PROPANORM 300mg comprimate filmate prospect medicament

Propanorm 300 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conține 300 mg clorhidrat de propafenonă.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Comprimate filmate

Comprimate filmate de formă lenticulară, cu diametrul de 11 mm, de culoare aproape albă.

Tahiaritmii supraventriculare: tahicardie joncţională, tahicardie supraventriculară din sindromul

WPW, fibrilaţie atrială paroxistică, în absenţa alterării funcţiei ventriculului stâng.

Tahicardie ventriculară simptomatică severă, cu potenţial letal.

Propanorm este destinat pentru tratamentul pacienţilor adulţi şi adolescenţilor cu vârste peste 15 ani.

Adulţii şi adolescenţi cu vârste peste 15 ani:

La pacienţii cu greutatea de aproximativ 70 kg, în perioada de creştere treptată a dozei şi în tratamentul de menţinere, se recomandă o doză zilnică de 450 până la 600 mg de clorhidrat de propafenonă divizată în două sau trei doze pe zi.

Ocazional, poate fi necesară creşterea dozei zilnice la 900 mg de clorhidrat de propafenonă.

La pacienţii cu greutatea mai mică, doza zilnică trebuie scăzută corespunzător. Creşterea dozei nu trebuie iniţiată decât după ce pacientul a utilizat tratamentul trei până la patru zile.

O scădere a dozei trebuie să se ia în considerare la acei pacienţi care au complexul QRS prelungit sau bloc AV de gradul trei.

Doza individuală de întreţinere trebuie să fie stabilită sub supraveghere cardiologică, inclusiv monitorizare ECG şi control repetat al tensiunii arteriale (în perioada de creştere treptată a dozei).

Creşterea dozei nu trebuie să se iniţieze decât după ce pacientul a utilizat tratamentul trei până la patru zile.

La vârstnici sau la pacienţii cu insuficienţă ventriculară stângă importantă (fracţia de ejecţie a ventriculului stâng mai mică de 35%) sau cu o afecţiune a structurii miocardice, tratamentul trebuie iniţiat cu prudenţă cu doze mici, crescute treptat. Acelaşi lucru se recomandă şi în tratamentul de întreţinere. Orice creştere a dozei ce poate fi necesară nu trebuie să se facă decât după cinci sau opt zile de tratament.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică/renală, poate apărea la doze terapeutice standard fenomenul de acumulare. Cu toate acestea, pacienţii cu aceste afecţiuni pot utiliza clorhidratul de propafenonă sub monitorizarea ECG şi a concentraţiilor plasmatice ale medicamentului.

Datorită gustului amar şi acţiunii anestezice de suprafaţă a propafenonei, comprimatele filmate trebuie înghiţite întregi (fără a fi mestecate), cu lichide, după mese.

Propanorm nu trebuie administrat în următoarele condiţii:

- hipersensibilitate la clorhidrat de propafenonă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.

6.1.

- sindrom Brugada cunoscut (vezi pct. 4.4)

- infarct miocardic în ultimele 3 luni

- afecţiuni cardiace structurale cum sunt:

o insuficienţă cardiacă congestivă necontrolată terapeutic, cu fracția de ejecție a ventriculului stâng mai mica de 35%, o şoc cardiogen, cu excepţia celui produs de aritmii, o bradicardie severă simptomatică, o prezenţa tulburărilor de conducere la nivel sinoatrial, defect de conducere atrială, bloc atrioventricular de gradul doi sau mai mare, bloc de ramură complet sau bloc distal în absenţa unui pacemaker artificial, o hipotensiune arterială severă,

- tulburări de echilibru electrolitic (de exemplu, tulburări ale metabolismului potasiului),

- boli pulmonare obstructive severe,

- miastenia gravis,

- utilizarea concomitentă a ritonavirului.

Datorită substanţelor active, produsul nu este adecvat pentru tratarea copiilor sub 15 ani.

Este important ca fiecare pacient care utilizează propafenonă să fie evaluat clinic şi electrocardiografic înaintea şi în timpul tratamentului pentru a stabili dacă răspunsul la propafenonă necesită continuarea tratamentului.

După expunerea la propafenonă, poate fi depistat sindromul Brugada sau pot apărea modificări ale

ECG de tip Brugada în perioada asimptomatică de purtători ai sindromului. După iniţierea tratamentului cu propafenonă trebuie să se efectueze ECG pentru a exclude modificările sugestive pentru sindromul Brugada.

