NIMELID 100mg granule suspensie orală prospect medicament

Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală

Un plic cu granule pentru suspensie orală conţine nimesulidă 100 mg.

Excipient cu efect cunoscut: zahăr.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Granule pentru suspensie orală în plic.

Nimelid se prezintă sub formă de granule de culoare slab gălbuie cu miros specific de portocale.

Tratamentul durerii acute (vezi pct. 4.2).

Tratamentul dismenoreei primare.

Nimesulid trebuie prescris doar ca tratament de linia a doua.

Decizia de a prescrie nimesulidă trebuie să se bazeze pe evaluarea riscului global al fiecărui pacient (vezi pct. 4.3 și pct. 4.4).

Pentru a reduce riscul reacțiilor adverse trebuie utilizată doza minimă eficace cea mai scurtă perioadă (vezi pct. 4.4).

Nimelid trebuie utilizat cea mai scurtă perioadă, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Durata maximă a unei cure de tratament cu nimesulidă este de 15 zile.

Doza este de 100 mg nimesulidă (un plic cu granule pentru suspensie orală Nimelid) de două ori pe zi, după masă.

Nu este necesară reducerea dozei zilnice la pacienţii vârstnici (vezi pct. 5.2).

Copii sub 12 ani

Nimelid este contraindicat la această grupă de vârstă (vezi şi pct. 4.3).

Adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani)

Ţinând cont de profilul farmacocinetic la adulţi şi de proprietăţile farmacodinamice ale nimesulidei, nu este necesară ajustarea dozei la această grupă de vârstă.

Ţinând cont de proprietăţile farmacocinetice, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min).

La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei < 30 ml/min) Nimelid este contraindicat (vezi pct. 4.3 și pct. 5.2).

La pacienţi cu insuficienţă hepatică este contraindicată administrarea de Nimelid (vezi pct. 4.3 și pct. 5.2).

* Hipersensibilitate cunoscută la substanța activă sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct.

6.1.

* Antecedente de reacţii de hipersensibilitate (de exemplu, bronhospasm, rinită, urticarie, polipi nazali) la administrarea de acid acetilsalicilic sau alte medicamente AINS.

* Antecedente de reacţii hepatotoxice la nimesulidă.

* Expunere concomitentă la substanţe cu potenţial hepatotoxic.

* Alcoolism, dependenţă medicamentoasă.

* Antecedente de ulceraţii sau hemoragii gastro-intestinale, asociate cu administrarea anterioară de tratament cu AINS.

* Ulcer gastric sau duodenal activ, antecedente de ulceraţii recurente sau hemoragii gastro-intestinale (două sau mai multe episoade distincte de ulceraţii sau sângerări dovedite).

* Hemoragii cerebrovasculare sau alte tipuri de hemoragii sau sângerări active.

* Tulburări severe de coagulare.

* Insuficienţă cardiacă severă.

* Insuficienţă renală severă.

* Insuficienţă hepatică.

* Pacienţi cu febră şi/sau simptome asemănătoare gripei.

* Copii sub 12 ani.

* Trimestrul al treilea de sarcină şi perioada de alăptare (vezi pct. 4.6 și pct. 5.3).

Administrarea concomitentă de Nimelid 100 mg cu AINS, inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenază-2, nu este recomandată. În timpul tratamentului cu Nimelid, pacienţii trebuie sfătuiţi să nu utilizeze alte analgezice.

Riscul apariţiei reacţiilor adverse poate fi redus prin utilizarea nimesulidei 100 mg granule cea mai scurtă perioadă (vezi pct. 4.2).

Tratamentul trebuie întrerupt dacă nu se observă nicio ameliorare.

Rareori, s-a raportat că administrarea nimesulidei a fost asociată cu reacţii hepatice grave, inclusiv cazuri foarte rare, letale (vezi, de asemenea, pct. 4.8). La pacienţii la care, în timpul tratamentului cu

Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală, apar simptome sugestive pentru afectarea hepatică (de exemplu, anorexie, greaţă, vărsături, dureri abdominale, oboseală, urină închisă la culoare) sau la pacienţii la care apare modificarea testelor funcţionale hepatice, tratamentul trebuie întrerupt. La aceşti pacienţi nu se recomandă reluarea administrării nimesulidei. După administrarea pe perioadă scurtă de timp s-a raportat afectare hepatică, în cele mai multe cazuri reversibilă.

