ORALAIR 300 IR comprimate sublinguale prospect medicament

ORALAIR 100 IR & 300 IR comprimate sublinguale

ORALAIR 300 IR comprimate sublinguale

Extract de alergen din polen de graminee: golomăţ (Dactylis glomerata L.), viţelar (Anthoxanthum odoratum

L.), zâzanie (Lolium perenne L.), firuţă (Poa pratensis L.) şi timoftică (Phleum pratense L.) 100 IR* sau 300 IR* per comprimat sublingual.

* IR (indice de reactivitate): unitatea IR a fost definită pentru a măsura gradul de alergenicitate al unui extract de alergen. Extractul de alergen conţine 100 IR/ml atunci când, în urma unui test de provocare efectuat prin înţepare a pielii, utilizând un Stallerpoint, produce o maculă cu diametrul de 7 mm la 30 de pacienţi sensibilizaţi cu alergenul respectiv (medie geometrică). Reactivitatea cutanată a acestor pacienţi este demonstrată, simultan, printr-un rezultat pozitiv la testul de înţepare cutanată utilizând fie fosfat de codeină 9%, fie diclorhidrat de histamină 10 mg/ml. Unitatea IR a firmei Stallergenes nu este comparabilă cu unităţile folosite de alţi fabricanţi de alergeni.

Un comprimat sublingual de 100 IR conţine lactoză monohidrat 83,1 - 83,6 mg.

Un comprimat sublingual de 300 IR conţine lactoză monohidrat 81,7 - 83,2 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat sublingual

Comprimatele de 100 IR sunt de culoare alb-bej, uşor pestriţe, gravate cu '100” pe ambele feţe.

Comprimatele de 300 IR sunt de culoare alb-bej, uşor pestriţe, gravate cu '300” pe ambele feţe.

Tratamentul rinitei alergice cu sau fără conjunctivită, determinate de polenul de graminee, la adulţi, adolescenţi şi copii (cu vârsta peste 5 ani) care prezintă simptome relevante din punct de vedere clinic, confirmate printr-un test cutanat pozitiv şi/sau un titru pozitiv al IgE specifice pentru unul dintre polenurile de graminee din grupul omolog al gramineelor Pooidae1.

1 Pooideae (temperat) grup omolog de graminee: Phleum pratense (Timoftică), Anthoxanthum odoratum (vițelar), Avena sativa (Ovăz), Dactylis glomerata (Golomăț), Festuca spp. (specii de Festuca), Holcus lanatus (iarba cailor), Hordeum vulgare (orz), Lolium perenne (raigras peren/englezesc), Poa pratensis (floarea fânului/iarbă albastră de Kentucky), Secale cereale (secară), Triticum aestivum (grâu).

Tratamentul cu ORALAIR trebuie prescris şi iniţiat numai de către medici cu pregătire adecvată şi experienţă în tratamentul bolilor alergice. În cazul tratamentului pediatric, medicii trebuie să aibă pregătirea şi experienţa adecvată cu privire la administrarea la copii şi adolescenţi.

Se recomandă ca primul comprimat de ORALAIR să fie administrat sub supraveghere medicală, după care pacientul să fie monitorizat timp de 30 de minute.

Tratamentul constă dintr-o fază de iniţiere (incluzând o creştere treptată a dozei, timp de 3 zile) şi o fază de întreținere.

Tratamentul de inițiere

Doza de ORALAIR trebuie crescută pe o perioadă de trei zile pentru a ajunge la doza de întreținere, conform următoarei scheme:

Ziua1 1 comprimat de 100 IR

Ziua 2 2 comprimate de 100 IR administrate simultan

Ziua 3 1 comprimat de 300 IR

Perioada de creștere a dozei poate fi prelungită când medicul consideră că este necesar, în funcție de starea pacientului.

Doza pentru adulți, adolescenți și copii este de 300 IR zilnic.

Tratamentul de întreținere trebuie continuat cu un comprimat sublingual ORALAIR 300 IR pe zi, până la sfârşitul sezonului în care este prezent polenul.

Tratamentul trebuie iniţiat cu aproximativ 4 luni înainte de perioada în care se anticipează începerea sezonului în care este prezent polenul şi trebuie menţinut până la sfârşitul acestui sezon.

Ghidurile internaționale de tratament se referă la o perioadă de tratament de minim 3 ani pentru imunoterapia cu alergeni (ITA) pentru a obține eficacitate de lungă durată după oprirea tratamentului.

Dacă nu se obţine o îmbunătăţire relevantă a simptomelor în cursul primului sezon în care este prezent polenul, nu este indicată continuarea tratamentului.

În general, dacă tratamentul este întrerupt pe o perioadă mai mică de 7 zile, acesta poate fi continuat ulterior.