Tratamentul cu clorhidrat de propafenonă poate influenţa activitatea pacemaker-ului artificial. De aceea, în timpul tratamentului, trebuie verificată funcționarea pacemaker-ului şi la nevoie, acesta trebuie reprogramat.

Există posibilitatea de transformare a fibrilaţiei atriale paroxistice în flutter atrial însoțit de bloc de conducere 2:1 sau 1: 1 (vezi pct. 4.8).

Similar celorlalte medicamente antiaritmice din clasa Ic, pacienţii cu afecțiuni semnificative ale structurii cardiace pot fi predispuși la reacţii adverse severe. De aceea, propafenona este contraindicată acestor pacienţi (vezi pct. 4.3).

Clorhidratul de propafenonă trebuie utilizat cu precauție la pacienţii cu obstrucție a căilor respiratorii, de exemplu: astm.

Reacţiile adverse pot fi potenţate atunci când clorhidratul de propafenonă este administrat concomitent cu anestezice locale (de exemplu implantarea unui pacemaker, intervenţii chirurgicale sau lucrări dentare) şi cu alte medicamente care au efect inhibitor al frecvenţei cardiace şi/sau a contractilităţii miocardului (de exemplu: beta-blocante, antidepresive triciclice).

Administrarea concomitentă de clorhidrat de propafenonă şi medicamente metabolizate de CYP2D6 (cum este venlafaxina) poate să determine creşterea concentrațiilor acestor medicamente. În timpul tratamentului cu propafenonă s-a raportat creşterea concentraţiilor plasmatice şi/sau sanguine de propranolol, metoprolol, desipramină, ciclosporină, teofilină şi digoxină. Dacă se observă semne de supradozaj, trebuie să se scadă dozele acestor medicamente, după caz.

Medicamentele care inhibă activitatea enzimelor CYP2D6, CYP1A2 şi CYP3A4 ca de exemplu: ketoconazolul, cimetidina, chinidina, eritromicina şi sucul de grapefruit, pot să determine creşterea concentrațiilor de propafenonă. Atunci când propafenona este utilizată concomitent cu inhibitori ai acestor enzime, pacienţii trebuie monitorizaţi atent şi doza trebuie ajustată corespunzător.

Tratamentul concomitent cu amiodaronă şi clorhidrat de propafenonă poate influenţa conducerea şi repolarizarea şi determină tulburări care au potenţial proaritmogen. Poate fi necesară ajustarea dozelor ambelor componente în funcţie de răspunsul terapeutic.

Nu s-au observat efecte semnificative asupra farmacocineticii propafenonei sau a lidocainei în cazul în care acestea se utilizează concomitent. Totuşi, s-a raportat creşterea riscului de apariţie a reacţiilor adverse la nivelul sistemului nervos central determinate de lidocaină atunci când aceasta se utilizează concomitent cu propafenonă.

Fenobarbitalul este cunoscut ca inductori CYP3A4. Răspunsul la tratamentul cu clorhidrat de propafenonă trebuie monitorizat în timpul tratamentului pe termen lung cu fenobarbital.

Utilizarea concomitentă a clorhidratului de propafenonă și rifampicină poate să scadă eficacitatea propafenonei ca antiaritmic ca rezultat al scăderii concentraţiei plasmatice a propafenonei.

Se recomandă monitorizarea atentă a factorilor coagulării la pacienţii care utilizează concomitent anticoagulante orale (de exemplu: fenprocumonă, warfarină), deoarece propafenona poate să crească concentraţiile plasmatice ale acestor medicamente având ca rezultat creşterea timpului de protrombină.

Dacă se observă semne de supradozaj, dozele acestor medicamente trebuie scăzute corespunzător.

Atunci când propafenona se utilizează concomitent cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum sunt: fluoxetina şi paroxetina, poate să crească concentraţia plasmatică a propafenonei.

Utilizarea concomitentă de propafenonă şi fluoxetină, creşte Cmax şi ASC ale propafenonei S cu 39% şi respectiv 50% şi Cmax şi ASC ale propafenonei R cu 71% şi respectiv 50%.

De aceea, doze mai mici de propafenonă pot fi suficiente pentru a se atinge răspunsul terapeutic dorit.

