KARISSA 75mcg / 20mcg drajeuri prospect medicament

Karissa Zilnic 75 micrograme/20 micrograme drajeuri

21 drajeuri active galbene deschis:

Fiecare drajeu conţine gestoden 75 micrograme şi etinilestradiol 20 micrograme.

Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare drajeu conţine lactoză monohidrat 37,165 mg şi zahăr 19,66 mg.

7 drajeuri placebo (inactive) verde pal:

Aceste drajeuri nu conţin substanţe active.

Excipienţi cu efect cunoscut: fiecare drajeu conţine lactoză 37,26 mg, zahăr 30,58 mg, benzoat de sodiu 0,00134 mg şi galben amurg FCF lac de aluminiu 0,000134 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Drajeu

Drajeurile active sunt rotunde, biconvexe, de culoare galben deschis, negravate.

Drajeurile placebo sunt rotunde, biconvexe, de culoare verde pal, negravate.

Dimensiunea drajeurilor placebo este mai mare decât cea a drajeurilor active.

Contracepţie orală

Decizia de a prescrie Karissa Zilnic trebuie să ia în considerare factorii de risc actuali ai fiecărei femei, în special factorii de risc de tromboembolism venos (TEV) şi nivelul de risc de apariţie a TEV în cazul administrării Karissa Zilnic comparativ cu cel al altor CHC (vezi pct. 4.3 și pct. 4.4).

Cum se administrează Karissa Zilnic

Drajeurile trebuie luate zilnic, aproximativ la aceeaşi oră, cu puţin lichid dacă este necesar, în ordinea indicată pe blister. Utilizarea drajeurilor este continuă. Se ia câte un drajeu pe zi, 28 de zile consecutiv.

Fiecare cutie ulterioară se va începe în prima zi după administrarea ultimului drajeu din cutia anterioară. Sângerarea de întrerupere începe, de regulă, la 2-3 zile de la administrarea ultimului drajeu activ şi este posibil să nu se oprească înaintea începerii următoarei cutii.

Cum se începe administrarea Karissa Zilnic

Dacă nu au fost utilizate anterior contraceptive hormonale (în ultima lună)

Utilizarea drajeurilor trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual natural al femeii (adică în prima zi a sângerării menstruale). Este posibilă începerea administrării drajeurilor şi în ziua 2 până la 5, dar, în aceste cazuri, pe parcursul primului ciclu de administrare se recomandă utilizarea unei metode contraceptive de barieră (de ex. prezervativ sau spermicide) în primele 7 zile de administrare a drajeurilor.

Trecerea de la alte contraceptive orale combinate (COC) la Karissa Zilnic

Femeia trebuie să înceapă administrarea Karissa Zilnic în prima zi după administrarea ultimului comprimat activ al COC utilizat anterior, dar nu mai târziu de prima zi după intervalul liber sau perioada placebo a comprimatelor contraceptive combinate utilizate anterior.

Trecerea de la o metodă contraceptivă bazată numai pe progestogen (pilule, injecţii, implanturi)

Femeia poate trece în orice zi de la contraceptive care conţin numai progesteron. Primul drajeu trebuie luat în prima zi după oricare dintre comprimatele care conţin numai progestogen. Când se trece de la un implant, utilizarea Karissa Zilnic trebuie iniţiată în ziua îndepărtării implantului. Când se trece de la injecţii, utilizarea Karissa Zilnic trebuie iniţiată atunci când trebuia efectuată noua injectare. În toate aceste cazuri, se recomandă să se utilizeze suplimentar o metodă de tip barieră pentru primele 7 zile de la începerea administrării drajeurilor.

După avort în primul trimestru de sarcină

Femeia poate începe administrarea Karissa Zilnic, fără a mai fi nevoi să utilizeze metode contraceptive suplimentare.

După naştere sau după un avort în trimestrul al doilea de sarcină

Deoarece perioada imediat după naştere este asociată cu un risc mai mare de tromboembolism, administrarea contraceptivelor hormonale nu trebuie iniţiată mai devreme de 28 de zile de la naştere sau după un avort în al doilea trimestru. Dacă în această perioadă a avut loc deja un contact sexual, trebuie mai întâi exclusă posibilitatea unei sarcini sau femeia trebuie să aştepte primul ciclu menstrual înainte de a începe utilizarea drajeurilor. Pacientele trebuie sfătuite să utilizeze o metodă contraceptivă nehormonală, în primele 7 zile de la iniţierea utilizării Karissa Zilnic (vezi şi pct. 4.4).

Abordarea terapeutică în cazul omiterii contraceptivelor orale

Ultimele şapte drajeuri din cutie sunt drajeuri placebo; din această cauză, omiterea lor nu are nicio consecinţă. Cu toate acestea, ele trebuie eliminate, pentru a se evita prelungirea intervalului de utilizare a drajeurilor placebo. Următoarele recomandări se referă numai la drajeurile active omise (rândurile 1 până la 3 ale blisterului):

Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui drajeu mai puţin de 12 ore, protecţia contraceptivă nu este redusă. Femeia trebuie să ia drajeul imediat ce îşi aduce aminte iar restul drajeurilor trebuie luate la ora obişnuită.

Dacă utilizatoarea întârzie administrarea oricărui drajeu mai mult de 12 ore, este posibil ca protecţia contraceptivă să fie redusă. Abordarea terapeutică în cazul drajeurilor omise se poate baza pe următoarele două reguli de bază:

1. Administrarea drajeului nu trebuie niciodată întreruptă mai mult de 7 zile.

2. Este necesară o perioadă de 7 zile de administrare neîntreruptă a drajeurilor pentru a obţine inhibarea corespunzătoare a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian.

În funcţie de caz, în practica medicală se pot face următoarele recomandări:

Săptămâna 1

Utilizatoarea trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce şi-a amintit, chiar dacă aceasta implică administrarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la ora obişnuită. Suplimentar, pentru următoarele 7 zile, trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă de barieră, cum ar fi prezervativul. În cazul în care a avut un contact sexual în ultimele 7 zile, trebuie luată în considerare posibilitatea unei sarcini. Riscul de sarcină este cu atât mai mare cu cât s-au omis mai multe drajeuri şi cu cât acest fapt este mai aproape de intervalul de administrare a drajeurilor placebo.

Săptămâna 2

Utilizatoarea trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică administrarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor filmate la ora obişnuită. Dacă drajeurile au fost administrate corect în primele 7 zile şi apoi s-a omis o administrare, nu este necesară utilizarea unei metode contraceptive suplimentare. Totuşi, în cazul în care s-a omis administrarea a mai mult de 1 drajeu se recomandă utilizarea unei metode contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.