Dacă perioada de întrerupere a tratamentului este mai mare de 7 zile, se recomandă reluarea tratamentului sub supraveghere medicală.

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte imunoterapia cu ORALAIR la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani.

Nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea ORALAIR la copiii cu vârsta sub 5 ani.

Nu sunt disponibile date privind tratamentul cu ORALAIR la copii, mai mult de un sezon în care este prezent polenul.

Dozele care trebuie folosite pentru adolescenţi şi copii după vârsta de 5 ani sunt aceleaşi cu cele pentru adulţi.

Mod de adminstrare

Comprimatele trebuie plasate sub limbă, până la dizolvarea completă (cel puţin 1 minut) şi apoi înghiţite.

Se recomandă administrarea comprimatelor în timpul zilei, în cavitatea bucală goală. Nu trebuie să consumați alimente și băuturi în următoarele 5 minute, după administrare.

- Hipersensibilitate la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;

- Astm bronșic sever, necontrolat și/sau instabil (FEV1 < 80 % din valoarea anticipată) sau exacerbare severă a astmului bronșic în ultimele 3 luni;

- Pacienți cu boală autoimună activă sau slab controlată, defecte imune, imunodeficiențe, imunosupresie sau boli neoplazice maligne cu relevanță actuală a bolii;

- Inflamaţii orale severe (cum sunt lichenul plan oral, ulceraţiile orale sau micozele orale).

- Inițierea tratamentului cu imunoterapie alergenică în timpul sarcinii este contraindicată (vezi pct. 4.6).

Reacții alergice severe

Ca și în cazul oricărei imunoterapii alergene, pot să apară reacţii alergice severe care includ tulburări larigofaringiene severe sau reacţii alergice sistemice (adică, debut acut al unei afecțiuni cutanate, la nivelul mucoaselor, sau al ambelor, afectarea respirației, simptome gastro-intestinale persistente sau scăderea tensiunii arteriale şi/sau simptome asociate). Pacienţii trebuie informaţi cu privire la semne şi simptome asociate care pot să apară, instruiți să solicite îngrijiri medicale imediat și să întrerupă tratamentul. Reluarea tratamentului se poate face numai la recomandarea medicului.

Reacție alergică sistemică anterioară la imunoterapia cu alergeni

Inițierea tratamentului cu ORALAIR la pacienții care au avut anterior o reacție alergică sistemică la imunoterapia anterioară cu alergeni trebuie evaluată cu atenție și trebuie să existe măsuri disponibile pentru tratamentul unor reacții alergice posibile.

Astm bronșic

Astmul bronșic este un factor de risc cunoscut pentru reacții alergice sistemice severe. Statusul asmatic trebuie evaluat cu atenție înainte de începerea tratamentului (vezi pct. 4.3).

Pacienții diagnosticați cu astm bronșic trebuie evaluați la inițierea și pe toată durata tratamentului cu

ORALAIR. Nu se recomandă întreruperea bruscă a medicamentelor pentru controlul astmului după inițierea tratamentului cu ORALAIR.

Pacienții cu astm bronșic concomitent cu tratamentul trebuie instruiți să solicite imediat îngrijiri medicale dacă starea lor se deteriorează brusc.

La pacienții cu astm bronșic care prezintă o infecție acută a tractului respirator, inițierea tratamentului cu

ORALAIR trebuie amânată până la remiterea infecției.

Pacienții cu boli cardiovasculare pot avea risc crescut în cazul reacțiilor alergice sistemice. Acest aspect trebuie luat în considerare înainte de a iniția tratamentul cu ORALAIR.

Betablocante adrenergice

Pacienții care iau betablocante adrenergice pot fi neresponsivi la dozele uzuale de adrenalină utilizate pentru tratamentul reacțiilor sistemice grave, care includ anafilaxia. În mod specific betablocantele adrenergice antagonizează efectul cardiostimulator și bronhodilatator al adrenalinei.

IMAO, antidepresive triciclice și inhibitori COMT

Imunoterapia cu alergeni la pacienții tratați cu inhibitori ai monoaminooxidazei (IMAO), antidepresive triciclice sau inhibitori ai catecol-O-metiltransferazei (COMT) trebuie evaluată atent, deoarece aceste tratamente ar putea accentua efectul adrenalinei.

Reacții alergice locale ușoare până la moderate

Tratamentul constă în expunerea la alergeni la care pacientul este alergic. Prin urmare, pot fi de așteptat reacții alergice locale ușoare sau moderate în zona orofaringiană (de exemplu, prurit oral, iritație a gâtului, prurit otic). Dacă pacientul prezintă reacții semnificative la locul aplicării, poate fi luat în considerare tratamentul simptomatic (de exemplu, antihistaminice).