Dacă în timpul tratamentului cu nimesulidă pacienţii prezintă febră şi/sau simptome asemănătoare gripei, tratamentul trebuie întrerupt.

Hemoragii gastrointestinale, ulceraţii şi perforaţii: hemoragii gastrointestinale, ulceraţii/perforaţii, care pot fi letale, s-au raportat la administrarea tuturor AINS, oricând pe perioada tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de tulburări gastrointestinale.

La pacienţii vârstnici şi la pacienţii cu antecedente de ulcer, în special dacă au fost complicaţii cu hemoragie sau perforaţii (vezi pct. 4.3), riscul de apariţie al hemoragiilor gastrointestinale, ulceraţiilor sau perforaţiei este mai mare la doze crescute de AINS. La aceşti pacienţi tratamentul trebuie început cu doza cea mai mică disponibilă. La aceşti pacienţi, precum şi la pacienţii cărora li se administrează concomitent doze scăzute de acid acetilsalicilic sau alte medicamente care cresc riscul de apariţie al efectelor gastrointestinale (vezi pct. 4.5) trebuie luată în considerare administrarea concomitentă de medicamente protectoare (exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni).

Pacienţii cu antecedente de toxicitate gastrointestinală, în special vârstnicii, trebuie să anunţe medicului orice simptom neobişnuit de afectare abdominală (în special hemoragii gastrointestinale), care poate apărea mai ales la începutul tratamentului.

Hemoragii gastrointestinale sau ulceraţii/perforaţii pot să apară în orice moment în timpul tratamentului, cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastrointestinale.

Dacă apare hemoragia gastrointestinală sau ulceraţia, administrarea nimesulidei trebuie să fie întreruptă. Nimesulida trebuie să fie administrată cu precauţie la pacienţii cu tulburări gastrointestinale, inclusiv antecedente de ulcer peptic, antecedente de hemoragie gastrointestinală, colită ulceroasă sau boala Crohn.

Pacienţii cărora li se administrează concomitent, pe cale orală, medicamente care pot creşte riscul de apariţie al ulcerului sau hemoragiei gastrointestinale, cum sunt corticosteroizii, anticoagulantele (warfarina), inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sau medicamente antiplachetare cum este acidul acetilsalicilic trebuie atent monitorizaţi (vezi pct. 4.5).

Tratamentul trebuie întrerupt în cazul în care apar hemoragii gastrointestinale sau ulceraţii la pacienţii aflaţi în tratament cu Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală.

AINS trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu afecţiuni gastrointestinale în antecedente (colită ulcerativă sau boală Crohn), deoarece li se pot exacerba aceste afecţiuni (vezi pct 4.8 Reacţii adverse).

Pacienţii vârstnici sunt în mod special predispuşi la apariţia reacţiilor adverse la AINS, incluzând hemoragii gastrointestinale şi perforaţii, insuficienţă renală, cardiacă şi hepatică. Prin urmare, este recomandată o monitorizare clinică adecvată.

La pacienţii cu antecedente de hipertensiune arterială şi/sau insuficienţă cardiacă congestivă uşoară până la moderată, sunt necesare monitorizare şi recomandări adecvate, deoarece raportările au arătat că tratamentul cu AINS se poate asocia cu retenţie lichidiană şi edeme.

Datele din studiile clinice şi epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special în doze mari şi în tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Datele existente sunt insuficiente pentru excluderea unui asemenea risc pentru Nimelid.

Pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică diagnosticată, arteriopatie periferică şi/sau afecţiuni cerebrovasculare trebuie trataţi cu

Nimelid numai după o evaluare atentă. O evaluare similară trebuie efectuată înainte de iniţierea tratamentului de lungă durată la pacienţii cu factori de risc în ceea ce priveşte apariţia de afecţiuni cardiovasculare (de exemplu: hipertensiune arterială, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).

Deoarece nimesulida poate interfera cu funcţia plachetară, trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu diateze hemoragice (vezi, de asemenea, pct. 4.3). Totuşi, Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală nu este un înlocuitor al acidului acetilsalicilic în profilaxia unor afecţiuni cardiovasculare.

La pacienţii cu insuficienţă renală sau cardiacă, se recomandă precauţie, deoarece folosirea Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală poate determina o deteriorare a funcţiei renale. În cazul în care se constată acest lucru, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.5).

