii hipertensivi la care tratamentul cu diuretic nu este întrerupt, tratamentul cu ramipril trebuie iniţiat cu o doză de 1,25 mg. Trebuie monitorizate funcţia renală şi concentraţia plasmatică a potasiului. Doza ulterioară de ramipril trebuie ajustată în funcţie de valoarea ţintă a tensiunii arteriale.

Doza trebuie individualizată în funcţie de profilul pacientului (vezi pct. 4.4) şi de controlul tensiunii arteriale.

Ramipril Aurobindo poate fi utilizat în monoterapie sau în asociere cu alte clase de medicamente antihipertensive (vezi pct. pct. 4.3, pct. 4.4, 4.5 și pct. 5.1).

Doza de iniţiere

Tratamentul cu Ramipril Aurobindo trebuie început gradat, cu o doză iniţială recomandată de 2,5 mg pe zi.

Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron pot avea o scădere excesivă a tensiunii arteriale după prima doză. O doză de iniţiere de 1,25 mg este recomandată la astfel de pacienţi şi iniţierea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală (vezi pct. 4.4).

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere:

Doza poate fi dublată la interval de două până la patru săptămâni pentru a atinge progresiv valoarea ţintă a tensiunii arteriale; doza maximă permisă de Ramipril Aurobindo este de 10 mg pe zi. De obicei, doza este administrată o dată pe zi.

Prevenţie cardiovasculară

Doza de iniţiere

Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg Ramipril Aurobindo o dată pe zi.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

În funcţie de tolerabilitatea pacientului la substanţa activă, doza trebuie crescută gradat. Se recomandă dublarea dozei după una sau două săptămâni de tratament şi - după alte două până la trei săptămâni - creşterea ei până la nivelul dozei ţintă de întreţinere de 10 mg Ramipril

Aurobindo o dată pe zi.

Vezi, de asemenea, mai sus doze la pacienţi trataţi cu diuretic.

Tratamentul afecţiunii renale

La pacienţi cu diabet zaharat şi microalbuminurie

Doza de iniţiere

Doza iniţială recomandată este de 1,25 mg ramipril o dată pe zi.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

În funcţie de tolerabilitatea pacientului la substanţa activă, doza este ulterior crescută.

Se recomandă dublarea dozei unice zilnice la 2,5 mg după două săptămâni şi apoi la 5 mg după alte două săptămâni.

La pacienţi cu diabet zaharat şi cel puţin un factor de risc cardiovascular

Doza de iniţiere

Doza iniţială recomandată este de 2,5 mg Ramipril Aurobindo o dată pe zi.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

În funcţie de tolerabilitatea pacientului privind substanţa activă, doza este ulterior crescută. Se recomandă dublarea dozei zilnice la 5 mg Ramipril Aurobindo după una sau două săptămâni şi apoi la 10 mg Ramipril Aurobindo după alte două sau trei săptămâni. Doza ţintă zilnică este de 10 mg.

Pacienţi cu nefropatie non-diabetică definită prin prezenţa macroproteinuriei ≥ 3 g pe zi

Doza de iniţiere

Doza iniţială recomandată este de ramipril 1,25 mg o dată pe zi.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

În funcţie de tolerabilitatea pacientului la substanţa activă, doza este ulterior crescută. Se recomandă dublarea dozei unice zilnice la 2,5 mg după două săptămâni şi apoi la 5 mg după alte două săptămâni.

Insuficienţă cardiacă simptomatică

Doza de iniţiere

La pacienţii stabilizaţi cu tratament diuretic, doza iniţială recomandată este de 1,25 mg pe zi.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

Doza de Ramipril Aurobindo trebuie stabilită treptat prin dublarea acesteia la fiecare una până la două săptămâni până la doza zilnică maximă de 10 mg. Sunt de preferat două administrări pe zi.

Prevenţie secundară după infarct miocardic acut cu semne clinice de insuficienţă cardiacă

Doza de iniţiere

După 48 de ore de la debutul infarctului miocardic, la pacientul stabil din punct de vedere clinic şi hemodinamic, doza de iniţiere este de 2,5 mg de două ori pe zi timp de trei zile. Dacă doza iniţială de 2,5 mg nu este tolerată, trebuie administrată o doză de 1,25 mg de două ori pe zi timp de două zile înainte de creşterea la 2,5 mg şi 5 mg de două ori pe zi. Dacă doza nu poate fi crescută la 2,5 mg de două ori pe zi, tratamentul trebuie întrerupt.

Vezi, de asemenea, mai sus, doze la pacienţi trataţi cu diuretic.

Stabilirea treptată a dozei şi doza de întreţinere

Doza zilnică este ulterior crescută prin dublarea dozei la interval de una până la trei zile până la doza ţintă de întreţinere de 5 mg de două ori pe zi.

Doza de întreţinere este divizată în 2 prize pe zi atunci când este posibil.

Dacă doza nu poate fi crescută la 2,5 mg de două ori pe zi, tratamentul trebuie întrerupt. Nu există încă suficientă experienţă privind tratamentul la pacienţi cu insuficienţă cardiacă severă (clasa NYHA IV) imediat după infarct miocardic. Dacă trebuie luată decizia de a trata aceşti pacienţi, se recomandă ca tratamentul să fie început cu 1,25 mg o dată pe zi şi trebuie luate precauţii speciale în cazul oricărei creşteri a dozei.

