PARACETAMOL B.BRAUN 10mg / ml soluție perfuzabilă prospect medicament

Paracetamol B. Braun 10 mg/ml soluţie perfuzabilă

Un ml soluţie perfuzabilă conţine 10 mg de paracetamol.

Fiecare fiolă a 10 ml conţine 100 mg de paracetamol.

Fiecare flacon a 50 ml conţine 500 mg de paracetamol.

Fiecare flacon a 100 ml conţine 1000 mg de paracetamol.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Soluţie perfuzabilă.

Soluţia este limpede şi incoloră până la slab roz-portocalie. Percepţia poate să varieze.

Osmolaritate teoretică 305 mOsm/l pH 4,5 - 5,5

Paracetamol B. Braun este indicat pentru:

● tratamentul de scurtă durată al durerii moderate, în special în urma unei intervenţii chirurgicale ● tratamentul de scurtă durată al febrei, atunci când administrarea intravenoasă este justificată clinic de necesitatea de a trata urgent durerea sau hipertermia şi/sau atunci când nu este posibilă administrarea pe alte căi.

Flaconul a 100 ml trebuie utilizat numai la adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate corporală peste 33 kg.

Flaconul a 50 ml trebuie utilizat numai la copii mici și copii cu greutate corporală mai mare de 10 kg și până la 33 kg.

Fiola a 10 ml trebuie utilizată numai la nou-născuţii la termen, sugari şi copii mici cu greutate corporală mai mică de 10 kg.

Doza ce trebuie administrată şi mărimea flaconului care urmează să fie utilizat depind exclusiv de greutatea pacientului. Volumul ce urmează a fi administrat nu trebuie să depăşească doza determinată. Dacă este cazul, volumul dorit trebuie diluat într-o soluţie perfuzabilă adecvată, înainte de administrare (vezi pct. 6.6) sau va fi utilizat un injectomat.

Administrarea dozelor pe baza greutăţii corporale a pacientului (vezi tabelul de mai jos) Fiolă a 10 ml

Greutatea Doza per Volumul per Volumul maxim de Doza pacientului administrare administrare Paracetamol zilnică B. Braun (10 mg/ml) maximă ** per administrare calculat pentru limita superioară de greutate a grupului (ml)***  10 kg* 7,5 mg/kg 0,75 ml/kg 7,5 ml 30 mg/kg Flacon a 50 ml

Greutatea Doza per Volumul per Volumul maxim de Doza pacientului administrare administrare Paracetamol zilnică B. Braun (10 mg/ml) maximă ** per administrare calculat pentru limita superioară de greutate a grupului (ml)*** 60 mg/kg > 10 kg până 15 mg/kg 1,5 ml/kg 49,5 ml A nu se la  33 kg depăşi 2 g Flacon a 100 ml

Greutatea Doză Volumul per Volumul maxim de Doza pacientului per administrare Paracetamol maximă administrare B.Braun (10 mg/ml) zilnică ** per administrare calculat pentru limita superioară de greutate a grupului (ml)*** 60 mg/kg > 33 kg până la 15 mg/kg 75 ml 1,5 ml/kg A nu se  50 kg depăşi 3 g > 50 kg cu factori de risc suplimentari 1 g 100 ml 100 ml 3 g pentru hepatotoxicitate > 50 kg şi fără factori de risc suplimentari 1 g 100 ml 100 ml 4 g pentru hepatotoxicitate

*Nou-născuții înainte de termen:

Nu sunt disponibile date de siguranță și de eficacitate pentru nou-născuții prematur (vezi și pct.

5.2).

** Doza maximă zilnică:

Doza maximă zilnică, prezentată în tabelul de mai sus, se adresează pacienţilor care nu utilizează concomitent alte medicamente care conţin paracetamol; această doză trebuie ajustată, luând în considerare utilizarea acestor medicamente.

*** Pentru pacienţii cu greutate mai mică sunt necesare volume mai mici.

Intervalul minim între administrări trebuie să fie de cel puţin 4 ore.

Intervalul minim între administrări la pacienţii cu insuficienţă renală severă trebuie să fie de cel puţin 6 ore.

Nu se vor administra mai mult de 4 doze în decurs de 24 de ore.

Se recomandă reducerea dozei şi creşterea intervalului minim dintre administrări la 6 ore atunci când se administrează paracetamol la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml/min) (vezi pct. 5.2).

Adulţi cu insuficienţă hepatocelulară, etilism cronic, malnutriţie cronică (rezerve hepatice scăzute de glutation), deshidratare:

Doza zilnică maximă nu trebuie sa depăşească 3000 mg (vezi pct. 4.4).