Au fost raportate foarte rar reacţii cutanate grave, unele letale, inclusiv dermatită exfoliativă, sindrom

Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică, în asociere cu utilizarea AINS (vezi pct. 4.8). Riscul cel mai mare de apariţie al acestor reacţii este la începutul tratamentului, debutul reacţiei fiind, în majoritatea cazurilor, în prima lună de tratament. Administrarea de Nimelid 100 mg granule, trebuie întreruptă la prima apariţie a erupţiilor cutanate, leziunilor mucoaselor sau a oricărui alt semn de hipersensibilitate.

Efecte asupra fertilităţii

Utilizarea Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală poate reduce fertilitatea la femei şi nu se recomandă administrarea la femeile care încearcă să rămână gravide. Întreruperea tratamentului cu

Nimelid trebuie luată în considerare la femeile care au tulburări de fertilitate sau care sunt în cursul unei investigaţii pentru infertilitate (vezi pct. 4.6).

Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală conţine zahăr. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Alte medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS):

Administrarea concomitentă a Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală (vezi pct. 4.4) cu alte AINS, inclusiv acid acetilsalicilic la doze antiinflamatorii (≥ 1g ca doză unică sau ≥3 g ca doză totală zilnică) nu este recomandată.

Risc crescut de hemoragii şi ulceraţii gastrointestinale (vezi pct. 4.4).

Administrarea concomitentă de AINS creşte acţiunea medicamentelor anticoagulante, cum este warfarina (vezi pct. 4.4)

Pacienţii care utilizează warfarină sau alte medicamente anticoagulante au un risc crescut de complicaţii hemoragice, în timpul tratamentului cu Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală. De aceea, această asociere nu se recomandă (vezi, de asemenea, pct. 4.4) şi este contraindicată pacienţilor cu tulburări severe ale coagulării (vezi, de asemenea, pct. 4.3). Dacă această asociere nu poate fi evitată, parametrii coagulării trebuie monitorizaţi atent.

Medicamente antiplachetare şi inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS): risc crescut de hemoragie gastro-intestinală (vezi pct. 4.4).

Diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie (inhibitori ai ECA) şi antagonişti ai receptorilor angiotensinei II (ARA II):

AINS pot reduce eficacitatea diureticelor şi a altor medicamente antihipertensive. La unii pacienţi cu funcţie renală redusă (de exemplu pacienţi deshidrataţi sau la subiecţii vârstnici cu insuficienţă renală), administrarea concomitentă a unui inhibitor al ECA şi inhibitori de ciclooxigenază poate duce la deteriorarea progresivă a funcţiei renale, inclusiv la insuficienţă renală acută, care este în mod normal, reversibilă.

Apariţia acestor interacţiuni trebuie să fie luată în considerare la pacienţii care trebuie să utilizeze

Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală concomitent cu inhibitori ECA sau ARA II. În consecinţă, această administrare medicamentoasă concomitentă trebuie realizată cu precauţie, în special la pacienţii vârstnici. Este necesară hidratarea corectă a pacienţilor, precum şi monitorizarea periodică a funcţiei renale după începerea tratamentului concomitent.

Interacţiuni farmacocinetice: acţiunea nimesulidei asupra farmacocineticii altor medicamente

La subiecţii sănătoşi, nimesulida scade tranzitor efectul furosemidului asupra excreţiei sodiului şi, în mai mică măsură, a excreţiei potasiului şi scade răspunsul la diuretic.

Administrarea concomitentă a nimesulidei şi a furosemidului determină o scădere de aproximativ 20% a ASC şi a excreţiei cumulative a furosemidului, fără să-i afecteze clearance-ul renal.

Administrarea concomitentă de Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală şi furosemid necesită precauţie la pacienţii cu afecţiuni renale sau cardiace, după cum sunt descrise la pct 4.4.

S-a raportat că antiinflamatoarele nesteroidiene scad clearance-ul litiului, determinând valori plasmatice crescute şi toxicitate. În cazul în care Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală este prescris unui pacient care utilizează tratament cu litiu, valorile plasmatice ale litiului trebuie monitorizate îndeaproape.

Potenţialele interacţiuni farmacocinetice cu glibenclamida, teofilina, warfarina, digoxina, cimetidina şi antiacidele (de exemplu, combinaţii de aluminiu şi hidroxid de magneziu) au fost studiate, de asemenea, in vivo. Nu au fost observate interacţiuni clinice relevante.