Doza zilnică la pacienţii cu insuficienţă renală trebuie corelată cu clearance-ul creatininei (vezi pct. 5.2):

- dacă clearance-ul creatininei este ≥ 60 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei iniţiale (2,5 mg pe zi); doza zilnică maximă este de 10 mg;

- dacă clearance-ul creatininei este între 30-60 ml/min, nu este necesară ajustarea dozei iniţiale (2,5 mg pe zi); doza zilnică maximă este de 5 mg;

- dacă clearance-ul creatininei este între 10-30 ml/min, doza iniţială este de 1,25 mg pe zi şi doza zilnică maximă este de 5 mg;

- la pacienţii hipertensivi care efectuează sedinţe de hemodializă: ramiprilul este puţin dializabil; doza iniţială este de 1,25 mg pe zi şi doza zilnică maximă este de 5 mg; medicamentul trebuie administrat la câteva ore după sedinţa de hemodializă.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2)

La pacienţii cu insuficienţă hepatică, tratamentul cu Ramipril Aurobindo trebuie iniţiat numai sub supraveghere medicală atentă şi doza maximă zilnică este de Ramipril Aurobindo 2,5 mg.

Doza iniţială trebuie să fie mai mică şi stabilirea ulterioară a dozei trebuie să se facă mai lent, din cauza riscului mai mare de a apărea reacţii adverse, în special la pacienţi taraţi şi cu vârste foarte înaintate. Trebuie luată în considerare o doză iniţială redusă de 1,25 mg ramipril.

Siguranţa şi eficacitatea ramiprilului la copii nu a fost încă stabilită.

Datele disponibile în prezent pentru ramipril sunt descrise la pct. 4.8, 5.1, pct. 5.2 și pct. 5.3, dar nu se poate face nicio recomandare specifică privind doza.

- Hipersensibilitate la ramipril, la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1, sau la oricare alt inhibitor al ECA (enzima de conversie a angiotensinei)

- Antecedente de angioedem (ereditar, idiopatic sau angioedem anterior la administrare de inhibitori ai ECA sau antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II))

- Tratament extracorporal ce presupune contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ (vezi pct. 4.5)

- Stenoză bilaterală semnificativă de arteră renală sau stenoză unilaterală de arteră renală pe rinichi unic funcţional

- Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.6)

- Ramiprilul nu trebuie utilizat la pacienţi cu hipotensiune arterială sau instabili din punct de vedere hemodinamic. Administrarea concomitentă a Ramipril Aurobindo cu medicamente care conţin aliskiren este contraindicată la pacienţii cu diabet zaharat sau insuficienţă renală (RFG < 60 ml/min şi 1,73 m ) (vezi pct. 4.5 și pct. 5.1).

Sarcină: tratamentul cu inhibitori ai ECA, cum este ramiprilul, sau antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină II (ARA II) nu trebuie iniţiat în timpul sarcinii. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu inhibitor al ECA/ARA II este considerată esenţială, pacientelor care planifică să rămână gravide trebuie să li se prescrie medicamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru folosirea în sarcină.

Atunci când este constatată prezenţa sarcinii, tratamentul cu inhibitori ai ECA/ARA II trebuie oprit imediat şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.6).

- Pacienţi cu risc deosebit de hipotensiune arterială

- Pacienţi cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron Pacienţii cu activitate crescută a sistemului renină-angiotensină-aldosteron prezintă risc de scădere pronunţată acută a tensiunii arteriale şi de deteriorare a funcţiei renale, ca rezultat al inhibării ECA, mai ales dacă un inhibitor al ECA sau un diuretic concomitent este utilizat pentru prima dată sau este la prima creştere a dozei.

Trebuie anticipată activarea semnificativă a sistemului renină-angiotensină-aldosteron şi este necesară supraveghere medicală, inclusiv monitorizare a tensiunii arteriale, de exemplu la:

- pacienţi cu hipertensiune arterială severă

- pacienţi cu insuficienţă cardiacă congestivă decompensată

- pacienţi cu obstrucţie semnificativă hemodinamic la nivelul tractului de umplere sau de ejecţie a ventriculul stâng (de exemplu stenoză a valvei aortice sau mitrale)

- pacienţi cu stenoză unilaterală de arteră renală cu cel de-al doilea rinichi funcţional

- pacienţi cu depleţie de sare sau hipovolemie, existentă sau pe care o pot dezvolta (incluzând pacienţi trataţi cu diuretice)

- pacienţi cu ciroză hepatică şi/sau ascită

- pacienţi la care urmează să se efectueze intervenţii chirurgicale majore sau anestezie cu medicamente care determină hipotensiune arterială.

În general, se recomandă corectarea deshidratării, hipovolemiei sau depleţiei de sare înaintea iniţierii tratamentului (cu toate acestea, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, necesitatea acestor măsuri corective trebuie evaluată atent faţă de riscul supraîncărcării volemice).

Blocada duală a sistemului de renină-angiotensină-aldosteron (SRAA)

Există dovezi că administrarea concomitentă de inhibitori ACE, receptori blocanți de angiotensină II sau aliskirenm cresc riscul de hipotensiune și scad funcția renală (inclusiv insuficiență renală acută). Blocada duală a SRAA prin utilizarea in combinație de inhibitori

ACE, receptori blocanți de angiotensină II sau aliskiren, nu este recomandat (ase vedea cap. 4.5 și 5.1).

Dacă terapia cu blocada duală este considerată absolut necesară, aceasta se poate face doar sub atenta supraveghere a unui specialist, precum și monitorizare frecventă a funcției renale, electroliților și tensiunii arteriale

Inhibitorii ACE și receptorii blocanți de angiotensină II nu trebuie utilizați concomitent în nefropatia diabetică.

- Insuficienţă cardiacă persistentă sau tranzitorie post-infarct miocardic

- Pacienţi cu risc de ischemie cerebrală sau cardiacă în caz de hipotensiune arterială acută

Faza iniţială a tratamentului necesită supraveghere medicală atentă.

- Vârstnici

Vezi pct. 4.2.

Se recomandă ca, atunci când este posibil, tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, cum este ramiprilul, să fie întrerupt cu o zi înainte de intervenţia chirurgicală.