Leziuni bucale

În cazul unei intervenţii chirurgicale la nivelul cavităţii bucale, care includ extracţia dentară, inițierea tratamentului cu ORALAIR trebuie amânată și tratamentul aflat în desfășurare trebuie întrerupt până la vindecarea completă a cavității bucale.

Esofagită eozinofilică

A fost raportată, în asociere cu ORALAIR, esofagita eosinofilică. Dacă în timpul tratamentului cu

ORALAIR apar simptome gastro-esofagiene severe sau persistente, care includ disfagie sau dureri toracice,

ORALAIR trebuie întrerupt și pacientul trebuie evaluat de către medicul curant. Tratamentul trebuie întrerupt numai la recomandarea medicului.

Boli autoimune în remisie

ORALAIR trebuie prescris cu prudenţă la pacienţii cu boală autoimună în remisie

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic nu conține sodiu.

Nu au fost efectuate studii cu privire la interacțiuni.

În studiile clinice cu ORALAIR, în cadrul cărora pacienţii au utilizat medicamente pentru tratamentul simptomelor alergice (antihistaminice, corticosteroizi), nu au fost raportate interacţiuni.

Nu sunt disponibile date privind posibilele riscuri pe care le implică imunoterapia cu alţi alergeni administrată concomitent cu tratamentul cu ORALAIR.

Terapia concomitentă cu medicamentele antialergice simptomatice sau medicamente anti-IgE, de exemplu omalizumab, poate crește nivelul de toleranță al pacientului la imunoterapie. Acest aspect trebuie considerat la întreruperea unor astfel de medicamente.

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte vaccinările simultane cu tratamentul cu ORALAIR. După evaluarea clinică a stării generale a pacientului, vaccinarea poate fi efectuată fără întreruperea tratamentului cu ORALAIR.

Nu există date clinice privind utilizarea ORALAIR la femeile gravide.

Studiile la animale nu indică efecte dăunătoare directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

Tratamentul cu ORALAIR nu trebuie inițiat în timpul sarcinii (vezi pct.4.3) din cauza riscului potențial de reacții alergice sistemice grave (reacții anafilactice).

Dacă sarcina apare în cursul tratamentului, utilizarea ORALAIR poate continua, dacă este necesar, dar numai sub strictă supraveghere medicală.

Nu se cunoaşte dacă extractele de alergen din polen din 5 graminee se excretă în lapte.

Ca măsură de precauţie, este preferabil să se evite iniţierea unei imunoterapii alergene în timpul alăptării.

Oricum, deoarece expunerea sistemică la substanţa activă din ORALAIR a unei femei care alăptează este neglijabilă, utilizarea ORALAIR în timpul alăptării poate fi luată în considerare, ţinând cont de beneficiul tratamentului pentru femeie şi beneficiul alăptării pentru copil.

La om, nu există date disponibile privind fertilitatea.

La animal, nu au fost efectuate studii asupra fertilităţii cu substanţa activă din ORALAIR. Oricum, examinarea histopatologică a organelor reproducătoare masculine şi feminine nu au revelat efecte adverse în studiile de toxicitate cu doză repetată cu extractul de alergen din polen din 5 graminee.

ORALAIR nu are nicio influenţă sau are o influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

În cursul tratamentului cu ORALAIR, pacienţii sunt expuşi la alergeni care pot determina simptome alergice la nivelul locului de aplicare şi/sau sistemice.

Ca urmare, în cursul perioadei de tratament este de aşteptat apariţia unor reacţii alergice la nivelul locului de aplicare uşoare până la moderate (adică, prurit sau iritaţie la nivelul gâtului).

Dacă un pacient prezintă reacţii adverse la nivelul locului de aplicare în cursul tratamentului, poate fi luată în considerare administrarea unui tratament simptomatic (de exemplu, cu antihistaminice).

În studiile clinice controlate placebo au fost incluşi 1038 de pacienţi adulţi şi 154 de pacienţi copii cu rino-conjunctivită alergică determinată de polenul de graminee, cărora li s-a administrat o doză de ORALAIR 300 IR pe zi. Reacţiile adverse raportate de aceşti pacienţi sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Majoritatea reacţiilor adverse care au condus la retragerea prematură din studiu au fost în concordanţă cu reacţiile de la locul de aplicare. Acestea au fost non-grave, de intensitate uşoară sau medie.

Lista tabelară a reacţiilor adverse clasificate pe aparate, sisteme şi organe, şi în funcţie de frecvenţa de apariţie [foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10000 şi <1/1000)]. În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea severității acestora. Reacțiile adverse la medicamente raportate în timpul supravegherii după punerea pe piață sunt prezentate în tabelul de mai jos cu o frecvență 'necunoscută'.

