HUMALOG 100U / ml JUNIOR KWIKPEN soluție injectabilă în pen preumplut prospect medicament

Humalog 100 unități/ml soluţie injectabilă în flacon

Humalog 100 unități/ml soluţie injectabilă în cartuș

Humalog 100 unități/ml KwikPen soluție injectabilă în stilou injector preumplut (pen)

Humalog 100 unități/ml Junior KwikPen soluție injectabilă în stilou injector preumplut (pen)

Humalog 100 unități/ml Tempo Pen soluție injectabilă în stilou injector preumplut (pen)

Fiecare ml conţine insulină lispro* 100 unități (echivalent cu 3,5 mg)

Fiecare flacon conţine insulină lispro 1000 unități în 10 ml soluție.

Fiecare cartuș conține insulină lispro 300 unități în 3 ml soluție.

KwikPen şi Tempo Pen

Fiecare stilou injector preumplut (pen) conține insulină lispro 300 unități în 3 ml soluție.

Fiecare stilou injector preumplut KwikPen eliberează 1-60 unități în trepte de câte 1 unitate.

Junior KwikPen

Fiecare stilou injector preumplut (pen) conține insulină lispro 300 unități în 3 ml soluție.

Fiecare stilou injector Junior KwikPen eliberează 0,5 - 30 unități în trepte de câte 0,5 unități.

*produsă prin tehnologia ADN recombinant produsă pe E.coli.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Soluţie injectabilă.

Soluție limpede, incoloră, apoasă.

Pentru tratamentul adulţilor şi copiilor cu diabet zaharat care necesită insulină pentru menţinerea homeostaziei glucozei. De asemenea, Humalog este indicat pentru stabilizarea iniţială a diabetului zaharat.

Doza trebuie stabilit de către medic, în conformitate cu necesarul pacientului.

Junior KwikPen

Humalog 100 unități/ml Junior KwikPen este adecvat pentru pacienții care ar putea beneficia de ajustări mai precise ale dozei de insulină.

Humalog se poate administra cu puţin timp înainte de mese. Atunci când este necesar, Humalog se poate administra la puţin timp după mese.

Administrat subcutanat, Humalog îşi exercită efectul rapid şi are o durată mai scurtă de acţiune (2 până la 5 ore), comparativ cu insulina solubilă. Acest debut rapid al acţiunii permite ca o injecţie de

Humalog (sau, în cazul administrării prin perfuzie subcutanată continuă, un bolus de Humalog) să se administreze foarte aproape în timp de momentul mesei. Acţiunea în timp a oricărei insuline poate să varieze considerabil la persoane diferite sau în diferite perioade de timp la aceeaşi persoană. Debutul mai rapid al acţiunii în comparaţie cu insulina umană solubilă se menţine indiferent de locul injectării.

Ca şi în cazul tuturor preparatelor de insulină, durata acţiunii Humalog este în funcţie de doză, locul injectării, fluxul sanguin, temperatura şi activitatea fizică.

Humalog se poate folosi în asociere cu insulină cu acţiune mai lungă sau cu antidiabetice orale derivate de sulfoniluree, conform recomandării medicului.

Necesarul de insulină poate fi mai mic în cazul insuficienţei renale.

Necesarul de insulină poate fi mai mic la pacienţii cu insuficienţă hepatică, din cauza capacităţii reduse de gluconeogeneză şi a metabolizării reduse a insulinei; cu toate acestea, la pacienţii cu insuficienţă hepatică cronică, creşterea rezistenţei la insulină poate să ducă la creşterea necesarului de insulină.

Humalog poate fi administrat la adolescenți și copii (vezi pct. 5.1).

Produsele Humalog trebuie administrate prin injectare subcutanată.

KwikPen, Junior KwikPen şi Tempo Pen sunt adecvate doar pentru injectare subcutanată. Humalog în cartuș este indicat doar pentru injectare subcutanată cu un stilou injector reutilizabil (pen) Lilly sau o pompă compatibilă pentru perfuzie continuă subcutanată cu insulină (CSII).

Administrarea subcutanată trebuie făcută la nivelul brațelor, coapselor, feselor sau abdomenului.

Utilizarea locurilor de injectare trebuie rotată, astfel încât să nu se folosească același loc mai frecvent decât aproximativ o dată pe lună, pentru a reduce riscul de lipodistrofie și de amiloidoză cutanată (vezi pct. 4.4 și 4.8).

Atunci când se administrează subcutanat, trebuie avut grijă ca la injectarea Humalog să nu se puncţioneze un vas de sânge. După administrare, locul injectării nu trebuie masat. Pacienţii trebuie învăţaţi să utilizeze tehnicile corespunzătoare de injectare.