Monitorizarea funcţiei renale

Funcţia renală trebuie evaluată înainte şi în timpul tratamentului şi doza trebuie ajustată în special în primele săptămâni de tratament. În special, este necesară monitorizare atentă la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.2). În acest caz, există riscul de deteriorare a funcţiei renale, în special la pacienţi cu insuficienţă cardiacă congestivă sau după transplant renal.

A fost raportat angioedem la pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA, inclusiv ramipril (vezi pct. 4.8).

Acest risc poate fi crescut la pacienții care administrează concomitent medicamente cum ar fi inhibitori mTOR (țintă mamaliană a rapamicinei) de exemplu Temsirolimus, everolimus și sirolimus), vildagliptină sau racecadotril.

În caz de angioedem, tratamentul cu Ramipril Aurobindo trebuie întrerupt.

Tratamentul de urgenţă trebuie instituit imediat. Pacientul trebuie ţinut sub observaţie cel puţin 12 până la 24 de ore şi externat după rezoluţia completă a simptomelor.

A fost raportat angioedem intestinal la pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA, inclusiv ramipril (vezi pct. 4.8). Aceşti pacienţi au prezentat durere abdominală (cu sau fără greaţă sau vărsături).

Reacţii anafilactice în timpul desensibilizării

Sub tratament cu inhibitori ai ECA, probabilitatea şi severitatea reacţiilor de tip anafilactic şi anafilactoid la veninuri de insecte şi alţi alergeni sunt crescute. Trebuie luată în considerare o întrerupere temporară a tratamentului cu Ramipril Aurobindo înainte de desensibilizare.

Monitorizare electrolitică :Hiperpotasemie

A fost observată hiperpotasemie la unii pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA, incluzând Ramipril

Aurobindo. Pacienţii cu risc de a dezvolta hiperpotasemie sunt cei cu insuficienţă renală, vârsta > 70 ani, diabet zaharat necontrolat terapeutic sau cei care utilizează săruri de potasiu, diuretice care economisesc potasiul şi alte substanţe active care cresc concentraţia plasmatică a potasiului sau cei aflaţi în situaţii cum sunt: deshidratare, decompensare cardiacă acută, acidoză metabolică. Dacă utilizarea concomitentă a substanţelor menţionate mai sus este considerată adecvată, se recomandă monitorizarea periodică a concentraţiei plasmatice a potasiului (vezi pct. 4.5).

Monitorizare electrolitică : Hiponatremie

La unii pacienți au fost observate Sindrom de Hormon Antidiuretic Inadecvat (SHAI) și consecutiv hiponatremie, tratați cu ramipril. Se recomandă ca nivelul seric al sodiului să fie monitorizat regulat la pacienții vârstnici și la alți pacienți cu risc de hiponatremie.

Rareori a fost observată neutropenie/agranulocitoză, precum şi trombocitopenie şi anemie, iar mielosupresia a fost, de asemenea, raportată. Este recomandată monitorizarea numărului de leucocite pentru a permite depistarea unei posibile leucopenii. Este recomandată monitorizarea mai frecventă în faza iniţială a tratamentului şi la pacienţii cu funcţie renală deteriorată, cu boală de colagen concomitentă (de exemplu lupus eritematos sau sclerodermie) şi la toţi cei trataţi cu alte medicamente care pot determina modificări ale compoziţiei sângelui (vezi pct. 4.5 şi pct. 4.8).

Inhibitorii ECA determină angioedem cu o frecvenţă mai mare la pacienţii din rasa neagră comparativ cu ceilalţi.

Ca şi alţi inhibitori ai ECA, ramiprilul poate fi mai puţin eficace în scăderea tensiunii arteriale la rasa neagră comparativ cu ceilalţi pacienţi, posibil din cauza prevalenţei mai mari a hipertensiunii arteriale cu hiporeninemie la populaţia hipertensivă de culoare.

A fost raportată tuse asociată cu utilizarea inhibitorilor ECA. Caracteristic, tusea este neproductivă, persistentă şi se remite după întreruperea tratamentului. Tusea indusă de inhibitorul ECA trebuie considerată parte a diagnosticului diferenţial al tusei.

Acest medicament conţine lactoză monohidrat. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbţie de glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament.

Studiile clinice au arătat blocada duală a sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) prin combinația utilizată de inhibitori ACE, blocanți ai receptorilor angiotensină II sau aliskiren este asociată cu o frecvență mai mare de reacții adverse cum ar fi hipotensiunea, hiperkalemie și scăderea funcției renale (inclusiv insuficiență renală acută) în comparație cu utilizarea în monoterapie a agenților SRAA (asde vedea cap pct. 4.3, pct. 4.4 și 5.1)

Tratamentele extracorporale care presupun contactul sângelui cu suprafeţe încărcate negativ, cum sunt dializa sau hemofiltrarea cu anumite membrane de flux crescut (de exemplu membrane din poliacrilonitril) şi afereza lipoproteinelor cu densitate scăzută cu dextransulfat datorită riscului crescut de reacţii anafilactoide severe (vezi pct. 4.3). Dacă un astfel de tratament este necesar, trebuie luată în considerare utilizarea unui alt tip de membrană pentru dializă sau a unei clase diferite de medicamente antihipertensive.

Săruri de potasiu, heparină, diuretice care economisesc potasiul şi alte substanţe active care cresc concentraţia plasmatică a potasiului (incluzând antagonişti ai angiotensinei II, trimetoprim, și combinație de doze fixe de sulfametoxazol, tacrolimus, ciclosporină): poate să apară hiperpotasemie, prin urmare este necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice a potasiului.

Medicamente antihipertensive (de exemplu diuretice) şi alte substanţe cu potenţial de scădere a tensiunii arteriale (de exemplu nitraţi, antidepresive triciclice, anestezice, ingestia acută de alcool etilic, baclofen, alfuzosin, doxazoxin, prazosin, tamsulosin, terazosin): trebuie anticipată potenţarea riscului de hipotensiune arterială (referitor la diuretice, vezi pct. 4.2).