Studii referitoare la interacţiuni au efectuate numai la adulţi. Nu se ştie în ce măsură interacţiunile acestea sunt similare şi în cadrul grupului de vârstă pediatric.

Nu s-au efectuat studii specifice bine-controlate la gravide. Propafenona trebuie să fie utilizată în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt.

La om, se cunoaşte că propafenona traversează bariera placentară. S-a arătat că în cordonul ombilical, concentraţia propafenonei este de aproximativ 30% din concentraţia din sângele matern.

Nu a fost studiată eliminarea propafenonei în laptele matern. Date limitate sugerează că este posibil ca propafenona să se elimine în laptele matern. Mamele care alăptează trebuie să utilizeze cu precauţie propafenonă.

În timpul tratamentului, pot să apară vedere încețoșată, ameţeli, fatigabilitate şi hipotensiunea arterială ortostatică, care pot să influențeze viteza de reacție a pacienţilor şi scad capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Cele mai frecvente reacţii adverse asociate tratamentului cu propafenonă sunt ameţeli, tulburări de conducere cardiacă şi palpitaţii.

Reacţii din studiile clinice sau din observaţiile post-marketing

Următorul tabel prezintă reacţiile adverse raportate în studii clinice şi după punerea pe piaţă a propafenonei. Reacțiile adverse raportate din studiile clinice s-au întâlnit la cel puțin 1 din 885 pacienți înrolați în 5 studii clinice de fază II și 2 studii clinice de fază III cu clorhidrat de propafenonă cu eliberare prelungită. Se estimează că incidența și frecvența reacțiilor adverse este similară și în cazul clorhidratului de propafenonă cu eliberare imediată.

Reacţiile adverse considerate ca fiind cel puţin posibil în legătură cu propafenona sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), cu frecvenţă necunoscută (reacţii adverse observate după punerea pe piaţă; frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii, acolo unde s-a putut stabili gradul de severitate.

Aparate, sisteme şi Foarte frecvente Frecvente Mai puţin Cu frecvenţă organe ≥ 1/10 ≥1/100 şi <1/10 frecvente necunoscută (nu ≥1/1000 şi <1/100 poate fi estimată din dateledisponibile)

Tulburări Trombocitopenie Agranulocitoză hematologice şi Leucopenie limfatice Granulocitopenie

Tulburări ale Hipersensibilitate1sistemului imunitar

Tulburări metabolice Scăderea apetitului şi de nutriţie alimentar

Tulburări psihice Anxietate Tulburări Coşmaruri Stare confuzională ale somnului

Tulburări ale Ameţeli2 Cefalee Sincopă Convulsii sistemului nervos Disgeuzie Ataxie Simptome

Parestezie extrapiramidale

Agitaţie

Tulburări vizuale Vedere înceţoşată

Tulburări acustice şi Vertij vestibulare

Tulburări cardiace Tulburări ale Bradicardie sinusală Tahicardie Fibrilaţie conducerii Bradicardie ventriculară ventriculară cardiace3 Tahicardie Aritmii4 Insuficienţă

Palpitaţii Flutter atrial cardiacă5

Scăderea frecvenţei cardiace

Tulburări vasculare Hipotensiune Hipotensiune arterială arterială ortostatică

Tulburări respiratorii, Dispnee toracice şi mediastinale

Tulburări Durere abdominală Distensie Tulburări gastrointestinale Vărsături abdominală gastrointestinale

Greaţă Flatulenţă

Constipaţie

Xerostomie

Tulburări Funcţie hepatică Leziuni hepatobiliare alterată6 hepatocelulare

Colestază

Hepatită

Icter

Afecţiuni cutanate şi Urticarie ale ţesutului Prurit subcutanat Erupţie cutanată tranzitorie

Eritem

Tulburări musculo- Sindrom asemănător scheletice şi ale lupusului ţesutului conjunctiv

Tulburări ale Disfuncţie erectilă Scădere a număruluiaparatului genital şi de spermatozoizi7 sânului

Tulburări generale şi Dureri toracice la nivelul locului de Astenie administrare Fatigabilitate