Aveţi grijă atunci când prescrieţi şi administraţi Paracetamol B. Braun 10 mg/ml soluţie perfuzabilă să evitaţi erorile de administrare a dozelor din cauza confuziei între miligrame (mg) şi mililitri (ml), care pot conduce la supradozaj accidental şi la deces. Asiguraţi-vă că doza corespunzătoare este comunicată şi administrată. Atunci când scrieţi prescripţii medicale, completaţi atât doza totală exprimată în mg, cât şi doza totală exprimată în volum. Asiguraţi-vă că doza este măsurată şi administrată cu precizie.

Soluţia care conţine paracetamol se administrează în perfuzie intravenoasă cu durata de 15 minute.

Pacienţi cu greutatea ≤10 kg:

● Volumul care va fi administrat trebuie extras din fiolă şi diluat până la o zecime, folosind soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie de glucoză 50 mg/ml (5%) sau o combinație a ambelor soluții (un volum de Paracetamol B. Braun în nouă volume de diluant) şi trebuie administrat în decurs de 15 minute. Vezi şi pct. 6.6 ● Trebuie utilizată o seringă de 5 sau 10 ml pentru a măsura doza adecvată în funcţie de greutatea copilului şi de volumul dorit. Totuşi, nu trebuie să se depăşească niciodată 7,5 ml per doză.

● Utilizatorul trebuie să consulte informaţiile produsului pentru îndrumări în dozarea medicamentului.

Paracetamol B.Braun poate fi diluat până la o zecime folosind o soluţie de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie de glucoză 50 mg/ml (5%) sau o combinație a ambelor soluții (un volum de

Paracetamol B. Braun în nouă volume de diluant). În acest caz folosiţi soluţia diluată în prima oră de la preparare (timpul de perfuzare inclus).

Pentru instrucţiuni privind diluarea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.

Numai pentru o singură utilizare. Orice cantitate de soluție rămasă neutilizată trebuie eliminată.

Înainte de administrare, medicamentul trebuie inspectat vizual pentru observarea oricăror particule sau modificări de culoare. A se utiliza numai dacă soluţia este limpede, incoloră până la roz-portocalie (percepţia poate să varieze), iar recipientul şi sistemul său de închidere nu sunt deteriorate.

Similar tuturor soluţiilor perfuzabile disponibile în recipiente care au în interior un spaţiu ocupat de aer, trebuie avut în vedere faptul că este necesară o monitorizare atentă, în special la sfârşitul perfuziei, indiferent de calea de administrare. Această monitorizare de la sfârşitul perfuziei este necesară pentru a se evita embolismul gazos, în special în cazul administrării perfuziilor prin linii venoase centrale.

● Hipersensibilitate la paracetamol, clorhidrat de propacetamol (precursor al paracetamolului) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1 ● Cazurile de insuficienţă hepatocelulară severă

RISC DE ERORI DE MEDICAŢIE

Aveţi grijă să fie evitate erorile de dozare din cauza confuziei între miligrame (mg) şi mililitri (ml), care pot conduce la supradozaj accidental şi la deces (vezi pct. 4.2).

Utilizarea prelungită sau frecventă nu este recomandată. Se recomandă utilizarea unui tratament analgezic oral adecvat, imediat ce această cale de administrare poate fi utilizată.

Pentru a evita riscul de supradozaj, se va verifica faptul că celelalte medicamente administrate concomitent nu conţin paracetamol sau propacetamol. Este posibil să fie necesară o ajustare a dozei (vezi pct. 4.2).

Administrarea unor doze mai mari decât cele recomandate implică riscul de leziuni hepatice foarte grave. De regulă, semnele clinice şi simptomele afectării hepatice (incluzând hepatita fulminantă, insuficienţa hepatică, hepatita colestatică, hepatita citolitică) sunt observate pentru prima oară la două zile după administrare, iar intensitatea maximă este atinsă după 4 până la 6 zile. Tratamentul cu antidot trebuie administrat cât mai devreme posibil (vezi pct. 4.9).