Simpatomimetice vasopresoare şi alte substanţe (izoproterenol, dobutamină, dopamină, epinefrină) care pot reduce efectul antihipertensiv al Ramipril Aurobindo: se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale.

Alopurinol, imunosupresoare, glucocorticoizi, procainamidă, citostatice şi alte substanţe care pot modifica numărul celulelor sanguine: probabilitate crescută de reacţii hematologice (vezi pct. 4.4).

Săruri de litiu: excreţia litiului poate fi redusă de către inhibitorii ECA şi, ca urmare, toxicitatea litiului poate fi crescută. Trebuie monitorizată litemia.

Medicamente antidiabetice, incluzând insulină: pot să apară reacţii hipoglicemice. Se recomandă monitorizarea glicemiei.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene şi acid acetilsalicilic: trebuie anticipată scăderea efectului antihipertensiv al Ramipril Aurobindo. În plus, tratamentul concomitent cu inhibitori ai ECA şi AINS poate determina un risc crescut de deteriorare a funcţiei renale şi o creştere a potasemiei.

Inhibitori mTOR sau inhibirori ai DPPIV:

Un risc crescut de angioedem este posibil la pacienții care administrează concomitent medicație cum ar fi inhibitorii mTOR (de exemplu temsirolimus, everolimus, sirolimus) sau vildagliptină. Este necesară precauție la începutul tratamentului (a se vedea cap. 4.4).

Racecadotril

A fost raportat un risc de creștere a riscului de angioedem pentru utilizarea concomitentă de inhibitori ECA și inhibitori NEP cum ar fi racecadotril (a se vedea cap. 4.4)

Ramipril Aurobindo nu este recomandat în timpul primului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4) şi este contraindicat în al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3).

Confirmarea epidemiologică în ceea ce priveşte riscul de teratogenitate după expunerea la inhibitori ai

ECA în primul trimestru de sarcină nu a fost convingătoare; cu toate acestea, nu poate fi exclusă o creştere uşoară a riscului. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu inhibitor al ECA este considerată esenţială, pacientelor care planifică să rămână gravide trebuie să li se prescrie medicamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru folosirea în sarcină. Atunci când este constatată prezenţa sarcinii, tratamentul cu inhibitori ai ECA trebuie întrerupt imediat şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ.

Este cunoscut faptul că expunerea la inhibitori ai ECA/antagonişti ai receptorilor pentru angiotensină

II (ARA II) în al doilea şi al treilea trimestru induce fetotoxicitate la om (funcţie renală scăzută, oligohidramnios, osificare întârziată a craniului) şi toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperpotasemie) (vezi, de asemenea, pct. 5.3 'Date preclinice de siguranţă”).

Dacă a avut loc expunerea la un inhibitor al ECA în al doilea trimestru de sarcină, se recomandă verificarea prin ecografie a funcţiei renale şi a craniului. Nou-născuţii ai căror mame au utilizat inhibitori ai ECA trebuie atent monitorizaţi pentru hipotensiune arterială, oligurie şi hiperpotasemie (vezi, de asemenea, pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Deoarece sunt disponibile informaţii insuficiente privind utilizarea ramiprilului în timpul alăptării (vezi pct. 5.2), ramiprilul nu este recomandat şi este de preferat utilizarea medicamentelor antihipertensive alternative cu un profil de siguranţă stabilit pentru folosirea în timpul alăptării, în special în timpul alăptării unui prematur sau nou-născut.

Unele reacţii adverse (de exemplu simptome de scădere a tensiunii arteriale, cum sunt ameţelile) pot afecta capacitatea de reacţie şi concentrare a pacientului şi, prin urmare, pot să constituie un risc în situaţii în care aceste capacităţi au importanţă deosebită (de exemplu manipularea vehiculelor sau utilajelor).

Acestea pot să apară în special la începutul tratamentului sau atunci când se trece de la tratamentul cu alte medicamente. După prima doză sau după creşterea ulterioară a dozei, nu se recomandă conducerea de vehicule sau folosirea de utilaje timp de câteva ore.

Profilul de siguranţă al ramiprilului include tuse uscată persistentă şi reacţii din cauza hipotensiunii arteriale. Reacţiile adverse grave includ angioedem, hiperpotasemie, insuficienţă renală sau hepatică, pancreatită, reacţii cutanate severe şi neutropenie/agranulocitoză.

Lista tabulară a reacțiilor adverse

Frecvenţa reacţiilor adverse este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă frecvente necunoscută

Tulburări Ischemie cardiace miocardică, incluzând angină pectorală sau infarct miocardic, tahicardie, aritmie, palpitaţii, edem periferic

Tulburări Eozinofilie Scăderea Insuficienţa hematologice numărului de măduvei şi limfatice leucocite osoase, (incluzând pancitopenie, neutropenie sau anemie agranulocitoză), hemolitică scăderea numărului de hematii, scăderea hemoglobinei, scăderea numărului de trombocite

Tulburări ale Cefalee, Vertij, Tremor, tulburări Ischemie sistemului ameţeli parestezii, de echilibru cerebrală, nervos ageuzie, incluzând disgeuzie accident vascular cerebral ischemic şi accident vascular cerebral ischemic tranzitor, deteriorarea abilităţilor psihomotorii, senzaţie de arsură, parosmie

Tulburări Tulburări Conjunctivită oculare vizuale, incluzând vedere înceţoşată

Tulburări Tulburări de auz, acustice şi tinitus vestibulare

Tulburări Tuse Bronhospasm, respiratorii, neproductivă incluzând astm toracice şi iritativă, bronşic mediastinale bronşită, agravat, sinuzită, congestie dispnee nazală