Pirexie 1Se poate manifesta prin colestază, discrazie sanguină şi erupţie cutanată tranzitorie. 2Exclusiv vertijul. 3Inclusiv bloc sinoatrial, bloc atrioventricular şi bloc intraventricular. 4Propafenona se poate asocia cu efecte proaritmice care se manifestă prin creşterea frecvenţei cardiace (tahicardie) sau fibrilaţie ventriculară. Unele dintre aceste aritmii pot fi ameninţătoare de viaţă şi pot necesita resuscitare pentru a preveni un rezultat posibil fatal. 5Poate să apară agravarea insuficienţei cardiace preexistente. 6Acest termen acoperă teste ale funcţiei hepatice modificate, cum este creşterea aspartat-aminotransferazei, alanin-aminotransferazei, gama-glutamiltransferazei şi a fosfatazei alcaline sanguine. 7Scăderea numărului de spermatozoizi este reversibilă după întreruperea tratamentului cu propafenonă.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Simptome cardiace Efectele toxice ale propafenonei se manifestă la nivelul miocardului prin tulburări la nivelul generării și conducerii impulsurilor, cum sunt prelungirea intervalului PQ, lărgirea complexului QRS, supresia automatismului nodului sinusal, bloc atrioventricular, tahicardie ventriculară, flutter ventricular şi fibrilaţie ventriculară. Scăderea forţei de contracţie (efect inotrop negativ) poate produce hipotensiune arterială, mergând până la şoc cardiogen, în cazuri severe.

Simptome extracardiace

Pot apărea frecvent: cefalee, ameţeli, vedere înceţoşată, parestezii, tremor, greaţă, constipaţie şi xerostomie. În cazuri foarte rare pot să apară convulsii. De asemenea, s-a raportat deces.

În cazuri severe de supradozaj s-au raportat convulsii tonico-clonice, parestezii, somnolenţă, comă şi stop respirator.

Încercarea de eliminare prin hemoperfuzie are eficacitate limitată. Datorită legării în proporţie mare de proteinele plasmatice (> 95%) şi volumului mare de distribuţie, hemodializa este ineficace.

În plus faţă de măsurile generale, trebuie monitorizate semnele vitale şi dacă e nevoie, acestea vor fi susţinute într-un serviciu de terapie intensivă.

Defibrilarea, precum şi perfuzia cu dopamină şi izoproterenol, sunt eficiente în controlul ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. Convulsiile au fost atenuate cu diazepam intravenos. Pot fi necesare măsuri generale de susţinere cum sunt respiraţie artificială asistată şi masaj cardiac extern.

Grupa farmacoterapeutică: antiaritmice din clasa Ic, codul ATC: C01BC03

Clorhidratul de propafenonă este un agent antiaritmic clasa Ic cu structură specifică similară beta-blocantelor.

Mecanism de acțiune și proprietăți farmacodinamice

Clorhidratul de propafenonă este un agent antiaritmic, stabilizator de membrană, blocant al canalelor de sodiu aparţinând clasei Ic (Vaughan Williams). Substanța are și o activitate beta-simpatolitică moderată (clasa II Vaughan Williams).

Clorhidratul de propafenonă scade viteza depolarizării sistolice şi amplitudinea potenţialului de acţiune, cu diminuarea conducerii în miocard (efect dromotrop negativ); prelungeşte timpul de conducere a impulsului în atriu, în nodulul AV şi în primul rând în sistemul His-Purkinje. Clorhidratul de propafenonă măreşte durata perioadei refractare la nivelul atriului, nodului atrioventricular şi ventriculului și în căile accesorii, la pacienţii cu sindrom WPW.

Propafenona este un amestec racemic de S- şi R-propafenonă.

După administrarea clorhidratului de propafenonă concentraţia plasmatică maximă este atinsă în 2-3 ore.

Este cunoscut faptul că propafenona este supusă biotransformării presistemice extensive şi saturabile (efect de prim pasaj hepatic CYP2D6), ceea ce conduce la o biodisponibilitate absolută dependentă de doza şi de forma farmaceutică. Deşi în studiul cu doză unică alimentele au crescut concentraţia plasmatică maximală şi biodisponibilitatea, în timpul administrării de doze multiple la subiecţi sănătoşi, alimentele nu au modificat semnificativ biodisponibilitatea.

Propafenona se distribuie rapid. Volumul de distribuţie la starea de echilibru este de 1,9 - 3,0 l/kg.

Gradul de legare al propafenonei de proteinele plasmatice este dependent de concentraţie şi a scăzut de la 97,3% la 0,25 ng/ml până la 91,3% la 100 ng/ml.

