METOCLOPRAMID BIOFARM 1mg / 5ml sirop prospect medicament

METOCLOPRAMID BIOFARM 1 mg/5 ml sirop

5 ml sirop conţin clorhidrat de metoclopramidă monohidrat 1,05 mg echivalent la 1 mg clorhidrat de metoclopramidă anhidru.

Excipienţi: sorbitol 1000 mg, p-hidroxibenzoat de metil 5 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Sirop

Lichid siropos, limpede, incolor.

METOCLOPRAMID BIOFARM este indicat la adulţi pentru:

- Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV);

- Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de radioterapie (RINV);

- Tratamentul simptomatic al greţei şi vărsăturilor, inclusiv al greţei şi vărsăturilor induse de migrena acută. Metoclopramida poate fi utilizată în asociere cu analgezice orale în vederea îmbunătăţirii absorbţiei analgezicelor în migrena acută.

METOCLOPRAMID BIOFARM este indicat la copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani) pentru:

- Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV), ca antiemetic de linia a doua.

Toate indicaţiile (pacienţi adulţi)

Doza unică recomandată este de 10 mg, repetată de până la trei ori pe zi.

Doza zilnică maximă recomandată este de 30 mg sau 0,5 mg/kg greutate corporală.

Durata maximă a tratamentului este de 5 zile.

Prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV) (copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani)

Doza recomandată este între 0,1 şi 0,15 mg/kg greutate corporală, repetată de până la trei ori pe zi, administrată pe cale orală. Doza maximă în 24 de ore este de 0,5 mg/kg greutate corporală.

Tabel de dozare

Vârsta Greutate corporală Doză Frecvenţă 1-3 ani 10-14 kg 1 mg (5 ml sirop) De până la trei ori pe zi 3-5 ani 15-19 kg 2 mg (10 ml sirop) De până la trei ori pe zi 5-9 ani 20-29 kg 2,5 mg (12,5 ml sirop) De până la trei ori pe zi 9-18 ani 30-60 kg 5 mg (25 ml sirop) De până la trei ori pe zi 15-18 ani Peste 60 kg 10 mg (50 ml) De până la trei ori pe zi

Durata maximă a tratamentului este de 5 zile pentru prevenirea greţei şi vărsăturilor induse de întârzierea chimioterapiei (CINV).

Trebuie respectat un interval minim de 6 ore între două administrări, chiar şi în caz de vărsături sau respingere a dozei (vezi pct. 4.4).

Cutia este prevăzută cu o măsură dozatoare cu gradaţii de la 2,5 ml-20 ml.

La pacienţii vârstnici trebuie luată în considerare o scădere a dozei, pe baza funcţiei renale şi hepatice şi pe baza fragilităţii generale.

La pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu terminal (clearance-ul creatininei ≤15 ml/minut), doza zilnică trebuie redusă cu 75%.

La pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă (clearance-ul creatininei 15-60 ml/minut), doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).

La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, doza trebuie redusă cu 50% (vezi pct. 5.2).

Metoclopramida este contraindicată la copiii cu vârsta sub 1 an (vezi pct. 4.3).

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;

- Hemoragie gastro-intestinală, obstrucţie mecanică sau perforaţie gastro-intestinală, pentru care stimularea motilităţii gastro-intestinale constituie un risc;

- Feocromocitom confirmat sau suspectat, datorită riscului de episoade de hipertensiune arterială severă;

- Antecedente de dischinezie tardivă indusă de neuroleptice sau metoclopramidă;

- Epilepsie (creşte frecvenţa şi intensitatea crizelor);

- Boala Parkinson;

- Asocierea cu levodopa sau agonişti dopaminergici (vezi pct. 4.5);

- Antecedente cunoscute de methemoglobinemie cu metoclopramidă sau deficit de NADH citocrom b5;

- Utilizarea la copiii cu vârsta sub 1 an, datorită riscului crescut de tulburări extrapiramidale (vezi pct.

4.4).

Pot să apară tulburări extrapiramidale, în special la copii şi adulţi tineri şi/sau atunci când sunt utilizate doze mari. Aceste reacţii apar, de obicei, la începutul tratamentului şi pot să apară chiar şi după o administrare unică. În cazul apariţiei simptomelor extrapiramidale, administrarea de metoclopramidă trebuie întreruptă imediat. Aceste reacţii sunt, în general, complet reversibile după întreruperea tratamentului, dar pot necesita un tratament simptomatic (benzodiazepine la copii şi/sau medicamente anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).