Aparate, organe şi Frecvenţă Reacţie adversă sisteme

Infecţii şi infestări Frecvente Rinofaringită, rinită

Mai puţin frecvente Herpes oral, otită

Tulburări hematologice Mai puţin frecvente Limfoadenopatie şi limfatice

Tulburări ale sistemului Mai puţin frecvente Hipersensibilitate, sindrom de alergie orală imunitar Cu frecvență Reacție anafilactică necunoscută

Tulburări psihice Mai puţin frecvente Depresie

Tulburări ale sistemului Foarte frecvente Cefalee nervos

Mai puţin frecvente Amețeală, disgeuzie, somnolenţă,

Rare Anxietate

Tulburări oculare Frecvente Conjuctivită, prurit ocular, lacrimație excesivă Edem ocular, hiperemie oculară, ochi uscat

Tulburări acustice şi Frecvente Prurit otic vestibulare Disconfort otic

Tulburări vasculare Rare Înroșirea bruscă a feței și gâtului

Tulburări respiratorii, Foarte frecvente Iritaţie la nivelul gâtului toracice şi mediastinale Frecvente Edem faringian, astm bronşic, dispnee, tuse, disfonie, rinită alergică (congestie nazală, strănut, rinoree, disconfort nazal), congestia sinusurilor

Mai puţin frecvente Edem laringian, wheezing, senzaţie de constricție a gâtului, hipoestezie faringiană,

Tulburări gastro- Foarte frecvente Prurit oral intestinale Frecvente Edem oral, edem lingual, edem labial, vezicule orofaringiene, stomatită, diaree, vărsături, durere abdominală, dispepsie, disfagie, greaţă, glosodinie, hipo- și parestezie orală, durere și disconfort orofaringian, disconfort oral, prurit lingual și labial, xerostomie, uscăciune faringiană

Mai puţin frecvente Edemul palatin, gastrită, reflux gastroesofagian, ulceraţii bucale, durere esofagiană, durere orală, cheilită, eructaţii, gingivită, glosită, odinofagie, afectare orală, hipertrofia glandelor salivare, hipersecreție salivară, boli ale limbii

Cu frecvență necunoscută Esofagită eozinofilică

Afecţiuni cutanate şi ale Frecvente Urticarie, dermatită atopică, prurit, ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente Angioedem, erupție cutanată tranzitorie, acnee

Rare Edem facial

Tulburări generale şi la Frecvente Disconfort toracic nivelul locului de administrare Mai puţin frecvente Senzaţie de nod în gât, astenie, simptome asemănătoare gripei

Investigaţii diagnostice Rare Valori crescute ale numărului de eozinofile

Leziuni, intoxicaţii şi Mai puţin frecvente Excoriaţii complicaţii legate de procedurile utilizate

În cadrul unui studiu clinic efectuat la pacienţi adulţi trataţi cu ORALAIR pe parcursul a trei sezoane consecutive în care este prezent polenul s-a observat că reacţiile adverse raportate în timpul sezoanelor doi şi trei (de tratament) au fost mai puţine şi au avut o frecvenţă mult mai redusă în comparaţie cu cele raportate în primul sezon de tratament.

În cursul tratamentului cu ORALAIR, pacienţii sunt expuşi la alergeni care pot determina simptome alergice la nivelul locului de aplicare şi/sau sistemice.

Ca urmare, în cursul perioadei de tratament este de aşteptat apariţia unor reacţii alergice la nivelul locului de aplicare (de exemplu, prurit sau iritaţie la nivelul gâtului). Dacă un pacient prezintă reacţii adverse la nivelul locului de aplicare în cursul tratamentului, poate fi luată în considerare administrarea unui tratament simptomatic (de exemplu, cu antihistaminice).

Similar cu orice imunoterapie alergenă, pot să apară reacţii alergice severe, inclusiv tulburări larigofaringiene severe sau reacţii anafilactice (adică, instalarea acută a unor simptome la nivelul pielii şi/sau la nivelul mucoaselor, deprimare respiratorie, simptome gastro-intestinale persistente sau reducerea presiunii sanguine şi/sau simptome asociate). Pacienţii trebuie să primească informaţii despre semnele şi simptomele asociate care pot să apară şi în asemenea cazuri, este necesar un consult medical imediat, iar tratamentul trebuie imediat întrerupt. Reluarea tratamentului se poate face numai la indicaţia medicului.

În general, profilul de siguranţă la copii şi adolescenţi este similar cu cel pentru adulţi. Următoarele reacţii prezentate în lista tabelară au fost raportate cu o incidenţă mai mare la copii şi adolescenţi: tuse, rinofaringită, edem la nivelul cavităţii bucale (foarte frecvente), sindrom de alergie orală, cheilită, glosită, senzaţie de nod în gât, disconfort la nivelul urechilor (frecvente).

Următoarele reacţii au fost raportate la copii şi adolescenţi suplimentar faţă de cele incluse în lista tabelară:

tonsilită, bronşită (frecvente), dureri toracice (mai puţin frecvente).

Reacţii adverse raportate după punerea pe piaţă a medicamentului

Următoarele reacţii adverse au fost raportate la adulţi, adolescenţi şi copii în perioada de după punerea pe piaţă a medicamentului: exacerbarea astmului bronşic, reacţii alergice sistemice, esofagite eosinofilice.

Frecvenţa acestor reacţii la tratamentul cu ORALAIR este necunoscută.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj.

Dacă sunt utilizate doze mai mari decât doza zilnică recomandată, riscul de reacţii adverse, incluzând reacţii adverse sistemice sau reacţii adverse locale severe, este crescut. În cazul apariţiei unor simptome severe cum sunt angioedem, dificultăţi la înghiţire, dificultăţi la respiraţie, modificări ale vocii sau senzaţie de plenitudine la nivelul gâtului, este necesar un consult medical imediat.

În caz de supradozaj, reacţiile adverse trebuie tratate simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: extracte de alergen, polen de graminee, codul ATC: V01AA02

Mecanism de acţiune și efecte farmacodinamice

ORALAIR este utilizat pentru tratamentul pacienţilor cu simptome specifice de alergie, mediate prin IgE, cum este rinita alergică însoţită sau nu de conjunctivită, determinată de polenul de graminee.

Sistemul imunitar reprezintă ţinta efectului farmacodinamic. Scopul este acela de a induce un răspuns imun împotriva alergenului cu care este tratat pacientul. Mecanismul de acţiune complet şi exact privind efectul clinic al imunoterapiei specifice nu este pe deplin înţeles şi documentat. S-a demonstrat că tratamentul cu

ORALAIR induce un răspuns imun sistemic de tip competitiv împotriva polenului de graminee, precum şi o creştere a IgG specifice. Relevanţa clinică a acestor constatări nu a fost stabilită.

Studiul VO34.04:

A fost efectuat un studiu european, multicentric, multinaţional, randomizat, dublu-orb, controlat placebo.

Studiul a inclus 628 de adulţi cu rinită alergică sezonieră şi/sau rino-conjunctivită determinate de polenurile de graminee, confirmate prin testele cutanate şi/sau un titru pozitiv al IgE specifice polenurilor de graminee.

Pacienţii au fost randomizaţi în 4 grupuri: placebo (n=156), ORALAIR 100 IR pe zi (n=157), ORALAIR 300 IR pe zi (n= 155) şi ORALAIR 500 IR pe zi (n=160).

La fiecare pacient s-a administrat o doză sublinguală o dată pe zi, timp de aproximativ 4 luni, înainte de începerea sezonului în care este prezent polenul, acest tratament continuând pe toată durata acestui sezon.

Analiza rezultatelor a avut la bază 569 de pacienţi evaluabili (placebo n=148; ORALAIR 100 IR n=142;

ORALAIR 300 IR n=136; ORALAIR 500 IR n=143). Determinarea eficacităţii s-a făcut conform Scorului total al simptomelor de rino-conjunctivită STSR (a se vedea detaliile mai jos), în decursul acestui sezon în care este prezent polenul.

Rezultatele acestui studiu au indicat o eficacitate comparabilă a dozelor de 500 IR şi 300 IR, iar datele privind siguranţa au indicat un avantaj pentru doza de 300 IR, ceea ce a condus la recomandarea dozei de 300 IR pe zi.

Comparaţia de eficacitate între grupul tratat cu 300 IR şi grupul la care s-a administrat placebo (numărul de subiecţi incluşi în populaţia în intenţie de tratament (ITT) a fost de 136, respectiv 148) a arătat următoarele rezultate:

Studiul VO34.04: rezultatele cu privire la eficacitate (în decursul acelui sezon în care este prezent polenul)

Criteriul final principal de evaluare

ORALAIR

Placebo 300 IR

Valoare medie Diferenţa

Valoare Diferenţa medie (DS) medie Valoarea

Studiul VO34.04 medie (DS) absolută corectată relativă* p** [IÎ 95%]

Valoarea %

Valoarea mediană mediană

Scorul simptomelor de 3,58 (2,98) 4,93 (3,23)

- 1,39 [-2,09;-0,69] 27,3% 0,0001 rino-conjunctivită A 2,91 4,62

*Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA

A Scorul simptomelor: scorurile medii totale pe zi, pentru fiecare pacient, în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee. Simptomele de rino-conjunctivită au inclus strănutul, rinoreea, pruritul nazal, congestia nazală, scurgerile apoase oculare şi pruritul ocular (intervalul de scor 0-18, valoarea superioară 18 indicând un nivel permanent foarte sever în ceea ce priveşte toate cele şase simptome).