Există două şabloane determinate genetic de metabolism al propafenonei. La peste 90% din pacienţi, medicamentul este metabolizat rapid şi extensiv cu un timp de înjumătăţire la eliminare de 2-10 ore (metabolizatori rapizi). Aceşti pacienţi metabolizează propafenona în 2 metaboliţi activi: 5- hidroxipropafenonă care este formată de CYP2D6 şi N-depropilpropafenona (norpropafenonă) care este formată de CYP3A4 şi CYP1A2. La mai puţin de 10% din pacienţi, metabolismul propafenonei este mai lent, deoarece metabolitul 5-hidroxi nu se formează sau se formează puţin (metabolizatori lenţi). Timpul de înjumătăţire la eliminare variază de la 2 la 10 ore pentru metabolizatorii rapizi şi între 10 şi 32 ore pentru metabolizatorii lenţi. Clearance-ul propafenonei este între 0,67 şi 0,81 l/h/kg.

Deoarece starea de echilibru se atinge în ziua 3 sau 4, regimul de dozare recomandat este acelaşi indiferent de tipul de metabolizator (rapid sau lent) pentru toţi pacienţii.

În cazul metabolizatorilor rapizi, calea saturabilă a hidroxilării (CYP2D6) determină o farmacocinetică nonliniară, în timp ce la metabolizatorii lenţi, propafenona are o farmacocinetică liniară.

Variabilitatea inter- şi intra-individuală

În cazul clorhidratului de propafenonă există un grad considerabil de variabilitate individuală al farmacocineticii datorat în mare parte efectului de prim pasaj hepatic şi farmacocineticii nonliniare a metabolizatorilor rapizi. Marea variabilitate a nivelurilor sanguine necesită ca doza să fie crescută cu atenţie la pacienţi, acordând o atenţie deosebită la apariţia semnelor clinice şi electrocardiografice de toxicitate.

Expunerea la propafenonă la subiecţii în vârstă cu funcţie renală normală este înalt variabilă şi nu diferă semnificativ de subiecţii sănătoşi tineri. Expunerea la 5-hidroxipropafenonă a fost similară, dar expunerea la glucuronidele propafenonei a fost dublă.

La pacienţii cu insuficienţă renală, expunerea la propafenonă şi la 5-hidroxipropafenonă a fost similară cu cea de la grupul de control sănătos, însă a fost observată acumularea de metaboliţi glucuronidaţi.

Clorhidratul de propafenonă trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boală renală.

Propafenona a demonstrat o biodisponibilitate orală crescută şi un timp de înjumătăţire crescut la pacienţii cu afectare hepatică. Doza trebuie ajustată la pacienţii cu boală hepatică.

Clearance-ul (aparent) al propafenonei la sugari şi copii cu vârste cuprinse între 3 zile şi 7,5 ani variază de la 0,13 până la 2,98 L/h/kg după administrarea intravenoasă sau orală, fără o legătură clară cu vârsta.

Concentraţiile propafenonei la starea de echilibru după doză orală la 47 copii cu vârste între 1 zi şi 10,3 ani (media 2,2 luni) au fost cu 45% mai mari la copiii cu vârsta peste 1 an, în comparaţie cu cei cu vârsta sub 1 an. Deşi a existat o variabilitate interindividuală mare, monitorizarea EKG pare să fie mai potrivită pentru ajustarea dozelor decât concentraţiile plasmatice de propafenonă.

Studiile convenţionale de siguranță farmacologică, toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, potenţial carcinogenic şi toxicitate în cadrul reproducerii la animale nu au demonstrat vreun pericol deosebit pentru oameni.

Celuloză microcristalină

Amidon de porumb

Croscarmeloză sodică

Copovidonă

Stearat de magneziu

Laurilsulfat de sodiu

Opadry 02F28310 conține

Hipromeloză

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 6000

Emulsie de simeticonă

Nu este cazul.

4 ani

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

Cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate filmate.

Fără cerințe speciale.

PRO.MED.CS Praha a.s.

Telčská 377/1, Michle, 140 00 Praha 4

Republica Cehă

Tel.: +420 2413 242

Fax: +420 2413 344 e-mail: promed@promed.cz

12937/2020/01

Data ultimei reînnoiri a autorizației: Ianuarie 2020

Ianuarie 2020

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro .