FOSFOMICINA LABIANA 2g granule soluție orală în plic prospect medicament

Fosfomicină Labiana 2 g granule pentru soluție orală în plic

Fiecare plic unidoză conține fosfomicină 2 g (sub formă de fosfomicină trometamol).

Fiecare plic unidoză conține sucroză (zahăr) 1,477 g.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Granule pentru soluție orală în plic.

Granule de culoare albă sau aproape albă, fără aglomerări sau particule, în plic unidoză.

Fosfomicină Labiana este indicat pentru tratamentul cistitei acute fără complicații, provocată de micro-organisme sensibile la fosfomicină (vezi pct. 5.1), la fete, cu vârste cuprinse între 6 si 11 ani.

Trebuie urmate reglementările oficiale privind utilizarea corespunzătoare a agenților antibacterieni.

Fete (începând cu vârsta de 6 până la 11 ani)

Pentru tratamentul cistitei acute fără complicații, 1 plic (2 g) ca doză unică.

Medicamentul este contraindicat copiilor sub 6 ani (vezi pct. 4.3).

Nu este necesară ajustarea dozei pentru pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (vezi pct. 5.2).

Medicamentul este contraindicat la pacienți cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei < 10 ml/min) și la pacienți care efectuează hemodializă (vezi pct. 4.3).

Fosfomicină Labiana se administrează cu aproximativ 1 oră înainte de sau 2 ore după mese, vezi pct. 4.5.

Medicamentul se va lua pe stomacul gol, de preferință înainte de culcare, după golirea vezicii.

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului, vezi pct. 6.6. Soluția reconstituită este o soluție tulbure de culoare relativ albă, cu aromă fructată (portocale-mandarine). Soluția reconstituită se va administra imediat.

- Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumeraţi la pct. 6.1.

- Insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei < 10 ml/min).

- Pacienți care efectuează hemodializă.

- Copii cu vârsta sub 6 ani.

În timpul tratamentului cu fosfomicină pot apărea reacții de hipersensibilitate, precum anafilaxia și șocul anafilactic, care pot fi letale (vezi pct. 4.8). În cazul unor astfel de reacții, nu se va administra din nou fosfomicină și trebuie urmat tratament medical adecvat.

Apariția unei diarei severe și persistente în timpul tratamentului cu antibiotice sau după acesta poate fi simptomul unei colite asociate cu antibioticele. Cea mai gravă formă este colita pseudomembranoasă (vezi pct. 4.8).

În cazul colitei pseudomembranoase, trebuie luate imediat măsurile corespunzătoare. Într-o astfel de situație este contraindicată utilizarea medicamentelor antiperistaltice.

Informații importante referitoare la excipienți

Medicamentul conține zahăr 1,477 g per plic. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie glucoză-galactoză sau deficit de absorbţie sucroză-izomaltază nu trebuie să utilizeze acest medicament.

A fost raportată o reducere a concentrației substanței active în urină, care ar trebui să fie mare, în cazul utilizării concomitente de metoclopramid și fosfomicină trometamol. Din acest motiv, se recomandă ca cele două medicamente să fie administrate la 2-3 ore distanță.

Mesele pot întârzia absorbția substanței active, conducând la o ușoară reducere a concentrațiilor maxime în sânge și în urină; prin urmare, medicamentul se va administra pe stomacul gol, cu 1 oră înainte de masă sau la cel puțin 2 ore după masă.

Probleme specifice referitoare la modificarea INR. Au fost raportate numeroase cazuri de activitate crescută a antagoniștilor vitaminei K la pacienții cărora li se administrează antibiotice. Factorii de risc includ infecții sau inflamații severe, vârsta și starea generală de sănătate precară. În aceste circumstanțe, este dificil de stabilit dacă modificarea INR este cauzată de infecție sau tratamentul acesteia. Totuși, sunt implicate mai frecvent anumite clase de antibiotice, precum fluorochinolonele, macrolidele, ciclinele, cotrimoxazolul și unele cefalosporine.

Nu există studii adecvate și bine controlate privind utilizarea fosfomicinei la femeile gravide. Fosfomicina traversează placenta. Studiile la animale nu au evidențiat efecte toxice asupra funcției de reproducere.

Fosfomicina se va folosi în timpul sarcinii doar dacă acest lucru este indicat în mod clar.

Fosfomicina se elimină în concentrații reduse în laptele matern. La copiii alăptați pot apărea diaree și infecții fungice ale mucoaselor, precum și reacții de sensibilitate.

Femeile care alăptează trebuie să urmeze acest tratament doar dacă acest lucru este indicat în mod clar.

La șobolani, fertilitatea nu a fost influențată la doze de până la 1000 mg/kg/zi.

Fosfomicină Labiana poate provoca amețeală și, astfel, poate influența capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacienților li se recomandă să nu conducă vehicule și să nu folosească utilaje până ce nu se știe cu siguranță dacă acest medicament le afectează capacitatea de a desfășura aceste activități.