Criteriile finale secundare de evaluare

ORALAIR 300

Placebo

IR

Valoarea Diferenţa

Valoarea medie Diferenţa medie medie (DS) medie Valoarea

Studiul VO34.04 (DS) absolută corectată [IÎ relativă* p** 95%]

Valoarea %

Valoarea mediană mediană

Utilizarea de medicamente 19,7% (24,8) 27,9 % (29,3) pentru - - - tratamentul 10,6% 19,7% episodului acut B 1,08 (0,96) 1,37 (1,01)

Scorul de calitate

C -0,25 [-0,47 ; -0,04] 21,1% <0,0199 a vieţii 0,89 1,20

* Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA

B Utilizarea de medicamente pentru tratamentul episodului acut: procentajul de zile per pacient, care cuprinde cel puţin o administrare de medicamente pentru tratamentul episodului acut, valoarea p 0,0194 NS (Wilcoxon).

C Calitatea vieţii a fost evaluată la punctul culminant al sezonului în care este prezent polenul, utilizând Chestionarul de calitate a vieţii în rino-conjunctivită CCVR (intervalul de scor 0-7, un scor mai mare reflectând un interval al calităţii vieţii mai deteriorat).

Evaluarea globală a eficacităţii tratamentului de către pacienţi a arătat că 119/136 pacienţi (88%) din grupul tratat cu ORALAIR 300 IR şi 108/148 pacienţi (73%) din grupul la care s-a administrat placebo au observat o îmbunătăţire uşoară până la moderată sau bună până la excelentă a simptomatologiei, comparativ cu antecedentele lor referitoare la sezonul cu polen anterior.

Rezultatele analizei ANCOVA în ceea ce priveşte fiecare dintre cele şase scoruri individuale medii ale simptomelor, cu valori de la 0 la 3, au demonstrat o diferenţă în favoarea comprimatului 300 IR comparativ cu placebo pentru strănut (-0,19), rinoree (-0,23), prurit nazal (-0,23), congestie nazală (-0,28), prurit ocular (-0,24) şi scurgeri apoase oculare (-0,21).

Proporţia pacienţilor care nu au utilizat medicamente pentru tratamentul episodului acut a fost de 35,3% în grupul tratat cu 300 IR şi de 27,0% în grupul la care s-a administrat placebo (NS).

Criteriile finale de evaluare post-hoc (evaluate după revelarea datelor):

ORALAIR

Placebo 300 IR

Valoarea Diferenţa

Valoarea Diferenţa medie medie (SD) medie Valoarea

Studiul VO34.04 medie (SD) absolută corectată relativă * p [IÎ 95%]

Valoarea %

Valoarea mediană mediană 4,17 (3,39) 5,88 (3,82)

Scorul mediu corectat al

D -1,84 [-2,66;-1,02] 29,1% <0,0001** simptomelor 3,57 5,26

Scorul mediu de utilizare a 0,31 (0,43) 0,48 (0,53) medicamentelor pentru -0,17 [-0,29;-0,05] 35,04% 0,0047** tratamentul episodului 0,16 0,31 acut E 43,5% 28,7% (30,7)

F (33,8)

PZCS 2-0 - - 0,0001*** 38,6 17,1 25,3% 14,9% (23,6) (30,2)

PZFS G - - 0,0006*** 0,0 10,9

* Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA/*** Valoarea p Wilcoxon

D Scorul Mediu Corectat al Simptomelor (SMCS): scorurile medii de simptome corectate, în funcţie de utilizarea de medicamente pentru tratamentul episodului acut (pentru fiecare pacient, utilizând scorurile simptomelor pe zile şi utilizarea pe zi a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut).

E Scorul mediu de utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut: scorul mediu pe zi al utilizării medicamentelor pentru tratamentul episodului acut, pentru fiecare pacient în parte, în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee. Tratamentele utilizate au fost evaluate sub formă de scor, după cum urmează: fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut = 0, utilizare de antihistaminice (pe cale orală şi/sau intraoculară) = 1, utilizare de corticosteroizi pe cale nazală = 2 şi utilizare de corticosteroizi pe cale orală = 3.

F Procentajul Zilelor cu Control al Simptomelor (PZCS2-0): procentajul zilelor cu un scor al simptomelor nu mai mare de 2 şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut.

G Procentajul Zilelor Fără Simptome şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut (PZFS):

procentajul zilelor fără simptome şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut.