Tulburări Inflamaţie Pancreatită Glosită Stomatită gastro- gastro- (foarte rar au aftoasă intestinale intestinală, fost raportate tulburări cazuri cu digestive, evoluţie letală disconfort la inhibitorii abdominal, ECA), dispepsie, creşterea diaree, enzimelor greaţă, pancreatice, vărsături angioedem la nivelul intestinului subţire, durere abdominală superioară, incluzând gastrită, constipaţie, gură uscată

Tulburări Afectare renală renale şi ale incluzând căilor insuficienţă urinare renală acută, diureză crescută, agravarea proteinuriei preexistente, creşterea concentraţiei plasmatice a ureei, creşterea creatininemiei

Afecţiuni Erupţii Angioedem; în Dermatită Reacţii de Necroliză cutanate şi cutanate cazuri exfoliativă, fotosensibili- toxică ale ţesutului tranzitorii, în excepţionale, urticarie, onicoliză tate epidermică, subcutanat special, obstrucţia sindrom maculo- căilor aeriene Stevens-papulare determinată de Johnson, angioedem şi eritem care poate polimorf, avea evoluţie pemfigus, letală; prurit, psoriazis hiperhidroză agravat, dermatită psoriaziformă, exantem sau enantem pemfigoid sau lichenoid, alopecie

Tulburări Spasme Artralgie musculo- musculare, scheletice şi mialgii ale ţesutului conjunctiv

Tulburări Sindrom de endocrine secreție inadecvată de hormone antidiuretic (SSIAA)

Tulburări Creşterea Anorexie, Scăderea metabolice şi concentraţiei scăderea concentraţiei de nutriţie plasmatice a apetitului plasmatice a potasiului alimentar sodiului

Tulburări Hipotensiune Eritem facial Stenoză vasculară, Fenomen vasculare arterială, tranzitoriu hipoperfuzie, Raynaud hipotensiune vasculită arterială ortostatică, sincopă

Tulburări Dureri Pirexie Astenie generale şi la toracice, nivelul fatigabilitate locului de administrare

Tulburări ale Reacţii de tip sistemului anafilactic sau imunitar anafilactoid, creşterea anticorpilor antinucleari

Tulburări Creşterea Icter colestatic, Insuficienţă hepatobiliare enzimelor afectare hepatică acută, hepatice şi/sau hepatocelulară hepatită bilirubinei colestatică sau conjugate citolitică (evoluţia letală a fost foarte rară).

Tulburări ale Impotenţă Ginecomastie aparatului erectilă genital şi tranzitorie, sânului scăderea libidoului

Tulburări Dispoziţie Confuzie Tulburări de psihice depresivă, atenţie anxietate, nervozitate, nelinişte, tulburări de somn, incluzând somnolenţă

Siguranţa ramipril a fost monitorizată în 325 de copii şi adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 2-16 ani, în timpul a 2 studii clinice. Cu toate că natura şi severitatea evenimentelor adverse sunt similare cu cele ale adulţilor, frecvenţa următoarelor este mai mare la copii:

* Tahicardia, congestie nazală şi rinita, 'frecvente' (de exemplu ≥ 1/100 până la <1/10) la copii şi adolescenţi şi 'mai puţin frecvente' (adică ≥ 1/00 şi <1/100) la adulţi.

* Conjunctivita 'frecventă' (de exemplu ≥ 1/100 până la <1/10) la copii şi adolescenţi, în timp ce este 'rară' (adică ≥ 1/10, 000 până la <1/1, 000) la adulţi.

* Tremor şi urticarie 'mai puţin frecvente' (de exemplu ≥ 1/1, 000 şi <1/100) la copii şi adolescenţi, în timp ce sunt 'rare' (adică ≥ 1/10, 000 până la <1/1, 000) la adulţi.

Profilul general de siguranţă pentru ramipril la copii și adolescenți nu diferă semnificativ faţă de profilul de siguranţă de la adulţi.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Simptomele asociate supradozajului cu inhibitori ai ECA pot include vasodilataţie periferică excesivă (cu hipotensiune arterială marcată, şoc), bradicardie, dezechilibre electrolitice şi insuficienţă renală.

Management

Pacientul trebuie atent monitorizat şi tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Măsurile sugerate includ în primul rând detoxifiere (lavaj gastric, administrare de adsorbante) şi măsuri de refacere a stabilităţii hemodinamice, incluzând administrarea de agonişti alfa1-adrenergici sau administrarea de angiotensină II (angiotensinamidă). Ramiprilatul, metabolitul activ al ramiprilului, este slab eliminat din circulaţia generală prin hemodializă.

Grupa farmacoterapeutică: inhibitori ai ECA, codul ATC: C09AA05

Ramiprilatul, metabolitul activ al promedicamentului ramipril, inhibă enzima dipeptidilcarboxipeptidaza I (sinonime: enzima de conversie a angiotensinei, kininaza II). În plasmă şi ţesuturi, această enzimă catalizează conversia angiotensinei I în substanţa vasoconstrictoare activă numită angiotensină II, precum şi degradarea substanţei vasodilatatoare active numită bradikinină.

Formarea scăzută a angiotensinei II şi inhibarea degradării bradikininei determină vasodilataţie.

Deoarece angiotensina II stimulează, de asemenea, eliberarea de aldosteron, ramiprilatul determină scădere în secreţia de aldosteron. Răspunsul mediu la monoterapia cu inhibitor al ECA a fost mai scăzut la pacienţii hipertensivi de rasă neagră (afro-caraibieni) (de obicei, populaţie hipertensivă hiporeninemică) comparativ cu pacienţii care nu sunt de rasă neagră.

Proprietăţi antihipertensive:

Administrarea ramiprilului determină o scădere marcată a rezistenţei arteriale periferice. În general, nu sunt modificări majore ale fluxului plasmatic renal şi ale ratei filtrării glomerulare. Administrarea ramiprilului la pacienţi cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale în clinostatism şi ortostatism fără creşterea compensatorie a frecvenţei cardiace.