Reacţiile adverse sunt descrise mai jos conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe în funcție de frecvență:

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 și < 1/10)

Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 și < 1/100)

Rare (≥ 1/10000 și < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000)

Cu frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Reacții adverse

Mai puțin

Clasificare pe aparate, sisteme și Frecvente Rare frecvente organe (≥1/100 și (≥1/10000 și Necunoscute (≥1/1000 și <1/10) <1/1000) <1/100)

Suprainfecție

Infecții și infestări Vulvovaginită bacteriană

Creșterea

Anemie numărului de

Tulburări hematologice și limfatice aplastică eozinofile,

Peteșii

Reacții anafilactice,

Tulburări ale inclusiv sistemului imunitar șoc anafilactic,

Reducerea

Tulburări metabolice și de nutriție apetitului

Tulburări ale sistemului Cefalee,

Parestezie nervos Ameţeală

Tulburări de

Tulburări oculare vedere

Tulburări respiratorii, toracice și Dispnee, mediastinale Bronhospasm

Colită determinată

Vărsături,

Tulburări Diaree, de Clostridium

Dureri gastrointestinale Greață difficile (vezi pct. abdominale 4.4)

Concentrații crescute ale

Tulburări hepatobiliare fosfatazei alcaline în sânge

Erupție

Afecțiuni cutanate cutanată

Angioedem și ale țesutului tranzitorie, subcutanat Urticarie,

Tulburări generale şi la nivelul locului Flebită la locul de de administrare administrare

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

În cazul administrării unei supradoze, pacienții au manifestat următoarele simptome: sindrom vestibular, tulburări de auz, gust metalic și tulburări ale simțului gustului. Nu există un antidot specific. În caz de nevoie, se va folosi tratament simptomatic. În caz de supradozaj, trebuie stimulată eliminarea renală prin administrarea orală adecvată de lichide.

Grupa farmacoterapeutică: Antibacteriene cu utilizare sistemică; Alte antibacteriene, cod ATC: J01XX01

Fosfomicina este un analog structural al fosfoenolpiruvatului. Ea inhibă enzima fosfoenolpiruvat transferază, care catalizează formarea acidului N-acetilmuramic din N-acetilglucozamină și fosfoenolpiruvat. Acidul N-acetilmuramic este necesar în sinteza peptidoglicanului, o componentă esențială a peretelui celular bacterian. Principalul mod de acțiune al fosfomicinei este bactericid.

Eficacitatea depinde în principal de durata în care concentrația substanței active depășește concentrația inhibitorie minimă (CIM) pentru microorganismul patogen.

Rezistența la fosfomicină poate avea la bază următoarele mecanisme:

 Absorbția fosfomicinei în celula bacteriană se desfășoară cu ajutorul a două sisteme de transport diferite (sistemele de transport glicerină-3-fosfat și hexoză-6). La Enterobacteriaceae, sistemul de transport glicerină-3-fosfat poate fi modificat astfel încât inhibă transportul fosfomicinei în celulă.

 Un alt mecanism de codificare pe bază de plasmid care apare la Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp. și Acinetobacter spp. are la bază prezența unei proteine specifice, care acționează în sensul metabolizării fosfomicinei și al legării acesteia de glutationă (GSH).

 Rezistența la fosfomicină ca urmare a codificării pe bază de plasmid se produce și în cazul stafilococilor. Mecanismul exact al acestei rezistențe nu a fost clarificat până în prezent.

Rezistența încrucișată a fosfomicinei cu alte clase de agenți bacterieni nu este cunoscută.

Testele asupra fosfomicinei au la bază seria cu diluare standard. Rezultatele sunt evaluate pe baza valorilor critice pentru fosfomicină. Următoarele concentrații inhibitorii minime au fost determinate pentru patogenii sensibili și rezistenți:

Valorile critice recomandate de EUCAST (Comitetul European privind. Testarea Sensibilităţii Microbiene) (v 5.0 2015-01-01) patogen valoare critică CIM (mg/l) S ≤ R >

Enterobacteriaceae 32 32

Susceptibilitate

Prevalența rezistenței dobândite a speciei individuale poate varia local și de-a lungul timpului. Prin urmare, sunt necesare informații locale privind situația de rezistență, în special pentru tratamentul adecvat al infecțiilor severe. Dacă eficacitatea fosfomicinei este incertă, din cauza situației de rezistență locală, se recomandă o consultație terapeutică efectuată de experți. În special în cazul unei infecții grave sau al unui eșec al tratamentului, se recomandă o diagnosticare microbiologică, care să indice patogenul și sensibilitatea sa la fosfomicină.

Informațiile de mai jos oferă doar date aproximative privind probabilitatea ca microorganismul să fie susceptibil la fosfomicină sau nu.

Specii susceptibile în mod obişnuit:

Enterococcus faecalis

Escherichia coli

Klebsiella pneumoniae

Proteus mirabilis

Tulpini cu rezistență inerentă:

Staphylococcus saprophyticus

Absorbția fosfomicinei trometamol după administrarea orală este moderată. Concentrația plasmatică maximă a substanței active fosfomicină, de aproximativ 30 mg/l, se atinge după 2-3 ore.

Concentrația maximă în urină, de peste 2000 mg/l, se măsoară la 2-4 ore de la administrare. Concentrațiile care depășesc concentrația inhibitorie minimă prezumată pentru patogenii corespunzători din tractul urinar se mențin timp de cel puțin 36 de ore.

Biodisponibilitatea fosfomicinei trometamol, exprimată ca volumul de fosfomicină regăsită în urină după administrarea orală, variază între 32 și 54%. Biodisponibilitatea fosfomicinei trometamol (p.o.) comparativ cu fosfomicina sodică (i.v.) din pct. de vedere al raportului AUC p.o./AUC i.v. pentru 50 mg/kg de fosfomicină este de 40,6 %.

Fosfomicina se elimină în special nemodificată prin rinichi. Aceasta conduce la concentrații în urină foarte ridicate în termen de 2-4 ore. Concentrațiile terapeutice în urină se mențin de regulă timp de cel puțin 36 de ore.

Timpul de înjumătățire plasmatică pentru eliminare variază între 3-4 ore. Substanța activă se elimină în urină aproape nemodificată în urma filtrării glomerulare.

În caz de insuficiență renală, eliminarea renală a medicamentului este decalată, în funcție de gradul de limitare funcțională.

Studiile clinice asupra fosfomicinei trometamol nu au inclus un număr suficient de subiecți cu vârsta de cel puțin 65 de ani pentru a determina dacă aceștia reacționează diferit față de subiecții mai tineri. Alte experiențe clinice raportate nu au identificat diferențe de reacție între pacienții vârstnici și cei mai tineri. De exemplu, pe baza unor date limitate privind concentrațiile de medicament în urină pe parcursul a 24 de ore, nu au fost observate diferențe la pacienții vârstnici în ceea ce privește excreția urinară a fosfomicinei.

Sexul: Nu există diferențe între sexe în ceea ce privește farmacocinetica fosfomicinei.

La 5 pacienți anurici care efectuau hemodializă, t½ pentru fosfomicină în timpul hemodializei a fost de 40 ore. La pacienții cu grade diferite de insuficiență renală (un clearance al creatininei între 54 ml/min și 7 ml/min), t½ pentru fosfomicină a crescut de la 11 ore la 50 de ore. Procentul de fosfomicină regăsită în urină a scăzut de la 32% la 11%, ceea ce arată că insuficiența renală reduce semnificativ excreția fosfomicinei.

În studiile cu privire la toxicitate, o doză orală de până la 5 g/kg corp de fosfomicină a fost bine tolerată de șoareci și șobolani. La iepuri, aceste doze au condus rareori la prezența unor scaune apoase. La 2-3 zile de la primirea unei doze unice, câinii au prezentat diaree și anorexie. Aceste doze sunt de 50 până la 125 de ori mai mari decât dozele terapeutice folosite la oameni.

Datele non-clinice nu indică pericole speciale pentru oameni, pe baza unor studii convenționale asupra toxicității și genotoxicității dozelor repetate. Nu au fost efectuate studii asupra efectului cancerigen al fosfomicinei.

Studiile privind embriotoxicitatea la șobolani și la iepuri nu au indicat prezența unor efecte embriotoxice sau teratogene până la doze de maximum 1000 mg/kg/zi. Fertilitatea și dezvoltarea perinatală și postnatală la șoareci nu au fost afectate de doze de până la 1000 mg/kg/zi.

Sucroză (zahăr)

Zaharină sodică

Aromă de mandarină (maltodextrină, gumă arabică, preparate aromatizante, substanțe aromatizante naturale, acid ascorbic, bultilhidroxianizol (E 320 ) și substanțe aromatizante)

Aromă de portocală (maltodextrină, preparate aromatizante, gumă arabică și substanțe aromatizante naturale).

Nu este cazul.

Plic nedeschis: 3 ani

După reconstituire: Soluția reconstituită se va administra imediat.

A nu se păstra la temperaturi peste 30ºC. A se păstra în ambalajul original.

Plic unidoză (surlin/aluminiu/PEJD/hârtie).

Cutii conținând 1 sau 2 plicuri.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Instrucțiuni pentru reconstituire

Conținutul unui plic trebuie turnat într-un pahar cu apă, pentru a obține o soluție opalescentă uniformă. Dacă este necesar, soluția se poate amesteca.

Soluția se va administra imediat după preparare.

Labiana Pharmaceuticals, S.L.U.

C/ Casanova 27-31

Corbera de Llobregat, 08757

Spania

8997/2016/01-02

Data primei autorizări - Mai 2016

Mai 2016