Nimesulida inhibă CYP2C9. Concentraţiile plasmatice ale medicamentelor care sunt substrat pentru această enzimă, pot fi crescute dacă se administrează concomitent Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală.

Trebuie luate măsuri de precauţie în cazul în care Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală este administrat cu mai puţin de 24 ore înainte sau după tratamentul cu metotrexat, deoarece concentraţia plasmatică şi, implicit, toxicitatea metotrexatului pot creşte.

Datorită efectului lor asupra prostaglandinelor renale, inhibitorii de prostaglandin sintetază, de exemplu nimesulida, pot creşte nefrotoxicitatea ciclosporinei.

Interacţiuni farmacocinetice: efectele altor medicamente asupra farmacocineticii nimesulidei

Studii in vitro au pus în evidenţă deplasarea nimesulidei de pe situsurile de legare, de către tolbutamidă, acid salicilic şi acid valproic. Totuşi, deşi există un posibil efect asupra concentraţiilor plasmatice, nu s-a demonstrat vreo semnificaţie clinică a acestor interacţiuni.

Administrarea Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală este contraindicată în trimestrul al treilea de sarcină (vezi pct. 4.3).

Similar altor antiinflamatoare nesteroidiene, Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală nu este recomandat femeilor care doresc să rămână gravide (vezi pct. 4.4).

Inhibarea sintezei de prostaglandine poate avea un impact negativ asupra sarcinii şi/sau dezvoltării embrionare/fetale. Rezultatele studiilor epidemiologice sugerează un risc crescut de avort spontan şi de malformaţii cardiace şi gastroschisis după utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine, în prima etapă a sarcinii. Riscul absolut de malformaţii cardiace a fost crescut de la mai puţin de 1% la aproximativ 1,5%. Riscul de apariţie creşte cu mărirea dozei şi durata tratamentului.

La animale, s-a demonstrat că administrarea de inhibitori ai sintezei de prostaglandine provoacă o creştere a pierderii embrionare pre- şi postimplantare şi a mortalităţii embrionare-fetale. În plus, o incidenţă crescută a malformaţiilor diverse, inclusiv cardiovasculare, a fost raportată la animalele la care s-au administrat inhibitori ai sintezei de prostaglandine în timpul perioadei de organogeneză.

Studiile la iepuri au arătat o toxicitate atipică de reproducere (vezi pct. 5.3) şi nu există date disponibile adecvate privind utilizarea nimesulidei la femeile gravide. Prin urmare, riscul potenţial pentru om este necunoscut şi de aceea administrarea medicamentului în timpul primelor două trimestre de sarcină nu este recomandată, cu excepţia cazurilor în care acest lucru este strict necesar.

În cazul în care se administrează Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală femeilor care încearcă să rămână gravide sau în timpul primelor două trimestre de sarcină, doza şi durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici posibil.

În timpul trimestrului al treilea de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune

* fătul la:

- toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară);

- disfuncţie renală, care poate progresa spre insuficienţă renală cu oligohidramnios;

* mama şi copilul nou-născut, la sfârşitul sarcinii, la:

- eventuala prelungire a timpului de sângerare şi un efect antiagregant plachetar care pot apărea chiar şi la doze foarte mici;

- inhibarea contracţiilor uterine care pot determina întârzierea sau prelungirea naşterii.

În consecinţă, administrarea Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală este contraindicată în al treilea trimestru de sarcină.

Nu se cunoaşte dacă nimesulida se excretă în laptele uman.

Administrarea Nimelid 100 mg/plic granule pentru suspensie orală este contraindicată pe perioada alăptării (vezi pct. 4.3 și pct. 5.3).

Nu s-au realizat studii despre efectele Nimelid asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, pacienţii care au prezentat ameţeli, vertij sau somnolenţă după ce au utilizat Nimelid nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

Studiile clinice şi datele epidemiologice sugerează că utilizarea anumitor AINS (în special la doze mari şi în tratament de lungă durată) se poate asocia cu un risc uşor crescut de apariţie a evenimentelor trombotice arteriale (de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral) (vezi pct. 4.4).

Reacţiile adverse raportate în asociere cu tratamentul cu AINS au fost: edemul, hipertensiunea arterială şi insuficienţă cardiacă.

Foarte rar au fost raportate reacţii buloase, inclusiv sindrom Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică.