La majoritatea pacienţilor, debutul efectului antihipertensiv pentru o singură doză are loc la 1 până la 2 ore după administrare pe cale orală. Efectul maxim după o singură doză este, de obicei, atins la 3 până la 6 ore după administrare pe cale orală. Efectul antihipertensiv pentru o singură doză durează, de obicei, 24 de ore.

Efectul antihipertensiv maxim al tratamentului continuu cu ramipril apare, în general, după 3 până la 4 săptămâni. Este demonstrat că efectul antihipertensiv este susţinut sub tratament de lungă durată cu durata de 2 ani.

Întreruperea bruscă a tratamentului cu ramipril nu determină o creştere de rebound rapidă şi excesivă a tensiunii arteriale.

Adăugat tratamentului convenţional cu diuretice şi opţional cu glicozide cardiace, ramiprilul a demonstrat că este eficace la pacienţii cu clasele funcţionale II-IV ale New-York Heart Association.

Medicamentul are efecte benefice asupra hemodinamicii cardiace (scade presiunea de umplere la nivelul ventriculului stâng şi ventriculului drept, scade rezistenţa vasculară periferică totală, creşte debitul cardiac şi îmbunătăţeşte indicele cardiac). De asemenea, scade activarea neuroendocrină.

Prevenţie cardiovasculară/nefroprotecţie:

A fost efectuat un studiu clinic preventiv, placebo-controlat (studiul HOPE), în care tratamentul cu ramipril a fost asociat tratamentului standard la mai mult de 9200 pacienţi. În studiu, au fost incluşi pacienţii cu risc crescut de boală cardiovasculară, fie cu antecedente de boală cardiovasculară aterotrombotică (boală coronariană, accident vascular cerebral sau boală vasculară periferică), fie cu diabet zaharat însoţit de cel puţin un alt factor de risc cardiovascular (microalbuminurie confirmată, hipertensiune arterială, concentraţie plasmatică crescută a colesterolului total, concentraţie plasmatică scăzută a HDL-colesterolului - fracţiune lipoproteică cu densitate crescută - sau fumat).

Studiul a arătat că ramiprilul scade semnificativ statistic incidenţa infarctului miocardic, decesului de cauză cardiovasculară şi din cauza accidentului vascular cerebral, pentru fiecare eveniment în parte şi evenimente combinate (evenimente principale combinate).

Studiul HOPE: principalele rezultate Ramipril Placebo Risc relativ valoare p % % (interval de încredere 95%) %

Toţi pacienţii n=4645 N=4652

Evenimente principale 14,0 17,8 0,78 (0,70-0,86) <0,001 combinate

Infarct miocardic 9,9 12,3 0,80 (0,70-0,90) <0,001

Deces de cauză 6,1 8,1 0,74 (0,64-0,87) <0,001 cardiovasculară

Accident vascular 3,4 4,9 0,68 (0,56-0,84) <0,001 cerebral

Criterii de evaluare finale secundare

Deces de orice cauză 10,4 12,2 0,84 (0,75-0,95) 0,005

Necesitate de 16,0 18,3 0,85 (0,77-0,94) 0,002 revascularizare

Spitalizare pentru 12,1 12,3 0,98 (0,87-1,10) NS angină instabilă

Spitalizare pentru 3,2 3,5 0,88 (0,70-1,10) 0,25 insuficienţă cardiacă

Complicaţii ale 6,4 7,6 0,84 (0,72-0,98) 0,03 diabetului zaharat

Studiul MICRO-HOPE, un substudiu predefinit al studiului HOPE, a investigat efectul asocierii a 10 mg ramipril la schema de tratament uzuală comparativ cu placebo la 3577 pacienţi cu vârsta de cel puţin ≥ 55 ani (fără limită superioară de vârstă), majoritatea cu diabet zaharat de tip 2 (şi cel puţin un alt factor de risc CV), normotensivi sau hipertensivi.

Analiza principală a arătat ca 117 (6,5%) dintre subiecţii trataţi cu ramipril şi 149 (8,4%) dintre cei cărora li s-a administrat placebo au dezvoltat nefropatie manifestă, ceea ce corespunde unui RRR de 24%, IÎ 95% [3-40], p = 0,027.

Studiul REIN, un studiu randomizat, multicentric, dublu orb, cu grupuri paralele, placebo-controlat a avut ca scop evaluarea efectului tratamentului cu ramipril asupra ratei de deteriorare a ratei de filtrare glomerulară (RFG) la 352 de pacienţi normotensivi sau hipertensivi (cu vârsta de 18-70 ani) cu proteinurie uşoară (excreţie urinară medie de proteine > 1 şi < 3 g/24 ore) sau severă (≥ 3 g/24 ore) din cauza nefropatiei non-diabetice cronice. Ambele subpopulaţii au fost stratificate prospectiv.

Analiza principală la pacienţii cu cea mai severă proteinurie (subpopulaţie la care studiul a fost întrerupt prematur datorită beneficiului observat în grupul tratat cu ramipril) a arătat că rata medie a deteriorării RFG pe lună a fost mai mică cu ramipril comparativ cu placebo; -0,54 (0,66) versus -0,88 (1,03) ml/min pe lună, p = 0,038. Diferenţa între grupuri a fost, astfel, de 0,34 [0,03-0,65] pe lună şi de aproximativ 4 ml/min pe an; 23,1% dintre pacienţii din grupul tratat cu ramipril au atins criteriul secundar combinat, de dublare a creatininemiei iniţiale şi/sau boală renală în stadiu terminal (BRST) (necesitate de dializă sau transplant renal) versus 45,5% în grupul placebo (p = 0,02).

Blocada duală a sistemului Renină-angiotensină-aldosteron (SRAA):

Două studii majore, randomizate, controlate (ONTARGET (ONgoing Telmisartan Alone and in combination with Ramipril Global Endpoint Trial/Studiul global privind administrarea continuă a telmisartan în monoterapie şi în asociere cu ramipril) şi VA NEPHRON-D (The Veterans Affairs

Nephropathy in Diabetes/ Nefropatia diabetică Veterans Affairs)) au investigat administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA şi unui blocant al receptorilor de angiotensină II.