Săptămâna 3

Riscul reducerii protecţiei contraceptive este iminent datorită apropierii perioadei de 7 zile de administrare a drajeurilor placebo. Cu toate acestea, reducerea protecţiei contraceptive poate fi prevenită prin ajustarea schemei de administrare a drajeurilor. Ca urmare, dacă pacienta urmează una din cele două proceduri prezentate mai jos, nu se impun măsuri contraceptive suplimentare cu condiţia ca în cele 7 zile care au precedat drajeul omis, femeia să fi luat corect toate drajeurile. Dacă nu a fost cazul, femeia trebuie sfătuită să folosească prima dintre cele două opţiuni şi, de asemenea, să utilizeze măsuri contraceptive suplimentare în următoarele 7 zile.

1. Femeia trebuie să ia ultimul drajeu omis imediat ce îşi aduce aminte, chiar dacă aceasta implică administrarea a două drajeuri în acelaşi timp. După aceea se va continua administrarea drajeurilor la ora obişnuită. Cele 7 drajeuri placebo de pe ultimul rând (drajeurile mai mari, de culoare verde pal) trebuie eliminate. Următoarea cutie trebuie începută imediat. Este puţin probabil ca sângerarea de întrerupere să apară înainte de utilizarea completă a drajeurilor din al doilea blister, însă pot să apară pătare sau sângerări intermenstruale în zilele în care sunt administrate drajeurile.

2. Femeia poate fi, de asemenea, sfătuită să întrerupă administrarea drajeurilor active din blisterul utilizat. În acest caz ea trebuie să utilizeze drajeurile placebo de pe ultimul rând (drajeurile mai mari, de culoare verde pal) timp de până la 7 zile, incluzând zilele în care a omis să ia drajeurile, şi apoi să continue cu blisterul următor.

În cazul în care femeia omite administrarea mai multor drajeuri, iar ulterior nu apare sângerarea de întrerupere în timpul primei faze normale de administrare a drajeurilor placebo, se poate lua în considerare posibilitatea unei sarcini.

Recomandări în caz de vărsături/diaree

Dacă vărsăturile apar în decurs de 3-4 ore de la administrarea drajeului activ absorbţia poate fi incompletă. În acest caz trebuie urmate recomandările anterioare privind drajeurile omise. Diareea poate reduce eficacitatea prin prevenirea absorbţiei. Dacă femeia nu doreşte să modifice schema obişnuită de utilizare a drajeurilor, atunci trebuie să utilizeze drajeuri suplimentare dintr-un alt blister.

În cazul unor tulburări gastro-intestinale severe, femeia trebuie sfătuită să utilizeze o altă metodă contraceptivă şi/sau să ia legătura cu medicul său.

Cum se schimbă sau se întârzie apariţia sângerării menstruale

În cazuri excepţionale, menstruaţia poate fi întârziată urmând recomandările de mai jos.

Pentru a întârzia apariţia menstruaţiei, femeia trebuie să continue administrarea Karissa Zilnic fără a mai respecta perioada placebo. Amânarea apariţiei menstruaţiei poate fi continuată după dorinţă până la terminarea drajeurilor din al doilea blister, dar nu mai mult de atât. În timpul în care menstruaţia este amânată pot să apară sângerare de întrerupere sau pătare. Utilizarea normală a Karissa Zilnic trebuie să revină la normal după perioada normală de 7 zile de administrare a drajeurilor placebo.

Pentru a se schimba apariţia menstruaţiei în altă zi a săptămânii decât cea obişnuită conform schemei de administrare a drajeurilor, poate fi recomandată scurtarea perioadei de administrare a drajeurilor placebo cu câte zile se doreşte. Cu cât intervalul este mai scurt cu atât este mai mare riscul ca menstruaţia să nu apară şi să prezinte sângerări de întrerupere sau pete de sânge pe parcursul administrării blisterului următor (la fel ca în cazul amânării menstruaţiei).

Contraceptivele hormonale combinate (CHC) nu trebuie utilizate în următoarele condiţii:

* Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1;

* Prezenţa sau riscul de tromboembolism venos (TEV)

* Tromboembolism venos - TEV prezent (tratat cu anticoagulante) sau în antecedente (de exemplu, tromboză venoasă profundă [TVP] sau embolie pulmonară [EP]).

* Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism venos, cum sunt rezistenţa la PCA [proteina C activată], (inclusiv factorul V Leiden), deficitul de antitrombină III, deficitul de proteina C, deficitul de proteină S

* Intervenţie chirurgicală majoră cu imobilizare prelungită (vezi pct. 4.4)

* Risc crescut de tromboembolism venos din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4);

* Prezenţa sau riscul de tromboembolism arterial (TEA)

* Tromboembolismul arterial - tromboembolism arterial prezent, antecedente de tromboembolism arterial (de exemplu, infarct miocardic) sau o afecţiune prodromală (de exemplu, angină pectorală)

* Boală cerebrovasculară - accident vascular cerebral prezent, antecedente de accident vascular cerebral sau o afecţiune prodromală (de exemplu, atac ischemic tranzitor (AIT))

* Predispoziţie cunoscută, ereditară sau dobândită, pentru tromboembolism arterial, cum sunt hiperhomocisteinemia sau anticorpii antifosfolipidici (anticorpi anticardiolipinici, anticoagulant lupic).

* Antecedente de migrenă cu simptome neurologice focale.

* Risc crescut de tromboembolism arterial din cauza prezenţei de factori de risc multipli (vezi pct. 4.4) sau a prezenţei unui factor de risc grav, cum ar fi:

* diabet zaharat cu simptome vasculare

* hipertensiune arterială severă

* dislipoproteinemie severă;

* Afecţiuni acute sau cronice ale funcţiei hepatice (inclusiv sindrom Dubin-Johnson, sindrom

Rotor), tumori hepatice în prezent sau în antecedente, icter de etiologie necunoscută sau prurit în perioada sarcinii;

* Prezenţa sau antecedente de pancreatită, în cazul în care este asociată cu hipertrigliceridemie severă;

* Hipertensiune arterială necontrolată;

* Tumori dependente de hormoni (dependente de valorile hormonilor steroidieni sexuali, de exemplu carcinom mamar sau endometrial) prezente sau în antecedente, atât confirmate cât şi suspectate;

* Sângerări vaginale de etiologie necunoscută.

* Sarcină sau suspiciune de sarcină.

Este contraindicată administrarea Karissa Zilnic concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir (vezi pct. 4.4 și 4.5).

Fumatul creşte riscul de reacţii adverse cardiovasculare grave provocate de utilizarea CHC. Acest risc creşte odată cu vârsta şi cu numărul de ţigări fumate şi este oarecum mai pronunţat la femeile cu vârsta peste 35 de ani. Femeile care utilizează CHC trebuie sfătuite insistent să nu fumeze.

În cazul prezenţei oricăreia dintre afecţiunile sau a oricăruia dintre factorii de risc menţionaţi mai jos, trebuie discutat cu femeia respectivă dacă este adecvată administrarea Karissa Zilnic.