Reacţiile adverse cele mai frecvente sunt de natură gastrointestinală. Pot să apară ulcer peptic, perforaţii sau hemoragii gastrointestinale, uneori letale, în special la vârstnici (vezi pct. 4.4). În urma administrării au fost raportate greaţă, vărsături, diaree, flatulenţă, constipaţie, dispepsie, durere abdominală, melenă, hematemeză, stomatită ulceroasă, agravarea colitei şi bolii Crohn (vezi pct. 4.4,

Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare). Mai puţin frecvent a fost observată gastrita.

b) Tabel al reacţiilor adverse

Următoarea listă de reacţii adverse se bazează pe studii clinice controlate* (aproximativ 7800 pacienţi) şi pe supravegherea de după punerea pe piaţă, cu rata raportărilor clasificată astfel: foarte frecvente (>1/10), frecvente (>1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100), rare (>1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000) inclusiv cazurile izolate.

Tulburări hematologice Rare Anemie* Eozinofilie*

Foarte rare Trombocitopenie

Purpură

Tulburări ale sistemului Rare Hipersensibilitate* imunitar

Foarte rare Anafilaxie

Tulburări metabolice şi de Rare Hiperkaliemie* nutriţie

Tulburări psihice Rare Anxietate* Nervozitate* Coşmar*

Tulburări ale sistemului Mai puţin frecvente Ameţeli* nervos

Foarte rare Cefalee

Somnolenţă

Encefalopatie (Sindrom Reye)

Tulburări oculare Rare Vedere înceţoşată*

Foarte rare Tulburări vizuale

Tulburări acustice şi Foarte rare Vertij vestibulare

Tulburări cardiace Rare Tahicardie*

Tulburări vasculare Mai puţin frecvente Hipertensiune arterială*

Rare Hemoragii*

Oscilaţii ale tensiunii arteriale*

Bufeuri*

Tulburări respiratorii Mai puţin frecvente Dispnee*

Foarte rare Astm

Bronhospasm

Tulburări gastro-intestinale Frecvente Diaree* Greaţă* Vărsături*

Mai puţin frecvente Constipaţie* Flatulenţă* Hemoragie gastrointestinală Ulcer duodenal şi perforaţie Ulcer gastric şi perforaţie

Foarte rare Gastrită*

Durere abdominală

Dispepsie

Stomatită

Melenă

Tulburări hepato-biliare Frecvente Valori serice crescute ale (vezi 4.4 Atenţionări şi enzimelor hepatice precauţii speciale) Foarte rare Hepatită Hepatită fulminantă (inclusiv cazuri letale)

Icter

Colestază

Afecţiuni cutanate şi ale Mai puţin frecvente Prurit* ţesutului subcutanat Erupţie cutanată tranzitorie* Transpiraţie abundentă*

Rare Eritem* Dermatită

Foarte rare Urticarie

Edem al feţei

Eritem polimorf

Sindrom Stevens-Johnson

Necroliză epidermică toxică

Tulburări renale şi ale Rare Disurie* căilor urinare Hematurie*

Foarte rare Retenţie urinară*

Oligurie

Nefrită interstiţială

Tulburări generale Mai puţin frecvente Edeme* Rare Stare generală de rău * Astenie* Foarte rare Hipotermie

*frecvenţa determinată pe baza studiilor clinice

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România.

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Simptomele care apar după supradozajul acut cu antiinflamatoare nesteroidiene sunt de obicei limitate la letargie, somnolenţă, greaţă, vărsături şi dureri epigastrice, în general reversibile cu tratament suportiv.

Pot apărea sângerări gastrointestinale. Poate apărea, rar, hipertensiune arterială, insuficienţă renală acută, deprimare respiratorie şi comă.

După administrarea terapeutică de AINS au fost raportate reacţii anafilactoide şi ele pot apărea după un supradozaj.

Pacienţii trebuie trataţi simptomatic şi suportiv după supradozarea cu AINS. Nu există antidot specific.

Nu există informaţii despre îndepărtarea nimesulidei prin hemodializă, dar, datorită gradului crescut de legare de proteinele plasmatice (până la 97,5%), dializa nu pare să fie utilă în cazurile de supradozaj.

Vărsăturile sau administrarea de cărbune activat (60-100 g la adult) şi/sau purgaţie prin laxative osmotice, pot fi indicate în primele 4 ore de la ingestie. Diureza forţată, alcalinizarea urinii, hemodializa sau transfuzia pot să nu fie utile datorită gradului mare de legare de proteinele plasmatice.