ONTARGET este un studiu efectuat la pacienţii cu antecedente de afecţiune cardiovasculară sau cerebrovasculară sau cu diabet zaharat de tip 2, însoţite de dovezi ale afectării de organ. VA

NEPHRON-D este un studiu efectuat la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 şi nefropatie diabetică.

Aceste studii nu au evidenţiat efecte benefice semnificative asupra rezultatelor renale şi/sau cardiovasculare sau asupra mortalităţii, în timp ce s-a observat un risc crescut de hiperkaliemie, afectare renală acută şi/sau hipotensiune arterială comparativ cu monoterapia. Date fiind proprietăţile lor farmacodinamice similare, aceste rezultate sunt relevante, de asemenea, pentru alţi inhibitori ai

ECA şi blocanţi ai receptorilor angiotensinei II.

Prin urmare, inhibitorii ECA şi blocanţii receptorilor angiotensinei II nu trebuie administraţi concomitent la pacienţii cu nefropatie diabetică.

ALTITUDE (Aliskiren Trial in Type 2 Diabetes Using Cardiovascular and Renal Disease

Endpoints/Studiu privind aliskiren administrat pentru tratarea diabetului zaharat de tip 2, utilizând criterii de evaluare finale cardiovasculare şi privind afectarea renală) este un studiu conceput să testeze beneficiul adăugării aliskiren la un tratament standard cu un inhibitor al ECA sau un blocant al receptorilor de angiotensină II la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 şi afecţiune renală cronică, afecţiune cardiovasculară sau ambele. Studiul a fost încheiat prematur din cauza unui risc crescut de apariţie a evenimentelor adverse. Decesele din cauze cardiovasculare şi accident vascular cerebral au fost mai frecvente numeric în cadrul grupului în care s-a administrat aliskiren decât în cadrul grupului în care s-a administrat placebo, evenimentele adverse şi evenimentele adverse grave de interes (hiperkaliemie, hipotensiune arterială şi disfuncţie renală) fiind raportate mai frecvent în cadrul grupului în care s-a administrat aliskiren decât în cadrul grupului în care s-a administrat placebo.

Prevenţie secundară după infarct miocardic acut

Studiul AIRE a inclus mai mult de 2000 de pacienţi cu semne clinice tranzitorii/persistente de insuficienţă cardiacă după infarct miocardic confirmat. Tratamentul cu ramipril a fost început la 3 până la 10 zile după infarctul miocardic acut. Studiul a arătat că după o perioadă medie de urmărire de 15 luni mortalitatea în grupul tratat cu ramipril a fost de 16,9% şi de 22,6% în grupul la care s-a administrat placebo. Aceasta înseamnă o reducere absolută a mortalităţii de 5,7% şi o reducere a riscului relativ de 27% (IÎ 95% [11-40%]).

Într-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, care implica 244 de copii şi adolescenţi cu hipertensiune arterială (73 % hipertensiune arterială primară ), cu vârste cuprinse între 6-16 ani, pacientii au primit fie doze mici, doză medie sau doze mari de ramipril pentru a atinge concentraţiile plasmatice de ramiprilat corespunzătoare intervalului de doze pentru adulţi de 1,25 mg, 5 mg şi 20 mg în funcţie de greutatea corporală. La finalul celor 4 săptămâni, ramipril a fost ineficient în obiectivul de scădere a tensiunii arteriale sistolice, dar a redus tensiunea arterială diastolică, la cea mai mare doză. Ambele doze, mari şi medii, de ramipril au arătat o reducere semnificativă a tensiunii arteriale atât sistolice cât şi diastolice la copiii cu hipertensiune arterială confirmată.

Acest efect nu a fost observat într-un studiu de întrerupere, de 4 săptămâni de modificare a dozei, randomizat, dublu-orb, la 218 copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani (75% hipertensiune arterială primară ), unde ambele tensiuni atât diastolice cât şi sistolice, au demonstrat o revenire modestă, dar nu o revenire semnificativă statistic la linia de bază, la toate cele trei doze testate, doze mici ( 0,625 mg - 2,5 mg ), doză medie ( 2,5 mg - 10 mg ) sau doze mari ( 5 mg - 20 mg ) ramipril bazat pe greutate. Ramipril nu a avut un răspuns la doză liniar în grupul de copii şi adolescenţi studiat.

Farmacocinetică şi metabolizare

După administrare pe cale orală, ramiprilul este rapid absorbit din tractul gastro-intestinal: concentraţia plasmatică maximă a ramiprilului este atinsă în decurs de o oră. În funcţie de cantitatea eliminată prin urină, mărimea absorbţiei este de cel puţin 56% şi nu este semnificativ influenţată de prezenţa alimentelor în tractul gastro-intestinal. Biodisponibilitatea metabolitului activ, ramiprilat, după administrarea orală a 2,5 mg şi 5 mg ramipril este de 45%.

Concentraţia plasmatică maximă a ramiprilatului, singurul metabolit activ al ramiprilului, este atinsă la 2-4 ore după administrarea ramiprilului. Concentraţia plasmatică la starea de echilibru a ramiprilatului după administrare în doză unică zilnică de doze uzuale de ramipril este atinsă aproximativ în a patra zi de tratament.

Proporţia legării de proteinele plasmatice este de aproximativ 73% pentru ramipril şi de aproximativ 56% pentru ramiprilat.

Ramiprilul este aproximativ complet metabolizat în ramiprilat şi în esterul diketopiperazinic, acidul diketopiperazinic şi metaboliţii glucuronoconjugaţi ai ramiprilului şi ramiprilatului.

Eliminarea metaboliţilor este în principal renală.