Stilourile injectoare Humalog KwikPen

Stilourile injectoare preumplute Humalog KwikPen sunt disponibile în două concentrații. Humalog 100 unități/ml KwikPen (și Humalog 200 unități/ml KwikPen, vezi RCP separat) eliberează 1 - 60 unități în trepte de câte 1 unitate într-o singură injecție. Humalog 100 unități/ml Junior KwikPen eliberează 0,5 - 30 unități în trepte de câte 0,5 unități într-o singură injecție. Numărul de unități de insulină este afișat în fereastra de doze a stiloului injector indiferent de concentrație și nu trebuie efectuată nicio conversie în cazul trecerii pacientului la administrarea unei concentrații noi sau la utilizarea unui stilou cu trepte diferite de doze.

Stiloul injector Humalog Tempo Pen

Stiloul injector preumplut Humalog 100 unități/ml Tempo Pen eliberează 1 - 60 unități în trepte de câte 1 unitate într-o singură injecție. Numărul de unități de insulină este afișat în fereastra de doze a stiloului injector indiferent de concentrație și nu trebuie efectuată nicio conversie în cazul trecerii pacientului la administrarea unei concentrații noi sau la utilizarea unui stilou cu trepte diferite de doze. Tempo Pen poate fi utilizat împreună cu modulul opțional de transfer, Tempo Smart Button (vezi pct. 6.6).

Atunci când se utilizează Tempo Pen, Tempo Smart Button și aplicația de mobil, ca și în cazul oricărei injecții cu insulină, pacienții trebuie instruiți să verifice glicemia atunci când este necesar sau consideră ca au nevoie de o nouă doză, în cazul în care nu sunt siguri cât de mult și-au injectat.

Utilizarea Humalog într-o pompă de perfuzie cu insulină

Pentru injectarea subcutanată de Humalog cu o pompă de perfuzie continuă, se va umple rezervorul pompei cu un flacon de Humalog 100 unități/ml. Unele pompe sunt compatibile cu cartușele, care pot fi introduse intacte în pompa de perfuzie.

Pentru perfuzarea insulinei lispro se pot folosi numai anumite pompe de perfuzie pentru insulină marcate cu CE. Înainte de perfuzia cu insulină lispro, se vor studia instrucţiunile producătorului pompei de perfuzie, pentru a se stabili dacă pompa respectivă este sau nu corespunzătoare. Se vor folosi rezervorul şi cateterul adecvate pentru pompa respectivă. La umplerea rezervorului pompei se va evita deteriorarea acestuia, utilizând un ac cu lungimea corectă pentru sistemul de umplere. Setul de perfuzie (cateterul şi acul) trebuie schimbat în concordanţă cu instrucţiunile furnizate împreună cu acesta. În cazul apariţiei unui episod hipoglicemic, perfuzia trebuie întreruptă până la rezolvarea episodului. Dacă apar valori scăzute repetate sau severe ale glicemiei, trebuie să se ia în considerare necesitatea de a reduce sau de a întrerupe perfuzia cu insulină. O defecţiune a pompei sau înfundarea setului de perfuzie pot să determine creşterea rapidă a glicemiei. Dacă se suspectează o întrerupere a administrării de insulină, se vor urma instrucţiunile din prospectul pompei de insulină. Atunci când se administrează cu o pompă de perfuzie de insulină, Humalog nu trebuie amestecat cu nici o altă insulină.

Administrarea intravenoasă a insulinei

Dacă este necesar, Humalog poate fi administrat și intravenos, de exemplu: pentru controlul valorilor glicemiei în cursul cetoacidozei, bolilor acute sau pe parcursul perioadelor intra- și post-operatorii.

Humalog 100 unități/ml este disponibil în flacoane dacă este necesară administrarea prin injecție intravenoasă.

Injectarea intravenoasă a insulinei lispro trebuie efectuată urmând regulile uzuale ale injectării intravenoase, de exemplu în bolus intravenos sau printr-un sistem de perfuzie. Este necesară monitorizarea frecventă a glicemiei.

Sistemele de perfuzie cu concentraţii de la 0,1unități/ml până la 1,0 unități /ml insulină lispro în clorură de sodiu 0,9% sau în glucoză 5% sunt stabile la temperatura camerei timp de 48 ore. Se recomandă ca sistemul să fie armat înainte de începerea perfuziei.

Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Trecerea unui pacient la tratamentul cu un alt tip sau marcă de insulină

Trecerea unui pacient de la un tip sau o marcă de insulină la altul/alta trebuie să se facă sub supraveghere medicală strictă. Modificările concentraţiei, mărcii (producătorului), tipului (insulină regular/solubilă, NPH/izofan, etc.), speciei (animală, umană, analog de insulină umană) şi/sau metodei de fabricaţie (ADN recombinant faţă de insulină de origine animală) pot să conducă la necesitatea modificării dozajului. În cazul insulinelor cu acţiune rapidă, orice pacient care este tratat, de asemenea, cu o insulină bazală trebuie să îşi optimizeze dozajul ambelor insuline pentru a obţine îmbunătăţirea controlului glicemiei pe parcursul întregii zile, în mod special controlul glicemiilor nocturne şi în stare de repaus alimentar.

La amestecarea Humalog cu o insulină cu durată lungă de acțiune, Humalog cu acţiune mai scurtă trebuie încărcat primul în seringă, pentru a preveni contaminarea flaconului cu insulina cu acţiune mai lungă. Amestecarea insulinelor cu un timp înainte sau imediat înainte de administrare (extemporaneu) se face conform recomandării medicului. Cu toate acestea, trebuie să se respecte constant unul dintre procedee.

Hipoglicemia și hiperglicemia

Condiţiile care pot face ca simptomele precoce de avertizare a hipoglicemiei să fie diferite sau mai puţin pronunţate includ durata îndelungată a diabetului zaharat, insulinoterapia intensificată, neuropatia diabetică sau medicamente, cum sunt beta-blocantele.

Un număr mic de pacienţi, care au prezentat reacţii hipoglicemice după trecerea de la insulina de origine animală la insulina umană, au raportat faptul că simptomele precoce de avertizare a hipoglicemiei au fost mai puţin pronunţate sau diferite de cele prezentate la insulina anterioară.

Reacţiile hipoglicemice sau hiperglicemice necorectate pot să provoace pierderea conştienţei, comă sau deces.

Utilizarea unor dozaje inadecvate sau întreruperea tratamentului, în special la diabeticii insulino-dependenţi, pot duce la hiperglicemie şi la cetoacidoză diabetică, acestea fiind condiţii potenţial letale.

Pacienții trebuie instruiți să alterneze continuu locurile de injectare, pentru a reduce riscul de apariție a lipodistrofiei și amiloidozei cutanate. Există un posibil risc de absorbție întârziată a insulinei sau de reglare insuficientă a glicemiei în urma injectării insulinei în locuri unde au apărut aceste reacții. S-a raportat că schimbarea bruscă a locului de injectare cu o zonă neafectată duce la hipoglicemie. Se recomandă monitorizarea glicemiei după schimbarea locului de injectare și se poate avea în vedere ajustarea dozei de medicament antidiabetic.

Necesarul de insulină poate să crească în cursul bolilor sau al tulburărilor emoţionale.

De asemenea, ajustarea dozajului poate fi necesară dacă pacienţii depun activitate fizică crescută sau îşi modifică dieta obişnuită. Exerciţiile fizice făcute imediat după masă pot să crească riscul de hipoglicemie. O consecinţă a farmacodinamiei analogilor de insulină cu acţiune rapidă este faptul că, dacă se produce hipoglicemie, aceasta poate să apară mai precoce după injectare decât în cazul insulinei umane solubile.

Administrarea Humalog în asociere cu pioglitazonă

Au fost raportate cazuri de insuficienţă cardiacă atunci când pioglitazona a fost administrată în asociere cu insulină în special în cazul pacienţilor care prezintă un risc de apariţie a insuficienţei cardiace. Acest fapt trebuie avut în vedere atunci când se intenţionează asocierea pioglitazonei cu

Humalog. Dacă asocierea este utilizată, pacienţii trebuie observaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de insuficienţă cardiacă, creştere în greutate şi edeme. Tratamentul cu pioglitazonă trebuie întrerupt dacă apare orice deteriorare în simptomatologia cardiacă.

Evitarea erorilor de medicație

Pacienții trebuie instruiți să verifice întotdeauna eticheta produsului insulinic înainte de administrarea fiecărei injecții, pentru a evita confundarea accidentală a celor două concentrații Humalog KwikPen sau confundarea cu alte produse insulinice.

Pacienții trebuie să verifice vizual numărul de unități încărcate în ferestra de doze a stiloului injector.

Așadar, cerința pe care trebuie să o întrunească pacienții care îsi auto-administrează doza este să poată citi cifrele afișate în fereastra de doze a stiloului injector. Pacienții nevăzători sau care au deficiențe de vedere trebuie sfătuiți să ceară ajutor/asistență din partea unei persoane a cărei vedere este bună și care este instruită în utilizarea dispozitivului medical.

Tempo conține un magnet (vezi pct. 6.5) care poate interfera cu funcţionarea dispozitivelor medicale electronice implantabile, cum este un pacemaker. Câmpul magnetic se întinde la aproximativ 1,5 cm.

Acest medicament conține sodiu mai puțin de 1 mmol (23 mg) pe doză, adică practic “nu conține sodiu”.

Necesarul de insulină poate fi crescut de substanţe cu acţiune hiperglicemiantă, cum sunt anticoncepţionalele orale, corticosteroizii sau terapia tiroidiană de substituţie, danazolul, stimulantele beta2 adrenergice (cum sunt ritodrină, salbutamol, terbutalină).

Necesarul de insulină poate fi micşorat în prezenţa substanţelor cu acţiune hipoglicemiantă, cum sunt antidiabeticele orale, salicilaţii (de exemplu, acidul acetilsalicilic), antibioticele sulfonamidice, unele antidepresive (inhibitorii monoaminooxidazei, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei), unii inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril), antagonişti ai receptorilor de angiotensină II, beta-blocantele, octreotidul sau alcoolul etilic.

Atunci când se folosesc alte medicamente concomitent cu Humalog, trebuie informat medicul (vezi pct. 4.4).

Datele de la un număr mare de sarcini expuse nu evidenţiază nici o reacţie adversă a insulinei lispro asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului/nou-născutului.

Este esenţial să se menţină un control bun al pacientei tratate cu insulină (diabet insulino-dependent sau de sarcină) pe toată durata sarcinii. De obicei, necesarul de insulină scade în timpul primului trimestru de sarcină şi creşte în timpul trimestrelor doi şi trei. Pacientele cu diabet zaharat trebuie sfătuite să îşi informeze medicul dacă sunt gravide sau intenţionează să rămână gravide. La pacientele gravide care au diabet zaharat este esenţială monitorizarea atentă a glicemiei, precum şi a stării generale de sănătate.

Pacientele cu diabet zaharat care alăptează pot să necesite ajustări ale dozei de insulină, ale dietei sau ambelor.

Insulina lispro nu a indus tulburări de fertilitate în studiile la animale (vezi pct. 5.3).

Capacitatea pacientului de a se concentra şi de a reacţiona poate să fie afectată ca urmare a hipoglicemiei. Acest lucru poate reprezenta un risc în situaţiile în care aceste capacităţi au importanţă specială (de exemplu, conducerea unui vehicul sau folosirea unui utilaj).

Pacienţii trebuie sfătuiţi să ia măsuri de precauţie pentru a evita hipoglicemia în timp ce conduc vehicule; acest lucru este important îndeosebi la cei care nu percep decât puţin sau deloc semnele de avertizare a hipoglicemiei sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. În aceste cazuri trebuie să se ia în considerare dacă mai este recomandabilă conducerea vehiculelor.

Cea mai frecventă reacţie adversă pe care poate să o prezinte un pacient cu diabet zaharat în timpul tratamentului cu insulină este hipoglicemia. Hipoglicemia severă poate să ducă la pierderea conştienţei şi, în cazuri foarte grave, la deces. Nu sunt prezentate frecvenţe specifice ale hipoglicemiei pentru că hipoglicemia este rezultatul atât al dozei de insulină cât şi al altor factori, de exemplu, nivelul dietei şi exerciţiilor pacientului.

Următoarele reacții adverse din studii clinice sunt enumerate mai jos ca termeni preferați MedDRA pe aparate, sisteme și organe și în ordinea descrescătoare a incidenței (foarte frecvente: ≥1/10; frecvente:

≥1/100 până la <1/10; mai puțin frecvente: ≥1/1000 până la <1/100; rare: ≥1/10000 până la <1/1000; foarte rare: <1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Clasificare Foarte Frecvente Mai puțin Rare Foarte Cu frecvență

MedDRA pe frecvente frecvente rare necunoscută aparate, sisteme și organe

Alergie locală X

Alergie sistemică X

Lipodistrofie X

Amiloidoză X cutanată

Alergie locală

Alergia locală este frecventă la pacienţi. La locul injectării insulinei pot să apară roşeaţă, tumefiere şi prurit. De obicei, această reacţie se remite în câteva zile până la câteva săptămâni. În unele cazuri, această reacţie adversă poate să fie legată de alţi factori decât insulina, cum sunt iritanţii din dezinfectantele cutanate sau tehnica deficitară a injectării.

Alergie sistemică

Alergia sistemică, rară dar potenţial mai gravă, este o alergie generalizată la insulină. Ea poate să provoace erupţii cutanate generalizate, dispnee, wheezing, scăderea tensiunii arteriale, tahicardie sau transpiraţii. Cazurile severe de alergie generalizată pot pune viaţa în pericol.

La locul injectării pot să apară lipodistrofie și amiloidoză cutanată, care pot întârzia absorbția insulinei. Alternarea continuă a locurilor de injectare din cadrul unei anumite regiuni de injectare poate contribui la reducerea sau prevenirea acestor reacții (vezi pct. 4.4).

Edeme

În timpul tratamentului cu insulină s-a raportat apariţia edemelor, mai ales când controlul metabolic anterior insuficient, este ameliorat prin tratament intensiv cu insulină.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.

Nu există definiţii specifice ale supradozajului cu insulină, deoarece valoarea glicemiei este rezultatul unor interacţiuni complexe între valoarea insulinei, disponibilitatea glucozei şi alte procese metabolice. Hipoglicemia poate să apară ca rezultat al unui exces al activităţii insulinice în raport cu aportul alimentar şi cu consumul de energie.

Hipoglicemia poate fi asociată cu nelinişte, confuzie, palpitaţii, cefalee, transpiraţii şi vărsături.

Episoadele hipoglicemice uşoare răspund la administrarea orală de glucoză sau alte produse din zahăr sau care conţin zahăr.

Corectarea hipoglicemiei de severitate moderată se poate realiza prin administrarea intramusculară sau subcutanată de glucagon, urmată de administrarea orală de hidrocarbonaţi atunci când starea clinică a pacientul s-a ameliorat suficient. Pacienţilor care nu răspund la glucagon trebuie să li se administreze soluţie de glucoză intravenos.

Dacă pacientul este comatos, glucagonul trebuie administrat intramuscular sau subcutanat. Totuşi, dacă glucagonul nu este disponibil sau dacă pacientul nu răspunde la glucagon, se va administra intravenos soluţie de glucoză. Pacientul trebuie să ia masa de îndată ce îşi recapătă conştienţa.

Pot fi necesare aport susţinut de hidrocarbonaţi şi supraveghere, deoarece hipoglicemia poate să reapară după o aparentă recuperare clinică.

Grupa farmacoterapeutică: Medicamente utilizate în diabetul zaharat, insuline și analogi cu acțiune rapidă, injectabile. Cod ATC: A10A B04

Acţiunea principală a insulinei lispro este reglarea metabolismului glucozei.

În plus, insulinele au câteva acţiuni anabolice şi anti-catabolice asupra unor ţesuturi diferite. În ţesutul muscular, acestea includ creşterea sintezei glicogenului, acizilor graşi, glicerolului şi proteinelor şi a captării de aminoacizi, cu scăderea glicogenolizei, gluconeogenezei, cetogenezei, lipolizei, catabolismului proteic şi a pierderii de aminoacizi.

Insulina lispro are un debut rapid al acţiunii (aproximativ 15 minute), permiţând, astfel, administrarea mai aproape de momentul mesei (de la zero până la 15 minute în raport cu masa), comparativ cu insulina solubilă (cu 30 până la 45 minute înainte de masă). Insulina lispro are un debut mai rapid şi o durată mai scurtă de acţiune (2 până la 5 ore), comparativ cu insulina solubilă.

Studiile clinice efectuate la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 şi 2 au demonstrat reducerea hiperglicemiei postprandiale de către insulina lispro, comparativ cu insulina umană solubilă.

Ca şi în cazul tuturor preparatelor de insulină, acţiunea insulinei lispro poate să varieze în timp la diferite persoane sau în momente diferite la aceeaşi persoană şi este în funcţie de doză, locul injectării, fluxul sanguin, temperatură şi activitatea fizică. Profilul specific al acţiunii după injectarea subcutanată este prezentat mai jos.

Reprezentarea grafică de mai sus reflectă cantitatea relativă de glucoză în funcţie de timp necesară pentru menţinerea concentraţiilor de glucoză din sângele integral al subiectului în apropierea valorilor à jeun şi este un indicator al efectului în timp al acestor insuline asupra metabolismului glucozei.

S-au efectuat studii clinice la copii (61 pacienţi cu vârsta între 2 şi 11 ani) şi la copii şi adolescenţi (481 pacienţi cu vârsta între 9 şi 19 ani), care au comparat insulina lispro cu insulina umană solubilă.

La copii, profilul farmacodinamic al insulinei lispro este similar cu cel de la adulţi.

Atunci când se foloseşte în pompe de perfuzie subcutanată, s-a evidenţiat că tratamentul cu insulină lispro determină valori mai mici ale hemoglobinei glicozilate comparativ cu insulina umană solubilă.

Într-un studiu clinic dublu-orb, încrucişat, scăderea valorilor hemoglobinei glicozilate după 12 săptămâni de administrare a fost de 0,37% cu insulina lispro, comparativ cu 0,03% pentru insulina solubilă (p = 0,004).

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 trataţi cu doze maxime de antidiabetice derivaţi de sulfoniluree, studiile au arătat că asocierea insulinei lispro reduce semnificativ HbA1c, comparativ cu antidiabeticul oral în monoterapie. De asemenea, reducerea HbA1c este de aşteptat şi în cazul altor tipuri de insulină, de exemplu insuline solubile sau izofan.

Studiile clinice la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 şi 2 au evidenţiat un număr mai mic de episoade de hipoglicemie nocturnă pentru insulina lispro, comparativ cu insulina umană solubilă. În unele studii, reducerea numărului hipoglicemiilor nocturne s-a asociat cu creşterea episoadelor de hipoglicemie din timpul zilei.

Răspunsul glucodinamic la insulina lispro nu este afectat de insuficienţa renală sau hepatică.

Diferenţele glucodinamice dintre insulina lispro şi insulina umană solubilă, măsurate în timpul unei proceduri de glucose clamp (evaluare a nevoilor de insulină), s-au menţinut într-un interval larg al funcţiei renale.

S-a demonstrat că insulina lispro este echipotentă cu insulina umană în termeni molari, dar că efectul insulinei lispro este mai rapid şi cu durată mai scurtă.

Farmacocinetica insulinei lispro reflectă un compus care se absoarbe rapid şi care realizează concentraţii plasmatice maxime după 30 - 70 minute de la injectarea subcutanată. Atunci când se ia în considerare relevanţa clinică a acestei cinetici, este mai potrivit să se examineze curbele utilizării glucozei (aşa cum s-a discutat la pct. 5.1).

La pacienţii cu insuficienţă renală, insulina lispro păstrează o absorbţie mai rapidă, comparativ cu insulina umană solubilă. În general, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, pentru un interval larg al funcţiilor renale, diferenţele farmacocinetice dintre insulina lispro şi insulina umană solubilă s-au menţinut, în general, şi s-a demonstrat că sunt independente de funcţia renală. La pacienţii cu insuficienţă hepatică, insulina lispro îşi menţine absorbţia şi eliminarea mai rapidă atunci când este comparată cu insulina umană solubilă.

În studiile in vitro, incluzând legarea de situsurile receptorilor pentru insulină şi efectele asupra celulelor în creştere, insulina lispro s-a comportat foarte asemănător cu insulina umană. De asemenea, studiile demonstrează că disocierea legării insulinei lispro de receptorul pentru insulină este echivalentă cu cea a insulinei umane. Studiile de toxicitate acută, cele cu durata de o lună şi studiile de toxicitate cu durata de douăsprezece luni nu au evidenţiat manifestări toxice semnificative.

În studii efectuate la animale insulina lispro nu a determinat afectarea fertilităţii, efecte embriotoxice sau teratogene.

Metacrezol

Glicerol

Fosfat disodic. 7H2O

Oxid de zinc

Apă pentru preparate injectabile

Se pot folosi acid clorhidric şi hidroxid de sodiu pentru ajustarea pH-ului.

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

Cartuș, KwikPen, Junior KwikPen şi Tempo Pen

Aceste medicamente nu trebuie amestecate cu nicio altă insulină sau orice alt medicament.

Înainte de utilizare 3 ani.

După prima utilizare/după introducerea cartușului 28 zile.

A nu se congela. A nu se expune la căldură excesivă sau la lumina directă a soarelui.

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

După prima utilizare/după introducerea cartușului

A se păstra la frigider (2°C - 8°C) sau la temperaturi sub 30°C.

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A nu se păstra la frigider. Stiloul injector (pen-ul) cu cartușul introdus nu trebuie păstrat cu acul atașat.

KwikPen, Junior KwikPen şi Tempo Pen

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A nu se păstra la frigider. Stiloul injector (pen-ul) preumplut cu cartușul introdus nu trebuie păstrat cu acul atașat.

Soluţia este conţinută în flacoane din sticlă flint de tip I, închise cu dopuri penetrabile discoidale din butil sau halobutil şi etanşate cu sigilii de aluminiu. La tratarea dopului flaconului se poate folosi emulsie de dimeticonă sau de siliconă.

Flacon 10 ml: Ambalaje cu 1 sau 2 sau ambalaj multiplu cu 5 (5 ambalaje a câte 1). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Soluţia este conţinută în cartuşe din sticlă flint de tip I, închise cu dopuri penetrabile discoidale şi capete de piston din butil sau halobutil şi etanşate cu sigilii de aluminiu. La tratarea pistonului cartuşului şi/sau a cartuşului de sticlă se poate folosi emulsie de dimeticonă sau de siliconă.

Cartuș 3 ml: Ambalaje cu 5 sau 10. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

KwikPen

Soluţia este conţinută în cartuşe din sticlă flint de tip I, închise cu dopuri penetrabile discoidale și capete de piston din butil sau halobutil şi etanşate cu sigilii de aluminiu. La tratarea pistonului cartuşului şi/sau a cartuşului de sticlă se poate folosi emulsie de dimeticonă sau de siliconă. Cartușele de 3 ml sunt fixate într-un stilou injector (pen) pentru o singură întrebuințare, denumit “KwikPen”.

Acele nu sunt incluse.

Stiloul injector (pen-ul) KwikPen 3 ml: Ambalaje cu 5 sau ambalaj multiplu cu 10 (2 ambalaje a câte 5). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Junior KwikPen

Cartușe din sticlă de tip I, închise cu dopuri penetrabile discoidale din halobutil etanșate cu sigilii din aluminiu și capete de piston din bromobutil. La tratarea pistonului cartuşului se poate folosi emulsie de dimeticonă sau de siliconă. Cartușele de 3 ml sunt fixate într-un stilou injector (pen) pentru o singură întrebuințare, denumit “Junior KwikPen”. Acele nu sunt incluse.

Junior KwikPen 3 ml: Ambalaje cu 1 stilou injector preumplut, 5 stilouri injectoare preumplute sau ambalaj multiplu cu 10 (2 ambalaje a câte 5) stilouri injectoare preumplute. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Cartușe din sticlă de tip I, închise cu dopuri penetrabile discoidale din halobutil etanșate cu sigilii din aluminiu și capete de piston din bromobutil. La tratarea pistonului cartuşului se poate folosi emulsie de dimeticonă sau de siliconă. Cartușele de 3 ml sunt fixate într-un stilou injector (pen) pentru o singură întrebuințare, denumit “Tempo Pen”. Tempo Pen conține un magnet (vezi pct. 4.4). Acele nu sunt incluse.

Tempo Pen 3 ml: Ambalaje cu 5 stilouri injectoare preumplute sau ambalaj multiplu cu 10 (2 ambalaje a câte 5) stilouri injectoare preumplute. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Pentru a preveni eventuala transmitere a unor boli, fiecare cartuş sau stilou injector preumplut trebuie utilizat numai de către un singur pacient, chiar dacă este înlocuit acul de la nivelul sistemului de administrare. Pacienții care utilizează flacoane nu trebuie niciodată să folosească în comun acele sau seringile. Pacientul trebuie să arunce acul după administrarea fiecărei injecții.

Soluția de Humalog trebuie să fie limpede și incoloră. Humalog nu trebuie utilizat dacă este tulbure, îngroșat sau ușor colorat sau dacă sunt vizibile particule solide.

Nu se amestecă insulina din flacoane cu insulina din cartuşe. Vezi pct. 6.2.

Pregătirea unei doze

Flaconul trebuie folosit cu o seringă corespunzătoare (cu gradaţii pentru 100 unități).

i) Humalog 1. Spălaţi-vă pe mâini.

2. Dacă se foloseşte un flacon nou, se deschide capacul protector din plastic, dar nu se îndepărtează opritorul.

3. Dacă regimul terapeutic necesită înjectarea în acelaşi timp a insulinei bazale şi a Humalog, cele două pot fi mixate (amestecate) în seringă. În cazul mixării insulinelor, se vor consulta instrucţiunile de mixare care urmează la pct. (ii) şi 6.2.

4. Se trage aer în seringă, în cantitate egală cu doza de Humalog prescrisă. Se şterge partea superioară a flaconului cu un tampon. Se introduce acul prin dopul de cauciuc al flaconului de

Humalog şi se injectează aerul în flacon.

5 Flaconul şi seringa se întorc invers, cu flaconul în sus şi seringa în jos. Flaconul şi seringa se ţin bine cu una din mâini.

6. Verificând ca vârful acului să se găsească în soluţia de Humalog, se trage în seringă doza corectă.

7. Înainte de scoaterea acului din flacon, se verifică seringa astfel încât aceasta să nu conţină bule de aer care reduc cantitatea de Humalog din ea. Dacă sunt prezente bule, se ţine seringa drept în sus şi se loveşte uşor lateral, până când bulele se ridică la suprafaţă. Se elimină bulele cu pistonul seringii şi se extrage doza corectă.

8. Se scoate acul din flacon şi se pune seringa jos, astfel încât acul să nu se atingă de nimic.

ii) Amestecarea Humalog cu insuline umane cu acţiune mai lungă (vezi pct. 6.2) 1. Humalog trebuie amestecat cu insuline umane cu acţiune mai lungă numai la recomandarea medicului.

2. Se trage aer în seringă, în cantitate egală cu cantitatea de insulină cu acţiune mai lungă care trebuie administrată. Se introduce acul în flaconul cu insulină cu acţiune mai lungă şi se injectează aerul. Se scoate acul.

3. Se injectează acum aer, în acelaşi mod, în flaconul cu Humalog, dar nu se scoate acul.

4. Flaconul şi seringa se răstoarnă invers, cu flaconul în sus şi seringa în jos.

5. Verificând ca vârful acului să se găsească în soluţia de Humalog, se trage în seringă doza corectă de Humalog.

6. Înainte de scoaterea acului din flacon, se verifică seringa astfel încât aceasta să nu conţină bule de aer, care reduc cantitatea de Humalog din ea. Dacă sunt prezente bule, se ţine seringa drept în sus şi se loveşte uşor lateral, până când bulele se ridică la suprafaţă. Se elimină bulele cu pistonul seringii şi se extrage doza corectă.

7. Se scoate acul din flaconul cu Humalog şi se introduce în flaconul cu insulină cu acţiune mai lungă. Flaconul şi seringa se întorc invers, cu flaconul în sus şi seringa în jos. Flaconul şi seringa se ţin bine cu una din mâini şi se scutură uşor. Verificând ca vârful acului să se găsească în insulină, se trage în seringă doza de insulină cu acţiune mai lungă.

8. Se scoate acul şi se pune seringa jos, astfel încât acul să nu se atingă de nimic.

Humalog cartușe este destinat utilizării cu un stilou injector reutilizabil (pen) Lilly și nu trebuie utilizat cu niciun alt stilou injector reutilizabil (pen), întrucât acuratețea dozei nu a fost stabilită în cazul altor stilouri injectoare.

Pentru încărcarea cartușului, atașarea acului și administrarea injecției cu insulină trebuie urmate instrucțiunile de utilizare a fiecărui stilou injector.

KwikPen, Junior KwikPen şi Tempo Pen

Înainte de a utiliza stiloul injector preumplut (pen), trebuie citit cu atenție manualul de utilizare inclus în prospect. Stiloul injector preumplut (pen) trebuie utilizat în conformitate cu recomandările din manualul de utilizare.

Stilourile injectoare nu trebuie folosite dacă oricare din părțile componente arată ruptă sau deteriorată.

Injectarea dozei

În cazul utilizării unui stilou injector (pen) pre-umplut sau reutilizabil, trebuie citite instrucțiunile detaliate pentru pregătirea stiloului injector (pen-ului) și injectarea dozei, următorul text este o descriere generală.

1. Spălați-vă pe mâini 2. Se alege un loc de injectare.

3. Se dezinfectează pielea conform instrucţiunilor.

4. Se fixează pielea prin întindere sau prin pensarea unei suprafeţe mai mari. Se introduce acul şi se injectează conform instrucţiunilor.

5. Se retrage acul şi se apasă uşor locul injectării timp de câteva secunde. Nu se freacă zona injectării.

6. Seringa şi acul se aruncă în condiţii de siguranţă. Pentru un dispozitiv de injectare se utilizează capacul exterior al acului, se deșurubează acul și se aruncă în siguranță.

7. Utilizarea locurilor de injectare trebuie rotată, astfel încât acelaşi loc de injectare să nu fie folosit mai des decât aproximativ o dată pe lună.

Humalog Tempo Pen

Tempo Pen este proiectat să funcţioneze cu Tempo Smart Button. Tempo Smart Button este un produs opţional care se poate ataşa la butonul de dozaj al Tempo Pen şi facilitează transmiterea de informaţii referitoare la doze către o aplicaţie compatibilă de pe telefonul mobil. Tempo Pen poate fi utilizat cu sau fără Tempo Smart Button atașat. Pentru informații suplimentare, citiţi instrucţiunile furnizate cu

Tempo Smart Button şi cele aferente aplicaţiei de pe telefonul mobil.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Eli Lilly Nederland B.V., Papendorpseweg 83, 3528 BJ Utrecht, Olanda.

EU/1/96/007/002

EU/1/96/007/004

EU/1/96/007/020

EU/1/96/007/021

EU/1/96/007/023

EU/1/96/007/031

EU/1/96/007/032

EU/1/96/007/043

EU/1/96/007/044

EU/1/96/007/045

EU/1/96/007/046

EU/1/96/007/047

Data primei autorizări: 30 aprilie 1996

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 30 aprilie 2006

Informații detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenției Europene pentru

Medicamente http://www.ema.europa.eu