În eventualitatea agravării sau a apariţiei pentru prima dată a oricăreia dintre aceste afecţiuni sau a oricăruia dintre factorii de risc, femeia trebuie sfătuită să contacteze medicul pentru a se stabili dacă trebuie oprită utilizarea Karissa Zilnic.

Riscul de tromboembolism venos (TEV)

Utilizarea oricărui contraceptiv hormonal combinat determină creşterea riscului de tromboembolism venos (TEV) comparativ cu situaţiile în care nu se administrează niciun astfel de contraceptiv.

Medicamentele care conţin levonorgestrel, norgestimat sau noretisteron sunt asociate cu cel mai scăzut risc de TEV. Alte medicamente, cum este Karissa Zilnic, pot prezenta un nivel de risc de până la două ori mai mare decât acesta. Decizia de a utiliza orice alt medicament decât unul dintre cele cu cel mai scăzut risc de TEV trebuie luată numai după o discuţie purtată cu femeia respectivă, pentru a se asigura că aceasta înţelege riscul de TEV asociat cu Karissa Zilnic, modul în care factorii săi de risc curenţi influenţează acest risc şi că riscul său de TEV este cel mai crescut în primul an de utilizare pentru prima dată. De asemenea, există dovezi că riscul este crescut atunci când administrarea CHC este reiniţiată după o pauză de utilizare de 4 săptămâni sau mai mult.

Dintre femeile care nu utilizează un CHC şi nu sunt gravide, la aproximativ 2 din 10000 va apărea

TEV în decurs de un an. Cu toate acestea, la orice femeie riscul poate fi mult mai crescut, în funcţie de factorii săi de risc coexistenţi (vezi mai jos).

Se estimează1 că din 10000 femei care utilizează un CHC care conţine gestoden, la un număr cuprins între 9 şi 12 femei va apărea TEV în decurs de un an; aceasta comparativ cu aproximativ 62 femei dintre cele care utilizează un CHC care conţine levonorgestrel.

În ambele cazuri, numărul de apariţii a TEV în decursul unui an este mai mic decât numărul preconizat la femei în timpul sarcinii sau în perioada post-partum.

În 1-2% din cazuri, TEV poate fi letal.

1 Aceste incidenţe au fost estimate din totalitatea datelor din studii epidemiologice, utilizând nivelurile de risc relativ pentru diferite produse, comparate cu CHC care conţin levonorgestrel 2 Punctul de mijloc al intervalului de 5-7 din 10000 FA, pe baza riscului relativ pentru CHC care conţin levonorgestrel comparativ cu riscul în cazul neutilizării, de 2,3-3,6

Număr de evenimente de TEV la 10000 femei în decurs de un an

Extrem de rar s-a raportat apariţia trombozei la nivelul altor vase de sânge, de exemplu venele şi arterele hepatice, mezenterice, renale sau retiniene, la utilizatoarele de CHC.

Factori de risc de TEV

Riscul de complicaţii aferente tromboembolismului venos la utilizatoarele de CHC poate creşte substanţial la o femeie cu factori de risc suplimentari, în special dacă există factori de risc multipli (vezi tabelul).

Karissa Zilnic este contraindicat dacă o femeie prezintă factori de risc multipli care determină prezenţa unui risc crescut de tromboembolism venos pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului - în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total de TEV pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEV

Factor de risc Observaţie

Obezitate (indice de masă corporală peste Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

30 kg/m2). Este deosebit de important de luat în considerare dacă sunt prezenţi şi alţi factori de risc.

Imobilizare prelungită, intervenţie În aceste situaţii se recomandă întreruperea utilizării chirurgicală majoră, orice fel de plasturelui/pilulei/inelului (în cazul intervenţiei intervenţie chirurgicală la nivelul chirurgicale de elecţie cu cel puţin patru săptămâni picioarelor sau al pelvisului sau înainte) şi nereluarea acesteia până la două săptămâni traumatism major. după remobilizarea completă. Trebuie utilizată o altă metodă contraceptivă pentru a evita apariţia unei sarcini nedorite.

Trebuie luat în considerare tratamentul antitrombotic dacă nu a fost întreruptă în prealabil utilizarea Karissa

Notă: imobilizarea temporară din cauza Zilnic.

unei deplasări pe calea aerului > 4 ore poate reprezenta, de asemenea, un factor de risc de TEV, în special la femeile cu alţi factori de risc.

Prezenţa antecedentelor heredocolaterale Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia (de exemplu, tromboembolism venos trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări prezent vreodată la un frate/o soră sau la înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreunul dintre părinţi, în special la o CHC.

vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).

Alte afecţiuni medicale asociate cu TEV. Cancer, lupus eritematos sistemic, sindrom hemolitic uremic, boală intestinală inflamatorie cronică (boală

Crohn sau colită ulcerativă) şi anemie falciformă.

Înaintarea în vârstă. În special vârsta peste 35 ani.

Nu există un consens legat de rolul posibil al venelor varicoase şi al tromboflebitei superficiale în ceea ce priveşte debutul sau progresia trombozei venoase.

Trebuie luat în considerare riscul crescut de tromboembolism în timpul sarcinii şi în special în perioada puerperală de 6 săptămâni (pentru informaţii privind 'Fertilitatea, sarcina şi alăptarea” vezi pct. 4.6).

Simptomele TEV (tromboză venoasă profundă şi embolie pulmonară)

În eventualitatea apariţiei simptomelor, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) pot include:

- umflare unilaterală a membrului inferior şi/sau a piciorului sau de-a lungul unei vene a membrului inferior;

- durere sau sensibilitate la nivelul membrului inferior, care este posibil să fie resimţită numai în ortostatism sau în timpul mersului,

- senzaţie crescută de căldură la nivelul membrului inferior afectat; înroşirea sau decolorarea tegumentului de la nivelul membrului inferior.

Simptomele de embolie pulmonară (EP) pot include:

- debut brusc al senzaţiei de lipsă de aer sau al unei respiraţii rapide;

- tuse bruscă, care poate fi însoţită de hemoptizie;

- durere toracică ascuţită;

- vertij sau ameţeală severe;

- ritm cardiac rapid sau neregulat.

Unele dintre aceste simptome (de exemplu 'senzaţia de lipsă de aer”, 'tusea”) sunt nespecifice şi pot fi interpretate greşit ca aparţinând unor evenimente mai frecvente sau mai puţin severe (de exemplu, infecţii de tract respirator).

Alte semne de ocluzie vasculară pot include: durere bruscă, umflare şi decolorare uşoară spre albastru a unei extremităţi.

Dacă ocluzia apare la nivelul ochiului, simptomele pot varia de la înceţoşarea nedureroasă a vederii, care poate progresa spre pierderea vederii. Uneori, pierderea vederii poate apărea aproape imediat.

Riscul de tromboembolism arterial (TEA)

Studiile epidemiologice au evidenţiat, de asemenea, asocierea utilizării CHC cu un risc crescut de tromboembolism arterial (infarct miocardic) sau accident cerebrovascular (de exemplu, atac ischemic tranzitor, accident vascular cerebral). Evenimentele tromboembolice arteriale pot fi letale.

Factori de risc de TEA

Riscul de complicaţii tromboembolice arteriale sau de accident cerebrovascular la utilizatoarele de

CHC creşte la femeile cu factori de risc (vezi tabelul). Karissa Zilnic este contraindicat dacă o femeie prezintă un factor de risc grav sau factori de risc multipli pentru TEA, care determină prezenţa unui risc crescut de tromboză arterială pentru aceasta (vezi pct. 4.3). Dacă o femeie prezintă mai mult de un factor de risc, este posibil ca suma factorilor individuali să fie mai mică decât creşterea riscului - în acest caz, trebuie luat în considerare riscul total pentru aceasta. Dacă se consideră că riscurile depăşesc beneficiile, nu trebuie prescris un CHC (vezi pct. 4.3).

Tabel: Factori de risc de TEA

Factor de risc Observaţie

Înaintarea în vârstă. În special vârsta peste 35 ani.

Fumatul. Femeile trebuie sfătuite să nu fumeze dacă doresc să utilizeze un CHC. Femeile cu vârsta peste 35 ani care continuă să fumeze trebuie sfătuite cu insistenţă să utilizeze o metodă contraceptivă diferită.

Hipertensiunea arterială.

Obezitate (indice de masă corporală Riscul creşte substanţial odată cu creşterea IMC.

peste 30 kg/m2). Deosebit de important la femeile cu factori de risc suplimentari.

Prezenţa antecedentelor Dacă se suspectează o predispoziţie ereditară, femeia heredocolaterale (de exemplu, trebuie trimisă la un specialist pentru recomandări tromboembolism arterial prezent înainte de a se decide în legătură cu utilizarea oricărui vreodată la un frate/o soră sau la CHC.

vreunul dintre părinţi, în special la o vârstă relativ tânără, înainte de vârsta de 50 ani).

Migrenă. O creştere a frecvenţei sau severităţii migrenei în timpul utilizării CHC (care poate reprezenta un prodrom al unui eveniment cerebrovascular) poate reprezenta un motiv pentru întreruperea imediată a utilizării acestuia.

Alte afecţiuni medicale asociate cu Diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, cardiopatia evenimente adverse de natură valvulară şi fibrilaţia atrială, dislipoproteinemia şi vasculară. lupusul eritematos sistemic.

În eventualitatea apariţiei de simptome, femeile trebuie sfătuite să solicite asistenţă medicală imediată şi să informeze profesionistul din domeniul sănătăţii că iau un CHC.

Simptomele de accident cerebrovascular pot include:

- amorţire sau slăbiciune bruscă la nivelul feţei, braţului sau piciorului, în special pe o parte a corpului;

- apariţia bruscă de probleme la mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau coordonării;

- apariţia bruscă a confuziei, problemelor de vorbire sau de înţelegere;

- apariţia bruscă a problemelor de vedere la unul sau ambii ochi;

- cefalee bruscă, severă sau prelungită, fără cauză cunoscută;

- pierderea cunoştinţei sau leşin, cu sau fără convulsii.

Simptomele temporare sugerează că evenimentul este un atac ischemic tranzitor (AIT).

Simptomele infarctului miocardic (IM) pot include:

- durere, disconfort, presiune, greutate, senzaţie de constricţie sau de plenitudine la nivelul toracelui, braţului sau sub stern;

- senzaţie de disconfort care radiază spre spate, maxilar, gât, braţ, stomac;

- senzaţie de suprasaţietate, indigestie sau sufocare;

- transpiraţie, greaţă, vărsături sau ameţeală;

- slăbiciune extremă, anxietate sau lipsă de aer;

- ritm cardiac rapid sau neregulat.

Leziuni oculare

În asociere cu utilizarea CHC, au fost raportate cazuri de tromboză a vaselor retiniene, aceasta putând duce la pierderea parţială sau totală a vederii. Dacă apar semne sau simptome cum ar fi modificări vizuale, debut al proptozei sau diplopiei, edeme papilare sau leziuni vasculare retiniene, utilizarea

CHC trebuie întreruptă imediat şi cauzele trebuie investigate.

La femeile care utilizează CHC au fost raportate creşteri ale tensiunii arteriale.

La femeile cu hipertensiune arterială, antecedente de hipertensiune arterială sau afecţiuni legate de hipertensiunea arterială, este de preferat utilizarea unei alte metode contraceptive. Dacă totuşi CHC sunt utilizate în astfel de cazuri, se recomandă monitorizarea atentă şi, dacă apare o creştere semnificativă a valorilor tensiunii arteriale, întreruperea utilizării CHC.

CHC sunt contraindicate la femeile cu hipertensiune arterială necontrolată (vezi pct. 4.3).

Tumori la nivelul organelor reproducătoare

Cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin este infecţia persistentă cu virusul papiloma uman.

Unele studii sugerează că utilizarea CHC poate fi asociată cu o creştere a riscului de neoplazie intra-epitelială cervicală sau cancer de col uterin invaziv la anumite categorii de femei. Cu toate acestea, continuă controversa privind faptul că magnitudinea acestor descoperiri se datorează diferenţelor de comportament sexual sau altor factori. În cazul unor sângerări genitale anormale nediagnosticate, se recomandă măsuri de diagnostic adecvate.

O meta-analiză a 54 studii epidemiologice a arătat că există o creştere uşoară a riscului relativ (RR = 1,24) de a se diagnostica un cancer mamar la femeile care utilizează în mod curent contraceptive hormonale combinate sau care au utilizat CHC în ultimii 10 ani (RR scade progresiv în timp). Nu a fost demonstrat un risc mai crescut de apariţie a cancerului de sân după 10 ani de la întreruperea utilizării CHC. Cu toate acestea, în cazul în care cancerul este diagnosticat la femei care utilizează contraceptive hormonale, acesta a fost localizat la sân mai frecvent decât la femeile care nu au utilizat niciodată contraceptive hormonale. Aceste studii nu au demonstrat, totuşi, o relaţie de cauzalitate. Din meta-analiză nu se poate concluziona dacă aceste observaţii au fost cauzate de diagnosticarea mai precoce a cancerului de sân la femeile care utilizau CHC, de efectele biologice ale CHC sau de amândouă. Cancerul de sân apare rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, indiferent dacă utilizează sau nu CHC. În timp ce riscul de fond creşte odată cu înaintarea în vârstă, numărul suplimentar de cazuri de cancer de sân diagnosticate la femeile care utilizează în prezent sau au utilizat de curând CHC este mic comparativ cu riscul general de apariţie a cancerului de sân.

Cel mai important factor de risc pentru cancer de sân la femeile care utilizează CHC este vârsta. Cu cât femeile sunt mai în vârstă la întreruperea CHC, cu atât mai multe cazuri de cancer de sân sunt diagnosticate. Durata utilizării contraceptivelor este de mai mică importanţă iar riscul suplimentar dispare treptat pe o perioadă de 10 ani după încetarea utilizării CHC, astfel încât după 10 ani se pare că nu mai există niciun risc suplimentar.

Posibila creştere a riscului de apariţie a cancerului de sân trebuie discutată cu pacienta şi comparată cu beneficiile posibile ale utilizării CHC.

Neoplasm hepatic/afecţiuni hepatice

Utilizarea CHC poate fi asociată în cazuri rare cu adenoame hepatice şi în cazuri şi mai rare cu carcinom hepatocelular. Riscul apariţiei pare să crească în funcţie de durata de utilizare a CHC.

Ruptura adenoamelor hepatice poate provoca deces prin hemoragie intra-abdominală.

Femeile cu antecedente de colestază legată de utilizarea CHC şi femeile care au suferit de colestază în timpul sarcinii sunt mai predispuse la apariţia acestei afecţiuni în timpul utilizării CHC. Dacă acestor paciente le sunt administrate CHC, ele trebuie monitorizate atent şi, dacă afecţiunea reapare, utilizarea

CHC trebuie întreruptă.

În cazul utilizării CHC au fost raportate leziuni hepatocelulare. Identificarea precoce a leziunilor hepatocelulare legate de utilizarea CHC poate reduce severitatea hepatotoxicităţii la întreruperea utilizării medicamentului. Dacă sunt diagnosticate leziuni hepatocelulare, pacientele trebuie să întrerupă utilizarea CHC şi să utilizeze o metodă contraceptivă nehormonală. De asemenea, acestea trebuie să se consulte cu medicul lor.

Tulburările acute sau cronice ale funcţiei hepatice pot necesita întreruperea utilizării CHC până la revenirea la normal a funcţiei hepatice.

Femeile cu antecedente de depresie care utilizează CHC trebuie supravegheate atent şi tratamentul trebuie întrerupt dacă depresia reapare cu o intensitate ridicată. Pacientele care prezintă depresie gravă în timpul utilizării CHC trebuie să întrerupă utilizarea CHC şi să utilizeze o altă metodă contraceptivă într-o încercare de a determina dacă simptomele sunt legate de utilizarea medicamentului.

Stările depresive și depresia sunt reacții adverse bine cunoscute ale utilizării contraceptivelor hormonale (vezi pct. 4.8). Depresia poate fi gravă și este un factor de risc bine cunoscut pentru comportament suicidar și suicid. Femeile trebuie sfătuite să se adreseze medicului în caz de schimbări de dispoziție și de simptome depresive, inclusiv la scurt timp după inițierea tratamentului.

Migrene/cefalee

Apariţia sau exacerbarea migrenelor sau cefalee cu un tipar nou de apariţie care este recurentă, persistentă sau severă necesită întreruperea utilizării CHC şi evaluarea cauzelor.

Femeile care suferă de migrene (în special migrene cu aură) şi care utilizează CHC pot prezenta un risc mai crescut de accident vascular cerebral (vezi pct. 4.3).

PRECAUŢII

Imunitate

Edem angioneurotic

Estrogenii exogeni pot induce sau exacerba simptome de edem angioneurotic, în special la femei cu antecedente heredo-colaterale de edem angioneurotic.

Efecte asupra carbohidraţilor şi lipidelor

În cazul utilizatoarelor de CHC au fost raportate cazuri de intoleranţă la glucoză. Femeile cu anomalii ale toleranţei la glucoză sau diabet zaharat care utilizează CHC trebuie monitorizate atent.

O mică parte dintre femei pot prezenta schimbări adverse ale lipidemiei în timpul utilizării CHC. La femeile cu dislipidemie necontrolată trebuie luată în considerare utilizarea de contraceptive nehormonale. La o mică parte dintre utilizatoarele de CHC poate apărea hipertrigliceridemie persistentă. Creşterile concentraţiilor plasmatice de trigliceride pot duce la pancreatită şi la alte complicaţii.

Femeile tratate pentru hiperlipidemie trebuie supravegheate atent dacă aleg să utilizeze CHC.

Neregularităţi ale sângerărilor menstruale

La femeile care utilizează CHC pot apărea sângerări neregulate/pete, în special în primele trei luni de utilizare. Dacă aceste sângerări neregulate persistă sau reapar, trebuie luate în considerare cauze nehormonale şi sunt indicate măsuri adecvate de diagnostic. Dacă sunt excluse cauzele patologice, continuarea utilizării CHC sau utilizarea unei alte combinaţii poate rezolva problema.

Unele femei pot prezenta amenoree după utilizarea drajeurilor (posibil însoţită de ovulaţie) sau oligomenoree, în special când există antecedente ale unei asemenea afecţiuni.

Diareea şi/sau vărsăturile pot reduce absorbţia hormonală, ducând la scăderea concentraţiilor plasmatice (vezi pct. 4.2 și pct. 4.5).

A fost raportată apariţia sau agravarea următoarelor afecţiuni atât în timpul sarcinii cât şi a utilizării

CHC, dar dovezile asocierii cu utilizarea CHC nu sunt concludente: porfirie; lupus eritematos sistemic; coree Sydenham; diabet; boală Crohn; cloasmă.

Înainte de iniţierea sau reinstituirea utilizării Karissa Zilnic, trebuie efectuată o anamneză completă (incluzând antecedentele heredocolaterale) şi trebuie exclusă prezenţa unei sarcini. Trebuie măsurată tensiunea arterială şi trebuie efectuat un examen fizic, ghidat de contraindicaţii (vezi pct. 4.3) şi atenţionări (vezi pct. 4.4). Este important să se atragă atenţia femeii asupra informaţiilor despre tromboza venoasă sau arterială, inclusiv riscul Karissa Zilnic comparativ cu al altor CHC, simptomele de TEV şi TEA, factorii de risc cunoscuţi şi ce trebuie să facă în eventualitatea suspectării unei tromboze.

De asemenea, femeia trebuie instruită să citească cu atenţie prospectul şi să respecte recomandările furnizate. Frecvenţa şi natura examinărilor trebuie să se bazeze pe recomandările din ghidurile terapeutice în vigoare şi să fie adaptate pentru fiecare femeie în parte.

Femeile trebuie informate că medicamentele contraceptive hormonale nu oferă protecţie împotriva infecţiei cu HIV (SIDA) şi a altor boli cu transmitere sexuală.

Creșteri ale ALAT

În cadrul studiilor clinice efectuate la pacienți tratați pentru infecții cu virusul hepatitei C (VHC) cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin, creșteri ale valorilor transaminazelor (ALAT) de peste 5 ori limita superioară a normalului (LSN) au apărut semnificativ mai frecvent la femeile care utilizau medicamente care conțin etinilestradiol, cum sunt contraceptive hormonale combinate (CHC), (vezi pct. 4.3 și 4.5).

Drajeul activ conţine lactoză monohidrat 37,165 mg și zaharoză 19,66 mg.

Drajeul placebo conține lactoză 37,26 mg și zaharoză 30,58 mg.

Pacientele cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, intoleranţă la fructoză, deficit total de lactază, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau deficit de sucrază-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Drajeurile activ și placebo conţin sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic 'nu conține sodiu”.

Drajeul placebo conține și galben amurg FCF lac de aluminiu (E110) 0,000134 mg.

Agentul de colorare galben amurg FCF lac de aluminiu (E110) poate provoca reacții alergice.

Notă: Trebuie consultate informaţiile privind prescrierea medicamentelor care se administrează concomitent pentru a identifica interacţiunile potenţiale.

Utilizarea concomitent cu medicamente care conțin ombitasvir/paritaprevir/ritonavir și dasabuvir, împreună cu sau fără ribavirin poate cauza creșterea riscului de creșteri ale valorilor ALAT (vezi pct.

4.3 și 4.4). Ca urmare, utilizatoarele Karissa Zilnic trebuie să treacă la o metodă alternativă de contracepție (de exemplu, contracepție numai cu progestogen sau metode non-hormonale) înainte de a începe tratamentul cu acest regim terapeutic combinat. Administrarea Karissa Zilnic poate fi reluată după 2 săptămâni de la terminarea tratamentului cu acest regim terapeutic combinat.

Efectele altor medicamente asupra Karissa Zilnic

Pot apare interacţiuni cu medicamente care induc enzimele microzomale, care pot avea ca rezultat un clearance crescut al hormonilor sexuali și care pot determina sângerări neregulate şi/sau scăderea eficacităţii protecţiei contraceptive.

Inducția enzimatică poate fi observată deja după câteva zile de tratament. În general, inducţia enzimatică maximă este observată în decurs de câteva săptămâni. După întreruperea administrării medicamentului, inducția enzimatică se poate menţine aproximativ 4 săptămâni.

Tratamentul pe termen scurt

Femeile care urmează un tratament cu medicamente inductoare ale enzimelor hepatice trebuie să utilizeze temporar o metodă de barieră sau o altă metodă contraceptivă suplimentar administrării COC.

Metoda de barieră trebuie utilizată pe toată perioada administrării concomitente a tratamentului medicamentos şi încă 28 zile după întreruperea utilizării acestuia.

Dacă tratamentul medicamentos depăşeşte perioada de administrare a comprimatelor din blisterul de

COC, administrarea următorului blister de COC trebuie începută imediat după acesta, iar comprimatele placebo trebuie eliminate.

Tratamentul pe termen lung

Pentru femeile cărora li se administrează un tratament pe termen lung cu substanţe active cu efect inductor asupra enzimelor hepatice se recomandă utilizarea unei alte metode contraceptive, non-hormonale, sigure.

Următoarele interacțiuni au fost raportate în literatura de specialitate.

Substanțe active care determină creșterea clearance-ului COC (eficacitate a COC redusă prin inducție enzimatică), de exemplu:

Barbiturice, bosentan, carbamazepină, fenitoină, primidonă, fenilbutazonă, dexametazonă, rifampicină, rifabutină și medicamentele împotriva infecţiei cu HIV ritonavir, nevirapină și efavirenz şi, de asemenea, posibil: felbamat, griseofulvină, oxcarbazepină, topiramat, modafinil şi preparate din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum).

Substanțe active care au efecte variabile asupra clearance-ului COC:

Dacă sunt administrate concomitent cu COC, multe asocieri de inhibitori ai proteazei HIV și inhibitori non-nocleozidici ai revers transcriptazei, inclusiv asocieri cu inhibitori VHC, pot determina creșterea sau scăderea concentrațiilor plasmatice ale estrogenului sau ale progestativelor. În unele cazuri, efectul net al acestor modificări poate fi relevant din punct de vedere clinic.

Ca urmare, trebuie consultate informațiile de prescriere ale medicamentelor administrate concomitent pentru tratarea HIV/HVC, pentru a identifica interacțiunile posibile și orice recomandări legate de acestea. Dacă există vreun dubiu, femeile la care se administrează tratament cu inhibitori ai proteazei sau cu inhibitori non-nocleozidici ai revers transcriptazei trebuie să utilizeze o metodă contraceptivă suplimentară de barieră.

Alte exemple de substanțe active care pot cauza reducerea concentrațiilor plasmatice ale etinilestradiolului:

Orice substanță care reduce timpul de tranzit gastro-intestinal și, ca o consecință, absorbția (de exemplu laxative).

Exemple de substanţe care pot cauza creşterea concentraţiilor plasmatice ale etinilestradiolului:

− Atorvastatină − Inhibitori competitivi pentru sulfatarea de la nivelul peretelui gastro-intestinal, cum sunt acidul ascorbic (vitamina C) şi paracetamolul − Substanţe care inhibă izoenzimele citocromului P450 3A4, cum sunt indinavir, fluconazol, voriconazol şi troleandomicină.

Efectele Karissa Zilnic asupra altor medicamente

Contraceptivele orale pot influenţa metabolizarea anumitor alte substanţe active. Ca urmare, concentraţia plasmatică şi concentraţiile tisulare ale acestora poate creşte (de exemplu ciclosporina, teofilina, corticosteroizii) sau poate scădea (de exemplu lamotrigina, valproat).

Alte forme de interacțiune

Troleandomicina poate creşte riscul de colestază intrahepatică pe parcursul administrării concomitente cu CHC.

Folosirea steroizilor contraceptivi poate influenţa rezultatele unor teste de laborator, inclusiv parametrii biochimici pentru ficat, glanda tiroidă, glanda suprarenală şi funcţiile renale; concentraţiile plasmatice ale proteinelor (de transport), de exemplu ale globulinei care leagă corticosteroizii şi ale fracţiunilor lipidice/lipoproteice, parametrii metabolismului glucidelor şi parametrii coagulării şi ai fibrinolizei.

Modificările rămân în general în limitele normale.

Administrarea Karissa Zilnic nu este indicată în timpul sarcinii.

Dacă sarcina apare în timpul tratamentului cu Karissa Zilnic, administrarea acesteia trebuie întreruptă imediat.

Datele privind sarcinile expuse la gestoden sunt relativ limitate şi nu permit tragerea unor concluzii privind efectele negative ale gestodenului asupra sarcinii, sănătăţii fătului sau a nou-născutului. Până în prezent, nu sunt disponibile date epidemiologice relevante.

Studiile la animale nu indică efecte negative directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, parturiţiei şi dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).

Majoritatea studiilor epidemiologice nu au demonstrat o creştere a riscului de defecte la naştere la copii născuţi din mame care au utilizat CHC înaintea sarcinii şi nici un efect teratogen în cazul în care

CHC au fost utilizate, în mod inadecvat, în fazele incipiente ale sarcinii. Cu toate acestea, pe baza activităţii hormonale ale componentelor active, efectele negative ale componentelor active asupra dezvoltării embrio-fetale nu pot fi complet excluse.

Riscul crescut de TEV trebuie luat în considerare la reînceperea utilizării Karissa Zilnic în perioada post partum (vezi pct. 4.2 și pct. 4.4).

Cantităţi mici de steroizi contraceptivi şi/sau de metaboliţi ai acestora au fost detectate în laptele mamelor care alăptează şi au fost raportate câteva reacţii adverse la copii, incluzând icter şi mărirea sânilor.

Lactaţia poate fi influenţată de CHC, deoarece acestea pot reduce cantitatea şi pot modifica compoziţia laptelui matern.

Utilizarea CHC nu este în general recomandată până când la mama care alăptează secreția lactată a încetat complet.

Karissa Zilnic are un efect neglijabil sau nu are nici un efect asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Utilizarea CHC a fost asociată cu:

- o creştere a riscului de evenimente trombotice şi trombo-embolice arteriale şi venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitor, tromboză venoasă şi embolie pulmonară

- o creştere a riscului de neoplazie intraepitelială cervicală şi cancer de col uterin

- o creştere a riscului de diagnosticare a cancerului de sân

- o creştere a riscului de neoplasm hepatic benign (de exemplu hiperplazie nodulară focală, adenom hepatic), (vezi pct. 4.4).

Frecvenţa

Clasificare Foarte Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu a pe frecvente (≥1/100 şi frecvente (≥1/10.000 (<1/10000) frecvenţă aparate, (≥1/10) <1/10) (≥1/1000 şi şi <1/1000) necunoscutsisteme şi <1/100) ă (care nu organe poate fi estimată din datele disponibile)

Infecţii şi Infecţii infestări vaginale (incluzând candidoze)

Tumori Carcinom benigne, hepatocelulmaligne şi ar, nespecifica aAdenom te hepatic (incluzând chisturi şi polipi)

Tulburări Reacţii Agravare a ale anafilactice/ana sindromului sistemului filactoide de lupus imunitar (incluzând eritematos cazuri foarte sistemic rare de urticarie, edem angioneurotic şi reacţii severe însoţite de simptome respiratorii şi circulatorii)

Tulburări Reţinere Apetit alimentar Intoleranţă Agravare a metabolice de lichide crescut sau la glucoză profiriei şi de scăzut nutriţie

Tulburări Modificări de psihice dispoziţie incluzând depresie,

Tulburări de libido

Tulburări Cefalee, Nervozitate Agravare a ale incluzând Ameţeli coreei sistemului migrene nervos

Tulburări Intoleranţă Nevrită oculare la lentile de optică*, contact Tromboză vasculară retiniană

Tulburări Afecţiuni acustice şi auriculare vestibulare

Tulburări Hipertensiune Trombo Vene vasculare arterială embolism varicoase venos

Trombo embolism arterial

Tulburări Greaţă, Crampe Pancreatită, Boală gastro- Vărsături, abdominale, Colită intestinală intestinale Dureri Distensie ischemică inflamatorie abdominale abdominală, (boală

Diaree Crohn, colită ulceroasă)

Tulburări Icter Tulburări Leziuni hepatobilia colestatic biliare, hepatobiliarre incluzând e (de ex.

colelitiază* hepatită,

* funcţiei hepatică anormală)

Afecţiuni Acnee Erupţii cutanate Eritem Eritem cutanate şi tranzitorii, nodos polimorf ale Cloasmă ţesutului (melasmă) care subcutanat poate persista,

Hirsutism,

Alopecie

Tulburări Sindrom renale şi homelitic ale căilor uremic urinare

Tulburări Metroragi Mastodinie, ale e Sensibilitate aparatului la nivelul genital şi sânilor, sânului Mărire a sânilor,

Scurgere la nivelul sânilor,

Dismenoree,

Tulburări menstruale,

Hipomenoree,

Modificări ale sângerărilor menstruale,

Modificări ale ectropionului şi secreţiei cervicale,

Amenoree

Investigaţii Creştere sau Anomalii Scădere a diagnostice scădere în lipidice, concentraţiilgreutate, incluzând or

Iritabilitate hipertrigliceride plasmatice mie de folat***

* Nevrita optică poate duce la pierderea parţială sau totală a vederii

** CHC pot agrava afecţiunile biliare pre-existente şi pot accelera apariţia acestor afecţiuni la femei care nu prezentau anterior simptome.

*** Valorile plasmatice de folat pot fi reduse de tratamentul cu CHC. Aceasta poate avea semnificaţie clinică în cazul în care femeile rămân gravide la scurt timp de la întreruperea tratamentului cu CHC.

S-a observat un risc crescut de evenimente trombotice şi tromboembolice arteriale şi venoase, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral, atacuri ischemice tranzitorii, tromboză venoasă şi embolie pulmonară la femeile care utilizează CHC, prezentate mai detaliat la pct. 4.4.

La utilizatoarele de CHC au fost raportate următoarele reacţii adverse grave, vezi pct. 4.3 și pct. 4.4:

* Tromboembolism venos, adică tromboză venoasă profundă la nivelul picioarelor sau pelvisului şi embolie pulmonară

* Tulburări tromboembolice arteriale

* Cancer de col uterin

* Tumori hepatice

* Afecţiuni cutanate şi subcutanate: cloasmă

Frecvenţa diagnosticării cancerului mamar este foarte uşor crescută la femeile care utilizează CHC.

Deoarece cancerul mamar este rar la femeile cu vârsta sub 40 de ani, numărul mai mare de cazuri de cancer mamar diagnosticat este mic, în comparaţie cu riscul general de cancer mamar. Nu se cunoaşte relaţia cauzală cu utilizarea contraceptivelor hormonale combinate. Pentru informaţii suplimentare, vezi pct. 4.3 și pct. 4.4.

Sângerări intermenstruale și/sau eșecul metodei contraceptive pot apare ca rezultat al interacțiunilor altor medicamente (inductori enzimatici) cu contraceptivele orale (vezi pct. 4.5).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Intoxicaţia acută cu doze orale mari din acest medicament administrate la copii mici nu au dus la simptome grave ale vreunei afecţiuni. Simptomele supradozajului oral cu contraceptive la adulţi şi copii pot include: greaţă, vărsături, sensibilitate a sânilor, ameţeli, dureri abdominale, somnolenţă/fatigabilitate; la femei pot apărea sângerări neregulate. Nu există un antidot specific iar tratamentul ulterior al supradozajului, dacă este necesar, este simptomatic.

Grupa farmacoterapeutică: progestogeni şi estrogeni, combinaţii fixe, codul ATC: G03AA10.

Contraceptivele hormonale combinate acţionează prin suprimarea gonadotropinelor. Deşi mecanismul principal de acţiune este inhibarea ovulaţiei, alte mecanisme, care includ modificări ale mucusului cervical (care fac mai dificil accesul spermei în uter) şi ale endometrului (care reduc probabilitatea implantării), susţin efectul contraceptiv.

Suplimentar efectului de prevenire a sarcinii, drajeurile contraceptive au şi alte câteva caracteristici pozitive.

Efecte asupra menstruaţiei:

- Ciclurile menstruale devin mai regulate;

- Reducere a pierderii de sânge şi reducerea apariţiei anemiei ca urmare a carenţei de fier;

- Reducere a apariţiei dismenoreei.

Efecte legate de inhibarea ovulaţiei:

- Reducerea apariţiei chisturilor ovariene funcţionale;

- Reducerea apariţiei sarcinilor ectopice.

Alte efecte:

- Reducere a apariţiei fibroadenoamelor şi afecţiunilor fibrochistice la nivelul sânilor;

- Reducere a apariţiei bolilor inflamatorii pelviene;

- Reducere a apariţiei cancerului endometrial;

- Atenuare a acneei.

Gestoden

Gestodenul administrat oral este absorbit rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 2-4 ng/ml sunt atinse la aproximativ 1 oră după administrarea unei singure doze.

Biodisponibilitatea este de aproximativ 99%.

Gestodenul se leagă de albumina serică şi de SHBG (globulina de legare a hormonilor sexuali). Numai 1-2% din concentraţia plasmatică totală a substanţei este reprezentată de steroizi liberi, 50-75% fiind legat specific de SHBG. Creşterea SHBG, indusă de etinilestradiol, influenţează legarea gestodenului de proteinele plasmatice, ceea ce duce la o creştere a fracţiei legate de SHBG şi o reducere a fracţiei legate de albumină. Volumul mediu aparent de distribuţie al gestodenului este 0,7 - 1,4 l/kg.

Gestodenul este metabolizat complet pe căile metabolice steroidiene cunoscute.

Rata medie a clearance-ului metabolic în plasmă este de 0,8-1,0 ml/min.

Concentraţiile plasmatice ale gestodenului scad în două faze. Faza finală a eliminării este caracterizată de un timp de înjumătăţire de 12-20 de ore. Doar metaboliţii sunt excretaţi, într-un raport urină:bilă de 6:4. Timpul de înjumătăţire prin eliminare a metabolitului este de aproximativ o zi.

Condiţii la starea de echilibru

Farmacocinetica gestodenului este influenţată de valorile SHBG, care cresc până la aproximativ de 3 ori în condiţiile asocierii cu etinilestradiol. După ingerarea zilnică, concentraţiile plasmatice cresc până la de 3-4 ori şi ating starea de echilibru în cea de a doua parte a ciclului de tratament.

Etinilestradiolul administrat oral se absoarbe rapid şi complet. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 30-80 pg/ml sunt atinse într-un interval de 1-2 ore. Biodisponibilitatea absolută, ca rezultat al conjugării presistemice şi metabolizării la nivelul primului pasaj hepatic este de aproximativ 60%.

Etinilestradiolul este legat în proporţie mare, dar nespecific, de albumina serică (aproximativ 98,5%) şi determină o creştere a concentraţiilor plasmatice de SHBG. S-a determinat un volum aparent de distribuţie de 5-18 l/kg.

Etinilestradiolul este metabolizat în principal prin hidroxilare aromatică, dar se formează o varietate mare de metaboliţi hidroxilaţi şi metilaţi, iar aceştia sunt prezenţi sub formă de metaboliţi liberi şi metaboliţi conjugaţi cu glucuronizi şi sulfat.

Rata clearance-ului metabolic al etinilestradiolului este de aproximativ 5-13 ml/min/kg.

Concentraţiile plasmatice de etinilestradiol scad în două faze, faza de eliminare terminală fiind caracterizată de un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 16-24 ore. Doar metaboliţii etinilestradiolului sunt excretaţi, aceasta realizându-se într-un raport urină:bilă de 2:3. Timpul de înjumătăţire plasmatică al excreţiei metaboliţilor este de aproximativ 1 zi.

Condiţii la starea de echilibru

Condiţiile stării de echilibru sunt atinse după 3-4 zile, timp în care concentraţiile plasmatice ale substanţei sunt cu 20% mai mari decât cele obţinute după o singură doză.

Nu au fost observate efecte în cadrul studiilor de toleranţă sistemică după doze repetate, ceea ce ar putea indica că nu este de aşteptat un risc la om.

Studiile de toxicitate după doze repetate pe termen lung nu au indicat niciun potenţial carcinogen în cazul utilizării la om a medicamentului în doze terapeutice. Cu toate acestea, trebuie reţinut că steroizii sexuali pot stimula creşterea anumitor tumori şi ţesuturi hormono-dependente.

Studiile asupra embriotoxicităţii şi teratogenităţii etinilestradiolului şi evaluarea efectelor combinaţiei asupra fertilităţii animalelor părinţi, a dezvoltării fetale, a lactaţiei şi reproducerii puilor nu au indicat vreun risc de reacţii adverse la om în cazul dozelor de medicament recomandate. Utilizarea neintenţionată a medicamentului după concepere necesită întreruperea imediată a tratamentului.

Studiile in vitro şi in vivo derulate cu etinilestradiol şi gestoden nu au demonstrat un potenţial mutagenic.

Nucleu (drajeuri active):

Edetat de calciu sodic

Stearat de magneziu

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Povidonă K-30

Amidon de porumb

Lactoză monohidrat

Strat de drajefiere (drajeuri active):

Galben de chinolină (E104)

Povidonă K-90

Dioxid de titan (E171)

Macrogol 6000

Talc

Carbonat de calciu (E170)

Nucleu (drajeuri placebo):

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Stearat de magneziu

Amidon de porumb pregelatinizat

Celuloză microcristalină

Strat de drajefiere (drajeuri placebo):

Povidonă K-90

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 6000

Talc

Carbonat de calciu (E170)

Indigo carmin lac de aluminiu (E132)

Povidonă

Galben de chinolină lac de aluminiu (E104)

Galben amurg FCF lac de aluminiu (E110)

Nu este cazul.

2 ani

A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină şi umiditate.

Karissa Zilnic 75 micrograme/20 micrograme drajeuri este ambalat în blistere din PVC/PVDC//Al.

Blisterele sunt ambalate în cutii care conţin prospectul şi un etui pentru păstrarea blisterelor.

Cutie cu un blister din PVC-PVDC/Al cu 28 drajeuri (21 drajeuri active și 7 drajeuri placebo).

Cutie cu 3 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 28 drajeuri (21 drajeuri active și 7 drajeuri placebo).

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerințe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Gedeon Richter România S.A.

Str. Cuza Vodă Nr. 99-105, 540306Târgu-Mureş, România

11584/2019/01-02

Data primei autorizări: Martie 2019

Iunie 2023

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale don România http://www.anm.ro .