Concentraţia plasmatică a ramiprilatului scade într-o manieră polifazică. Datorită legării sale saturabile, puternice la nivelul ECA şi disocierii lente de enzimă, ramiprilatul are o fază de eliminare terminală prelungită la concentraţii plasmatice foarte mici.

După administrarea repetată de doze zilnice unice de ramipril, timpul efectiv de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a concentraţiilor de ramiprilat a fost de 13-17 ore pentru dozele de 5-10 mg şi mai mare pentru dozele mai mici, de 1,25-2,5 mg. Această diferenţă este legată de capacitatea saturabilă a enzimei de a lega ramiprilatul.

O doză unică de ramipril administrată pe cale orală determină o concentraţie nedetectabilă a ramiprilului şi a metabolitului său în laptele matern. Cu toate acestea, efectul dozelor repetate nu este cunoscut.

Pacienţi cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.2)

Eliminarea renală a ramiprilatului este scăzută la pacienţii cu funcţie renală deteriorată şi clearance-ul renal al ramiprilatului este direct proporţional cu clearance-ul creatininei. Aceasta determină concentraţii plasmatice crescute de ramiprilat, care scad mult mai lent decât la subiecţii cu funcţie renală normală.

Pacienţi cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.2)

La pacienţii cu insuficienţă hepatică, metabolizarea ramiprilului în ramiprilat a fost întârziată din cauza activităţii scăzute a esterazelor hepatice şi concentraţiile plasmatice de ramipril la aceşti pacienţi au fost crescute. Cu toate acestea, la aceşti pacienţi, concentraţiile plasmatice maxime de ramiprilat nu sunt diferite de cele observate la subiecţii cu funcţie hepatică normală.

Lactație

O singură doză orală de ramipril are un nivel nedetectabil în laptele matern. Totuși efectul dozelor multiple nu este cunoscut.

Profilul farmacocinetic al ramiprilului a fost studiat la 30 pacienţi hipertensivi copii şi adolescenţi, cu vârsta cuprinsă între 2-16 ani, cu o greutate> 10 kg. După ce doze de la 0,05 la 0,2 mg/kg au fost administrate, ramiprilul a fost metabolizat rapid şi extensiv în ramiprilat. Concentraţiile plasmatice maxime de ramiprilat au avut loc în termen de 2-3 ore. Clearance-ul ramiprilatului foarte corelat cu log greutate corporală (p <0,01), precum şi cu doza (p <0,001). Clearance-ul şi volumul de distribuţie au crescut odată cu creşterea vârstei copiilor pentru fiecare grup de doză.

Doza de 0,05 mg/kg la copii a atins niveluri de expunere comparabile cu cele de la adulţii trataţi cu ramipril 5 mg. Doza de 0,2 mg/kg la copii a dus la niveluri de expunere mai mari decât doza maximă recomandată de 10 mg pe zi la adulţi.

S-a demonstrat că administrarea pe cale orală a ramiprilului a fost lipsită de toxicitate acută la rozătoare şi câine. Studiile cu administrare cronică pe cale orală au fost efectuate la şobolan, câine şi maimuţă.

Semne ale modificărilor electroliţilor plasmatici şi ale compoziţiei sângelui au fost întâlnite la 3 specii.

Ca rezultat al activităţii farmacodinamice a ramiprilului, dilatarea marcată a aparatului juxtaglomerular a fost observată la câine şi maimuţă de la doze zilnice de 250 mg/kg şi zi. Şobolanii, câinii şi maimuţele au tolerat doze zilnice de 2, 2,5 şi 8 mg/kg şi zi, fără efecte dăunătoare.

Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la şobolan, iepure şi maimuţă nu au pus în evidenţă proprietăţi teratogene.

Fertilitatea nu a fost afectată nici la femelele şi nici la masculii de şobolan.

Administrarea de ramipril la femelele de şobolan în perioada fetală şi în timpul alăptării a determinat afectare renală ireversibilă (dilatarea pelvisului renal) la pui la doze zilnice de 50 mg/kg sau mai mari.

Testele extensive de mutagenitate utilizând diferite sisteme de testare nu au arătat că ramiprilul are proprietăţi mutagene sau genotoxice.

Leziuni renale ireversibile a fost observate la şobolanii foarte tineri cărora li s-a administrat o doză unică de ramipril.

Ramipril Aurobindo 5 mg comprimate

Amidon de porumb pregelatinizat

Lactoză monohidrat

Hidrogenocarbonat de sodiu

Croscarmeloză sodică

Oxid roşu de fer (E172)

Stearilfumarat de sodiu

Ramipril Aurobindo 10 mg comprimate

Amidon de porumb pregelatinizat

Lactoză monohidrat

Hidrogenocarbonat de sodiu

Croscarmeloză sodică

Stearilfumarat de sodiu

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 25°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

A se păstra flaconul din PEÎD bine închis pentru a fi protejat de umiditate.

Ramipril Aurobindo comprimatele sunt disponibile în:

Blister din PVC transparent/Al.

Flacon din PEÎD alb, opac, cu capac din polipropilenă.

Ramipril Aurobindo 5 mg comprimate:

Blistere cu: 7, 10, 14, 20, 28, 30, 42, 50, 56, 60, 90, 98, 100 sau 500 comprimate

Flacon din PEÎD cu : 30 sau 1000 de comprimate

Ramipril Aurobindo 10 mg comprimate:

Blistere cu: 20, 28, 30, 50, 56, 60, 90, 98, 100 sau 500 comprimate

Flacon din PEÎD cu: 30 sau 1000 de comprimate

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj sa fie comercializate.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Aurobindo Pharma România S.R.L. Șos. București-Ploiești nr. 42-44, etajul 2, Clădirea B, Aripa B2, Complex Băneasa Business & Technology Park S.A., sector 1, București, România

6547/2014/01-16 6548/2014/01-12

Reînnoire: Iunie 2014

Decembrie 2017