Intervalul de timp de cel puţin 6 ore specificat la pct. 4.2 trebuie respectat între administrările de metoclopramidă, chiar şi în caz de vărsături sau respingere a dozei, pentru a se evita supradozajul.

Tratamentul pe termen lung cu metoclopramidă poate provoca dischinezie tardivă, potenţial ireversibilă, în special la vârstnici. Tratamentul nu trebuie să depăşească 3 luni datorită riscului de dischinezie tardivă (vezi pct. 4.8). Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar semne de dischinezie tardivă.

Sindromul neuroleptic malign a fost raportat atât la asocierea metoclopramidei cu neuroleptice, cât şi la administrarea metoclopramidei în monoterapie (vezi pct. 4.8). În cazul apariţiei sindromului neuroleptic malign, administrarea de metoclopramidă trebuie întreruptă imediat şi trebuie iniţiat un tratament corespunzător.

Se solicită atenţie sporită în cazul pacienţilor cu afecţiuni neurologice pre-existente şi la pacienţii trataţi cu alte medicamente cu acţiune centrală (vezi pct. 4.3).

Simptomele bolii Parkinson pot fi, de asemenea, exacerbate de către metoclopramidă.

Methemoglobinemia

A fost raportată methemoglobinemia, care poate fi determinată de deficitul de NADH citocrom b5 reductază. În aceste cazuri, metoclopramida trebuie întreruptă imediat şi definitiv şi trebuie iniţiate măsurile corespunzătoare (cum este tratamentul cu albastru de metilen).

După administrarea de metoclopramidă prin injectare, în special pe cale intravenoasă, au fost raportate reacţii cardiovasculare grave, inclusiv cazuri de colaps circulator, bradicardie severă, infarct miocardic şi prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.8).

Se solicită atenţie deosebită la administrarea metoclopramidei, în special pe cale intravenoasă la populaţia vârstnică, la pacienţii cu tulburări de conducere cardiacă (inclusiv prelungirea intervalului

QT), pacienţi cu dezechilibre electrolitice necorectate, bradicardie şi la pacienţii care utilizează medicamente cunoscute că prelungesc intervalul QT.

Dozele intravenoase se administrează lent ca bolus (în decurs de minim 3 minute), în vederea reducerii riscului de reacţii adverse (de exemplu: hipotensiune arterială, akatizie).

La pacienţii cu insuficienţă renală sau cu insuficienţă hepatică severă, se recomandă o reducere a dozei (vezi pct. 4.2).

Medicamentul conţine sorbitol; pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Medicamentul conţine p-hidroxibenzoat de metil; acesta poate provoca provoca reacţii alergice (chiar întârziate) şi, în mod excepţional, bronhospasm.

Levodopa sau agoniştii dopaminergici şi metoclopramida prezintă un antagonism reciproc (vezi pct.

4.3).

Asociere de evitat

Alcoolul potenţează efectul sedativ al metoclopramidei.

Asociere de luat în considerare

Datorită efectului prokinetic al metoclopramidei, absorbţia anumitor medicamente poate fi modificată.

Anticolinergice şi derivaţi ai morfinei

Anticolinergicele şi derivaţii morfinei pot avea un antagonism reciproc cu metoclopramida asupra motilităţii tractului digestiv.

Deprimante ale sistemului nervos central (derivaţi ai morfinei, anxiolitice, antihistaminice H1 sedative, antidepresive sedative, barbiturice, clonidină şi medicamente asociate)

Efectele sedative ale deprimantelor sistemului nervos central şi metoclopramidei sunt potenţate.

Neuroleptice

Metoclopramida împreună cu alte neuroleptice pot avea un efect aditiv asupra apariţiei tulburărilor extrapiramidale.

Utilizarea metoclopramidei împreună cu medicamente serotoninergice, cum sunt ISRS poate să crească riscul de apariţie a sindromului serotoninergic.

Metoclopramida poate să scadă biodisponibilitatea digoxinei. Este necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice.

Metoclopramida creşte biodisponibilitatea ciclosporinei (Cmax cu 46% şi expunerea cu 22%). Este necesară monitorizarea atentă a concentraţiei plasmatice de ciclosporină. Nu se cunosc consecinţele clinice.

Mivacurium şi suxametoniu

Metoclopramida soluţie injectabilă poate să prelungească durata blocului neuro-muscular (prin inhibarea colinesterazei plasmatice).

În cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP2D6, cum sunt fluoxetina şi paroxetina, nivelurile de expunere ale metoclopramidei sunt crescute. Deşi semnificaţia clinică este incertă, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru reacţii adverse.

Un volum mare de informaţii provenite de la femeile gravide (mai mult de 1000 de expuneri) nu a indicat toxicitate malformativă sau fetotoxicitate. Metoclopramida poate fi utilizată în timpul sarcinii, dacă este necesar din punct de vedere clinic. Datorită proprietăţilor farmacologice (similar altor neuroleptice), în cazul administrării metoclopramidei în ultimul trimestru al sarcinii, sindromul extrapiramidal la nou-născut nu poate fi exclus. Metoclopramida trebuie evitată în ultimul trimestru al sarcinii. Dacă se utilizează metoclopramida, trebuie efectuată monitorizarea neonatală.

Metoclopramida este excretată în laptele matern într-o cantitate scăzută. Reacţiile adverse la copilul alăptat nu pot fi excluse. De aceea, metoclopramida nu este recomandată în timpul alăptării. Trebuie luată în considerare întreruperea administrării metoclopramidei la femeile care alăptează.

Metoclopramida poate provoca somnolenţă, ameţeală, dischinezie şi distonie, care pot afecta vederea şi, de asemenea, pot afecta capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Reacţiile adverse clasificate pe aparate, sisteme şi organe. Frecvenţele sunt definite utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100, <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100), rare (≥1/10000, <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile).

Aparate, sisteme şi Frecvenţă Reacţii adverse organe

Tulburări Cu frecvenţă Methemoglobinemia, care poate fi determinată de hematologice şi necunoscută deficitul de NADH citocrom b5 reductază, în limfatice special la nou-născuţi (vezi pct. 4.4).

Sulfhemoglobinemia, în special la administrarea concomitentă de doze mari de medicamente cu sulf.

Tulburări cardiace Mai puţin frecvente Bradicardie, în special cu formularea intravenoasă

Cu frecvenţă Infarct miocardic, care apare la scurt timp după necunoscută administrarea injectabilă şi care poate fi consecinţa bradicardiei (vezi pct. 4.4).

Bloc atrio-ventricular, bloc sinusal, în special după administrarea intravenoasă.

Torsada vârfurilor.

Tulburări endocrine* Mai puţin frecvente Amenoree.

Rare Galactoree.

Cu frecvenţă Ginecomastie.

necunoscută

Tulburări gastro- Frecvente Diaree.

intestinale

Tulburări generale şi Frecvente Astenie.

la nivelul locului de administrare

Tulburări ale Mai puţin frecvente Hipersensibilitate.

sistemului imunitar Cu frecvenţă Reacţii anafilactice (incluzând şoc anafilactic, în necunoscută special după administrarea intravenoasă).

Tulburări ale Foarte frecvente Somnolenţă.

sistemului nervos Frecvente Tulburări extrapiramidale (în special la copii şi adulţi tineri şi/sau atunci când doza recomandată este depăşită, chiar şi după o administrare unică) (vezi pct. 4.4).

Parkinsonism.

Mai puţin frecvente Distonie.

Dischinezie.

Reducerea nivelului de conştienţă.

Rare Convulsii, în special la pacienţii epileptici.

Cu frecvenţă Dischinezie tardivă care poate fi persistentă, în necunoscută timpul tratamentului sau după tratament prelungit,

Aparate, sisteme şi Frecvenţă Reacţii adverse organe în special la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Sindrom neuroleptic malign (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice Frecvente Depresie.

Mai puţin frecvente Halucinaţii.

Rare Stare confuzională.

Tulburări vasculare Frecvente Hipotensiune arterială, în special cu formularea intravenoasă

Cu frecvenţă Şoc, sincopă după administrarea injectabilă.

necunoscută Hipertensiune arterială acută la pacienţii cu feocromocitom (vezi pct. 4.3).

*Tulburări endocrine apărute în timpul tratamentului pe termen lung în legătură cu hiperprolactinemia (amenoree, galactoree, ginecomastie).

Următoarele reacţii, uneori asociate, apar mai frecvent atunci când se utilizează doze mari:

- Simptome extrapiramidale: distonie acută şi dischinezie, sindrom parkinsonian, acatizie, chiar şi după o administrare unică a medicamentului, în special la copii şi adulţi tineri (vezi pct. 4.4).

- Somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Pot să apară tulburări extrapiramidale, somnolenţă, reducerea nivelului de conştienţă, confuzie, halucinaţii şi stop cardio-respirator.

În caz de simptome extrapiramidale asociate sau nu supradozajului, tratamentul este doar simptomatic (benzodiazepine la copii şi/sau medicamente anti-parkinsoniene anticolinergice la adulţi).

În funcţie de starea clinică, trebuie efectuate un tratament simptomatic şi o monitorizare continuă a funcţiilor cardio-vasculare şi respiratorii.

Grupa farmacoterapeutică: medicamente în tratamentul tulburărilor funcţionale gastro-intestinale, propulsive, cod ATC: A03FA01.

Metoclopramida stimulează motilitatea tractului gastro-intestinal, creşte tonusul şi amplitudinea contracţiilor gastrice (mai ales ale antrului), creşte tonusul sfincterului esofagian inferior, relaxează sfincterul piloric şi bulbul duodenal, creşte peristaltismul duodenului şi jejunului; accelerează golirea stomacului şi tranzitul intestinal.

De asemenea, metoclopramida are proprietăţi antiemetice.

Mecanism de acţiune: blocarea receptorilor dopaminergici D2 şi creşterea eliberării de acetilcolină din neuronii plexului mienteric.

Metoclopramida se absoarbe rapid din tractul digestiv având o biodisponibilitate medie de 76±38% (cu variaţii individuale mari).

Cmax este atinsă în mai puţin de o oră la voluntari sănătoşi după administrarea unei singure doze de 20 mg metoclopramidă oral şi în 2,5 ore după administrarea orală sau nazogastrică a unei doze orale de 0,10-0,15 mg/kg administrată de 4 ori pe zi la prematuri, Cmax având valoare de 80 ng/ml la voluntari sănătoşi şi 18 ng/ml la prematuri.

Metoclopramida este larg distribuită în ţesuturi, inclusiv la nivelul SNC. Volumul aparent de distribuţie este de 2,2-3,4 l/kg. Se leagă în proporţie mică de proteinele plasmatice (40%). Traversează bariera hematoencefalică şi feto-placentară şi se elimină în laptele matern.

Metabolizarea hepatică a metoclopramidei se face în parte la primul pasaj hepatic prin sulfo- şi glucuronoconjugare.

Metoclopramida este eliminată în principal pe cale renală sub formă de metaboliţi şi sub formă nemodificată (aproximativ 30%). Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică este de 5-6 ore şi creşte în caz de insuficienţă renală sau hepatică.

La pacienţii cu insuficienţă renală severă, clearance-ul metoclopramidei este redus cu până la 70%, în timp ce timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este crescut (aproximativ 10 ore pentru un clearance al creatininei de 10-50 ml/minut şi 15 ore pentru un clearance al creatininei <10 ml/minut).

La pacienţii cu ciroză hepatică, a fost observată acumularea metoclopramidei, asociată cu o reducere de 50% a clearance-ului plasmatic.

Nu sunt disponibile.

Glicerol

P-hidroxibenzoat de metil

Acid citric monohidrat

Fosfat disodic dodecahidrat

Acesulfam de potasiu

Vanilină

Apă purificată

Nu este cazul.

3 ani

A se utiliza în maxim 20 zile de la prima deschidere a flaconului.

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

Cutie cu un flacon din sticlă, de culoare brună, conţinând 100 ml sirop, închis cu capac cu filet şi inel de siguranţă din PE şi o măsură dozatoare din PP cu gradaţii de la 2,5 ml-20 ml.

Cutie cu un flacon din PET, de culoare brună, conţinând 100 ml sirop, închis cu capac cu filet şi inel de siguranţă din PE şi o măsură dozatoare din PP cu gradaţii de la 2,5 ml-20 ml.

Fără cerinţe speciale.

BIOFARM S.A.

Str. Logofătul Tăutu, nr. 99, Sector 3, Bucureşti, 031212, România

Telefon: 021 30.10.600

Fax: 021 30.10.605

E-mail: office@biofarm.ro

11922/2019/01-02

Data ultimei reînnoiri a autorizației: Iunie 2019

Decembrie, 2022