Paracetamolul trebuie utilizat cu precauţie în următoarele cazuri:

● insuficienţă hepatocelulară ● insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml/min) (vezi pct. 4.2 și pct. 5.2) ● etilism cronic ● malnutriţie cronică (rezerve hepatice reduse de glutation) ● deshidratare ● la pacienţii care prezintă un deficit genetic de G-6-PD (favism) este posibilă apariţia anemiei hemolitice, din cauza eliberării reduse de glutation, ca urmare a administrării de paracetamol

Au fost raportate cazuri de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat (HAGMA) din cauza acidozei induse de piroglutamat la pacienți cu boală severă, de exemplu insuficiență renală severă și septicemie, sau la pacienți cu malnutriție sau alte surse de deficit de glutation (de exemplu alcoolism cronic), care au fost tratați cu paracetamol în doză terapeutică, pe o perioadă îndelungată sau în cazul utilizării concomitente de paracetamol și flucloxacilină. Dacă se suspectează HAGMA din cauza acidozei induse de piroglutamat, se recomandă întreruperea promptă a utilizării paracetamolului și monitorizarea atentă. Măsurarea 5-oxoprolinei în urină poate fi utilă pentru a identifica acidoza indusă de piroglutamat drept cauză subiacentă a HAGMA la pacienții cu factori de risc multipli.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg ) per recipient, adică practic 'nu conține sodiu”.

● Probenecid determină o scădere de aproape două ori a clearance-ului paracetamolului, prin inhibarea conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Trebuie avută în vedere scăderea dozei de paracetamol în cazul tratamentului concomitent cu probenecid.

● Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al paracetamolului.

● Se recomandă precauţie în cazul administrării concomitente de substanţe cu efect inductor enzimatic (vezi pct. 4.9).

● Utilizarea concomitentă a paracetamolului (4000 mg pe zi timp de cel puţin 4 zile) cu anticoagulante orale poate determina variaţii uşoare ale valorilor INR. În acest caz, trebuie monitorizate mai frecvent valorile INR în perioada administrării concomitente şi timp de o săptămână după întreruperea tratamentului cu paracetamol.

● Trebuie luate măsuri de precauție când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină, deoarece administrarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat din cauza acidozei induse de piroglutamat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi pct. 4.4).

Un volum amplu de date provenite de la femei gravide nu evidențiază apariția de malformații sau a toxicităților la făt/nou-născut. Studiile epidemiologice privind neurodezvoltarea la copiii expuși la paracetamol in utero prezintă rezultate echivoce.

Dacă situația clinică o impune, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii, însă se va utiliza cea mai mică doză eficientă pentru cel mai scurt interval de timp și se va administra cât mai rar posibil.

După administrarea orală, paracetamolul este excretat în cantităţi mici în laptele matern. Nu au fost raportate reacţii adverse la sugarii alăptaţi. Prin urmare, Paracetamol B. Braun poate fi utilizat la femeile care alăptează.

Nu sunt relevante.

Similar tuturor medicamentelor care conţin paracetamol, reacţiile adverse sunt rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000) sau foarte rare (< 1/10000). Acestea sunt descrise mai jos:

Clasificarea pe Rare (≥ 1/10000 şi < Foarte rare (< Cu frecvenţă aparate, sisteme şi 1/1000) 1/10000) necunoscută (care nu organe poate fi estimată din datele disponibile)

Tulburări — Trombocitopenie, — hematologice şi leucopenie, limfatice neutropenie

Tulburări ale — Reacţie de — sistemului imunitar hipersensibilitate (1, 3)

Tulburări metabolice Acidoză metabolică cu și de nutriție decalaj anionic ridicat

Tulburări cardiace — — Tahicardie (2)

Tulburări vasculare Hipotensiune arterială — Hiperemie facială tranzitorie (2)

Tulburări Creştere a valorilor — — hepatobiliare concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice

Afecţiuni cutanate şi — Reacții cutanate grave Prurit (2) ale ţesutului (3) Eritem (2) subcutanat

Tulburări generale şi Stare generală de rău — — la nivelul locului de administrare (1) Au fost raportate cazuri foarte rare de reacţii de hipersensibilitate, ce pot varia de la simple erupţii cutanate tranzitorii sau urticarie până la şoc anafilactic, necesitând întreruperea tratamentului.

(2) Cazuri izolate (3) Au fost raportate cazuri foarte rare de reacții cutanate grave.

Acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat

La pacienții cu factori de risc care utilizează paracetamol au fost observate cazuri de acidoză metabolică cu decalaj anionic ridicat din cauza acidozei piroglutamice (vezi pct. 4.4). La acești pacienți, acidoza piroglutamică poate apărea ca o consecință a deficitului de glutation.

În cursul studiilor clinice, au fost raportate reacţii adverse frecvente la nivelul locului de injectare (durere şi senzaţie de arsură).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

Există risc de producere a leziunilor hepatice (incluzând hepatita fulminantă, insuficienţa hepatică, hepatita colestatică, hepatita citolitică), în special la pacienţi vârstnici, copii mici, pacienţi cu tulburări hepatice, etilism cronic, malnutriţie cronică şi la pacienţii care utilizează concomitent medicamente cu efect de inducţie enzimatică. În aceste cazuri, supradozajul poate cauza deces.