Şaizeci şi unu de pacienţi (45%) din grupul de tratament cu doza de 300 IR a prezentat mai mult de 50% de zile cu Control al Simptomelor (cu un scor al simptomelor nu mai mare de 2 şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut) în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee, comparativ cu 40 de pacienţi (27%) din grupul la care s-a administrat placebo.

Studiul V052.06

A fost efectuat un studiu european, multicentric, multinaţional, randomizat, dublu-orb, controlat placebo (studiul VO52.06). Studiul a inclus 278 de pacienţi cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 ani, cu rinită alergică sezonieră şi/sau rino-conjunctivită, cauzate de polenurile de graminee, după cum o confirmă testele cutanate şi un titru pozitiv al IgE specifice polenurilor de graminee.

Pacienţii au fost randomizaţi în 2 grupuri: placebo (n=139) şi ORALAIR 300 IR pe zi (n= 139). La fiecare pacient s-a administrat o doză sublinguală o dată pe zi, timp de aproximativ 4 luni, înainte de începerea sezonului în care este prezent polenul, acest tratament continuând pe toată durata acestui sezon. În primele 3 zile ale fazei de tratament a fost utilizată o schemă de creştere treptată a dozei, prin care aceasta a fost mărită cu câte 100 IR pe zi, începând de la o doză iniţială de 100 IR şi mergând până la o doză zilnică de 300 IR.

Analiza rezultatelor a avut la bază 266 de pacienţi evaluabili (placebo n=135 şi Oralair 300 IR n=131).

Determinarea eficacităţii s-a făcut conform Scorului total al simptomelor de rino-conjunctivită STSR (vezi detaliile de mai jos) în decursul acestui sezon în care este prezent polenul.

Analiza eficacităţii în grupul tratat cu doza de 300 IR comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo (numărul de subiecţi incluşi în populaţia în intenţie de tratament (ITT) a fost de 131, respectiv 135) a arătat următoarele rezultate:

Studiul VO52.06: rezultate cu privire la eficacitate (în decursul acelui sezon în care este prezent polenul):

Criteriul final principal de evaluare

ORALAIR

Placebo 300 IR

Valoare Diferenţa

Valoare medie Diferenţa medie medie (DS) medie Valoarea

Studiul VO52.06 (DS) absolută corectată relativă* p** [IÎ 95%]

Valoarea %

Valoarea mediană mediană

Scorul simptomelor de 3,25 (2,86) 4,51 (2,93)

- 1,13 [-1,80 ; -0,46] 287,09% 0,001 rino-conjunctivită A 2,48 4,08

*Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA

A Scorul simptomelor: scorurile medii totale pe zi ale simptomelor de rino-conjunctivită, pentru fiecare pacient în parte, în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee. Simptomele de rino-conjunctivită au inclus strănutul, rinoreea, pruritul nazal, congestia nazală, scurgerile apoase oculare şi pruritul ocular (intervalul de scor 0-18, valoarea superioară 18 indicând un nivel permanent foarte sever în ceea ce priveşte toate cele şase simptome).

Criteriile finale secundare de evaluare

ORALAIR Placebo 300 IR Valoare

Diferenţa

Valoare medie Diferenţa medie medie Valoarea

Studiul VO52.06 medie (DS) (DS) absolută corectată relativă* p** [IÎ 95%] %

Valoarea Valoarea mediană mediană

Scorul mediu de utilizare a 0,60 (0,61) medicamentelor pentru 0,79 (0,65) -0,20 [-0,34; -0,06] 24,10% 0,0064 tratamentul episodului acut 0,76

B 0,39

Utilizarea de medicamente 35,4% 46,5% pentru tratamentul (33,2) (34,6) - - - episodului acut C 26,8% 49,0%

*Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA

B Scorul mediu de utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut: scorul mediu de utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut pentru fiecare pacient în parte, în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee. Tratamentele utilizate au fost evaluate ca scor după cum urmează: fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut = 0, utilizare de antihistaminice (pe cale orală şi/sau intraoculară) = 1, utilizare de corticosteroizi pe cale nazală = 2 şi utilizare de corticosteroizi pe cale orală = 3.

C Utilizare de medicamente pentru tratamentul episodului acut: procentajul zilelor per pacient cu cel puţin o administrare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut, valoarea p 0,0146 NS (Wilcoxon).

Scorurile individuale ale simptomelor: rezultatele analizei ANCOVA aplicate fiecăruia dintre cele şase scoruri medii ale simptomelor individuale cuprinse între 0 şi 3 au indicat o diferenţă în favoarea comprimatului de 300 IR, comparativ cu placebo, pentru rinoree (-0,16), congestie nazală (-0,26), prurit ocular (-0,33) şi scurgeri apoase oculare (-0,21).