Trebuie monitorizate funcţiile renală şi hepatică.

Grupa farmacoterapeutică: alte antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene; codul ATC: M01AX17.

Nimesulida este un medicament antiinflamator nesteroidian cu proprietăţi analgezice şi antipiretice, care acţionează ca un inhibitor de ciclooxigenază, enzimă implicată în sinteza prostaglandinelor.

Nimesulida este bine absorbită după administrarea orală. O singură doză de 100 mg nimesulidă determină, în general, la adult o concentraţie plasmatică maximă de 3-4 mg/l după 2-3 ore. ASC = 20-35 mg ˟ h/l. Nu s-a observat nicio diferenţă semnificativă statistic între aceste rezultate şi cele apărute după administrarea a 100 mg nimesulidă de două ori pe zi timp de 7 zile.

Până la 97,5% se leagă de proteinele plasmatice.

Nimesulida este metabolizată în ficat pe multiple căi, inclusiv calea izoenzimei 2C9 produse de citocromul P450(CYP). De aceea, trebuie avut în vedere potenţialul de interacţiune medicamentoasă în cazul administrării concomitente de medicamente metabolizate pe calea P450 (CYP) 2C9 (vezi pct.

4.5). Principalul său metabolit este derivatul para-hidroxi, care este, de asemenea, activ farmacologic.

Timpul până la apariţia acestui metabolit în circulaţie este scurt (aproximativ 0,8 ore) dar constanta sa de formare nu este mare, fiind considerabil mai mică decât constanta de absorbţie a nimesulidei.

Hidroxi-nimesulida este singurul metabolit găsit în plasmă şi este aproape complet conjugat. T1/2 este între 3,2 şi 6 ore.

Nimesulida este excretată în principal prin urină (aproximativ 50% din doza administrată). Doar 1-3% este excretată nemodificată. Hidroxi-nimesulida, principalul metabolit, se găseşte numai ca derivat glucuronat. Aproximativ 29% din doză, după metabolizare, este excretată prin fecale.

Profilul farmacocinetic al nimesulidei nu a fost modificat la vârstnici după administrarea de doze unice şi repetate.

Într-un studiu experimental desfăşurat la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară şi moderată (clearance-ul creatininei 30-80 ml/min) comparativ cu voluntarii sănătoşi, concentraţia plasmatică maximă a nimesulidei şi a principalului său metabolit nu a fost mai mare decât la voluntarii sănătoşi. ASC şi T1/2 beta au fost cu 50% mai mari, dar întotdeauna în limitele valorilor observate la voluntarii sănătoşi.

Administrarea repetată nu duce la acumulare.

Nimesulida este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.3).

Datele preclinice nu au evidenţiat riscuri speciale la om, ţinând cont de studiile convenţionale de siguranţă farmacologică, studiile de toxicitate după doze repetate şi studiile privind potenţialul genotoxic şi carcinogen.

Studiile de toxicitate după doze repetate au arătat că nimesulida are toxicitate gastrointestinală, renală şi hepatică.

În studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere s-au observat efecte embriotoxice şi teratogene (malformaţii ale scheletului, dilataţie a ventriculilor cerebrali) la iepure dar nu şi la şobolan, la doze netoxice pentru mamă. La şobolan s-a observat creşterea mortalităţii puilor în perioada postnatală precoce, fiind puse în evidenţă reacţii adverse ale nimesulidei asupra procesului de reproducere.

Macrogol cetostearil eter

Acid citric

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Aromă de portocală

Nu este cazul.

4 ani

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

Cutie cu 6 plicuri din folie multistrat (hârtie/aluminiu/polietilenă), a câte 2 g granule pentru suspensie orală.

Cutie cu 10 plicuri din folie multistrat (hârtie/aluminiu/polietilenă), a câte 2 g granule pentru suspensie orală.

Cutie cu 30 plicuri din folie multistrat (hârtie/aluminiu/polietilenă), a câte 2 g granule pentru suspensie orală.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

SC ROMPHARM COMPANY S.R.L.

Str. Eroilor, nr 1A, Otopeni, jud. Ilfov, România

12527/2019/01-02-03

Data primei autorizări: Decembrie 2014

Data ultimei reînnoiri a autorizației: Septembrie 2019

Septembrie 2019

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din Româniahttp://www.anm.ro .