În general, simptomele apar în decursul primelor 24 ore şi includ: greaţă, vărsături, anorexie, paloare şi durere abdominală. Sunt necesare măsuri de urgenţă în cazul supradozajului cu paracetamol, chiar dacă nu sunt prezente simptome.

Supradozajul cu 7,5 g paracetamol sau mai mult în administrare unică la adulţi sau cu 140 mg/kg în administrare unică la copii, cauzează citoliză hepatică care poate induce necroză completă şi ireversibilă, ducând la insuficienţă hepatocelulară, acidoză metabolică şi encefalopatie ce poate evolua către comă şi deces. Concomitent se observă creşteri ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei şi bilirubinei, precum şi scăderea valorilor protrombinei, care poate să apară între 12 şi 48 de ore după administrare. De obicei, simptomele clinice ale afectării hepatice se manifestă după două zile, iar intensitatea maximă este atinsă după 4-6 zile.

Se recomandă spitalizarea imediată.

Înaintea începerii tratamentului, cât mai repede posibil de la producerea supradozajului, trebuie prelevată o probă de sânge pentru determinarea concentraţiei plasmatice a paracetamolului.

Tratamentul include administrarea antidotului N-acetilcisteină (NAC) pe cale intravenoasă sau orală, dacă este posibil în primele 10 ore. Cu toate acestea, NAC poate asigura un anumit nivel de protecţie, chiar dacă este administrată după 10 ore de la producerea supradozajului, dar în acest caz perioada de tratament trebuie să fie prelungită.

Tratament simptomatic.

Testele hepatice trebuie efectuate la începutul tratamentului şi repetate la interval de 24 ore. În majoritatea cazurilor, valorile concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice revin la normal după 1-2 săptămâni, odată cu recuperarea totală a funcţiei hepatice normale. Cu toate acestea, în cazurile foarte severe, poate fi necesar transplantul hepatic.

Grupa farmacoterapeutică: Analgezice; alte analgezice şi antipiretice; Anilide

Codul ATC: N02BE01

Mecanismul exact al proprietăţilor analgezice şi antipiretice ale paracetamolului nu este încă pe deplin cunoscut; este posibil să implice acţiuni centrale şi periferice.

Paracetamol B. Braun asigură debutul ameliorării durerii în decurs de 5-10 minute de la începerea administrării. Efectul analgezic maxim apare la o oră de la administrare şi, de regulă, durata acestuia este de 4-6 ore.

Paracetamol B. Braun determină scăderea febrei în 30 de minute de la începerea administrării şi durata efectului antipiretic este de cel puţin 6 ore.

Profilul farmacocinetic al paracetamolului este liniar în cazul utilizării unor doze de până la 2 g, în administrare unică şi repetată, în decurs de 24 ore.

Biodisponibilitatea paracetamolului după administrarea în perfuzie a 500 mg şi 1 g de Paracetamol

B. Braun este similară celei observate ca urmare a administrării în perfuzie a 1 g, respectiv, 2 g propacetamol (corespunzător paracetamolului 500 mg, respectiv, 1 g). Concentraţia plasmatică maximă (Cmax) a paracetamolului, observată la sfârşitul unei perfuzii intravenoase cu 500 mg şi 1 g Paracetamol B. Braun, cu durata de 15 minute, este de aproximativ 15 μg/ml, respectiv 30 μg/ml.

Volumul de distribuţie al paracetamolului este de aproximativ 1 l/kg. Paracetamolul nu este legat în proporţie foarte mare de proteinele plasmatice.

În cursul administrării și după 20 de minute de la administrarea perfuziei cu 1 g paracetamol au fost observate concentraţii semnificative de paracetamol (aproximativ 1,5 μg/ml) în lichidul cefalorahidian.

Paracetamolul este metabolizat în cea mai mare parte la nivel hepatic, pe două căi principale:

conjugarea cu acidul glucuronic şi conjugarea cu acidul sulfuric. Cea de-a doua cale este saturată rapid în cazul administrării dozelor ce depăşesc dozele terapeutice. O mică parte (sub 4%) este metabolizată de către citocromul P450, obţinându-se un metabolit activ intermediar (N-acetil benzochinonimină) care, în condiţii normale de utilizare, este detoxifiat rapid prin reducerea glutationului şi este eliminat în urină după conjugarea cu cisteină şi acid mercapturic. Cu toate acestea, în cazul supradozajului sever, concentraţia plasmatică a acestui metabolit toxic este crescută.