Proporţia de pacienţi care nu au utilizat medicamente pentru tratamentul episodului acut a fost de 18,3% în grupul tratat cu doza de 300 IR şi de 14,8% în grupul la care s-a administrat placebo (NS).

Criteriile finale de evaluare post-hoc (evaluate după relevarea datelor):

ORALAIR Placebo 300 IR Valoare

Diferenţa

Valoare medie medie (DS) Diferenţa medie medie Valoarea

Studiul VO52.06 (DS) absolută corectată relativă* p [IÎ 95%] %

Valoarea Valoarea mediană mediană

Scorul mediu corectat 4,30 (3,57) 6,12 (3,85)

- 1,64 [-2,51 ; -0,78] 29,8% 0,0002** al simptomelor D 3,33 5,28 33,8% (30,0)

E 23,7% (27,2)

PZCS 2-0 - - 0,0107*** 12,2 30,0 19,2% (24,9)

F 10,5% (18,4)

PZFS - - 0,0037*** 0,0 5,2

* Diferenţa medie relativă: Diferenţa absolută/Placebo

** Valoarea p ANCOVA/*** Valoarea p Wilcoxon

D Scorul mediu corectat al simptomelor (SMCS): scorurile medii de simptome corectate în funcţie de utilizarea medicamentelor pentru tratamentul episodului acut (pentru fiecare pacient, utilizând scorurile simptomelor pe zi şi utilizarea pe zi a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut).

E Procentajul Zilelor cu Control al Simptomelor (PZCS2-0): procentajul zilelor cu un scor al simptomelor nu mai mare de 2 şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut.

F Proporţia Zilelor Fără Simptome şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut (PZFS):

procentajul zilelor fără simptome şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut.

Patruzeci şi patru de pacienţi (34%) din grupul tratat cu doza de 300 IR a prezentat mai mult de 50% Zile cu

Control al Simptomelor (cu un scor al simptomelor nu mai mare de 2 şi fără utilizare a medicamentelor pentru tratamentul episodului acut) în decursul sezonului în care este prezent polenul de graminee, comparativ cu 26 de pacienţi (19%) din grupul la care s-a administrat placebo.

Majoritatea alergenilor aflaţi în compoziţia ORALAIR reprezintă un amestec de proteine şi glicoproteine. Nu există o biodisponibilitate directă a alergenilor intacţi în sânge. De aceea, nu au fost efectuate studii farmacocinetice la animale sau la om pentru a investiga profilul farmacocinetic şi metabolizarea ORALAIR.

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor privind toxicitatea după administrarea unei doze unice, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea, toleranţa locală şi dezvoltarea embriofetală.

În studiile de toxicitate juvenilă efectuate la şobolan, administrarea zilnică timp de 10 săptămâni a celei mai mari doze (de 300 de ori mai mare decât doza maximă terapeutică utilizată la om) a fost asociată cu o valoare semnificativ redusă a APTT (timpul de tromboplastină parţial activată) numai la masculi, dar nu au fost găsite nici semne clinice nici dovezi histopatologice.

- Celuloză microcristalină;

- Croscarmeloză sodică;

- Lactoză monohidrat

- Stearat de magneziu;

- Manitol (E421);

- Dioxid de siliciu coloidal anhidru;

Nu este cazul.

3 ani.

Aceste medicamente nu necesită condiţii de temperatură speciale de păstrare.

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejate de umiditate.

100 IR și 300 IR

Un blister mic cu 3 comprimate sublinguale de 100 IR și un blister cu 28 de comprimate sublinguale de 300

IR.

Fiecare blister (Al/Al) este compus dintr-un film (poliamidă-aluminiu-clorură de polivinil) pe o parte şi o folie termosudată (aluminiu) acoperită cu un lac (vinil), pe cealaltă parte. Celulele blisterului sunt numerotate.

Mărimea ambalajului: 31 comprimate sublinguale.

300 IR

Un blister cu 30 de comprimate sublinguale de 300 IR.

Blisterul (Al/Al) este compus dintr-un film (poliamidă-aluminiu-clorură de polivinil) pe o parte şi o folie termosudată (aluminiu) acoperită cu un lac (vinil), pe cealaltă parte.

Celulele blisterului sunt numerotate.

Mărimea ambalajului: 30 și 90 de comprimate sublinguale.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

STALLERGENES 6 rue Alexis de Tocqueville 92160 Antony

Franţa

Tel. 0033 (0) 1 55 59 20 00

Fax 0033 (0) 155 59 21 68

ORALAIR 100 IR & 300 IR - 5858/2013/01

ORALAIR 300 IR - 5859/2013/01-02

Autorizare- Martie 2010

Data ultimei reînnoiri - Octombrie 2013

Octombrie 2023