Metaboliţii paracetamolului sunt eliminaţi în principal în urină. 90% din doza administrată este eliminată în decurs de 24 ore, în principal sub formă de conjugaţi de tip glucuronat (60-80%) şi sulfat (20-30%). Mai puţin de 5% este eliminat sub formă nemodificată. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 2,7 ore iar clearance-ul total la nivelul organismului este de 18 l/h.

Nou-născuţi, sugari şi copii

Parametrii farmacocinetici ai paracetamolului observaţi la sugari şi copii sunt similari celor observaţi la adulţi, cu excepţia timpului de înjumătăţire plasmatică care este puţin mai scurt (1,5-2 ore) decât la adulţi. La nou-născuţi, timpul de înjumătăţire plasmatică este mai lung decât la sugari, adică aproximativ 3,5 ore. Nou-născuţii, sugarii şi copiii cu vârstă de până la 10 ani excretă semnificativ mai puţin conjugaţi de tip glucuronat şi mai mult conjugaţi de tip sulfat decât adulţii.

Tabel - Valori farmacocinetice în relaţie cu vârsta (clearance standardizat, *CL /F (l×h-1std oral ×70 kg-1)

Vârsta Greutate (kg) CLstd/Foral (l×h-1×70 kg-1) 40 săptămâni post-concepţie 3,3 5,9 3 luni postnatal 6 8,8 6 luni postnatal 7,5 11,1 1 an postnatal 10 13,6 2 ani postnatal 12 15,6 5 ani postnatal 20 16,3 8 ani postnatal 25 16,3

*CLstd este estimarea populaţională pentru CL

În caz de insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei 10-30 ml/min), eliminarea paracetamolului este uşor întârziată, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variind între 2 şi 5,3 ore. Pentru metaboliţii glucuronoconjugaţi şi sulfoconjugaţi, viteza de eliminare este de 3 ori mai mică la pacienţii cu insuficienţă renală severă față de subiecţii sănătoşi. Ca urmare, în cazul administrării paracetamolului la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤ 30 ml/min) se recomandă creşterea intervalului minim dintre administrări la 6 ore (vezi pct. 4.2).

Parametrii farmacocinetici şi metabolizarea paracetamolului nu prezintă modificări la vârstnici. În cazul administrării la acest grup de pacienţi nu este necesară ajustarea dozei.

Datele non-clinice de siguranţă nu au evidenţiat niciun risc special pentru om, în afara datelor incluse în alte capitole ale Rezumatului Caracteristicilor Produsului.

Studiile privind toleranţa locală a paracetamolului, efectuate la şobolani şi iepuri, au arătat o bună tolerabilitate. Absenţa hipersensibilității întârziate de contact a fost testată la porcii de Guineea.

Nu există studii convenționale care să utilizeze standardele acceptate în prezent pentru evaluarea toxicității asupra funcției de reproducere și dezvoltării.

Manitol

Citrat de sodiu dihidrat

Acid acetic glacial (pentru ajustarea pH-ului)

Apă pentru preparate injectabile

Paracetamol B. Braun nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

Ambalaj sigilat 2 ani.

Perfuzia trebuie să înceapă imediat după conectarea recipientului la setul de administrare.

Stabilitatea fizică şi chimică în regim de utilizare (incluzând timpul de perfuzare), după diluarea în soluţiile enumerate la pct. 6.6 a fost demonstrată pentru un interval de 48 de ore, la 23 °C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioada de păstrare în cursul administrării şi condiţiile de păstrare înainte de utilizare sunt responsabilitatea utilizatorului.

A se păstra la temperaturi sub 30 °C.

A se păstra recipientul în cutie, pentru a fi ferit de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după prima deschidere și după diluare, vezi pct. 6.3.

Flacoane din polietilenă de joasă densitate a 50 ml şi 100 ml

Fiolă din polietilenă de joasă densitate: conţinut: 10 ml

Mărimi de ambalaj: 20 x 10 ml, 10 × 50 ml, 10 × 100 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale la eliminare.

Paracetamol B. Braun poate fi diluat până la o zecime, folosind soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) sau soluţie perfuzabilă de glucoză 50 mg/ml (5%) sau o combinație a ambelor soluții. Pentru perioada de valabilitate după diluare, vezi pct. 6.3.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

B. Braun Melsungen AG

Carl-Braun-Straße 1, 34212 Melsungen

Germania

9336/2016/01-02-03

Data ultimei reînnoiri a autorizației - septembrie 2016

Mai 2025