FLAGYL 500mg ovule prospect medicament

Flagyl 500 mg ovule

Fiecare ovul conţine metronidazol 500 mg.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Ovul

Ovul de formă ovoidă, de culoare albă până la galben pal.

Tratamentul local al tricomoniazei vaginale şi al vaginitelor bacteriene (nespecifice) determinate de germeni anaerobi sau de Gardnerella vaginalis.

Este recomandabil să se ţină cont de recomandările oficiale cu privire la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

Vaginite determinate de Trichomonas vaginalis

Doza recomandată este un ovul pe zi, administrat profund intravaginal, timp de 10 zile, în asociere cu un tratament pe cale orală.

Vaginite nespecifice

Doza recomandată este de un ovul pe zi, administrat profund intravaginal, timp de 7 zile, în asociere cu un tratament pe cale orală, dacă este necesar. Indiferent dacă partenerul prezintă sau nu semne clinice ale infecţiei, este necesar să fie tratat concomitent cu metronidazol cu administrare orală, chiar în absenţa testelor de laborator pozitive.

Se recomandă ca durata tratamentului cu metronidazol să nu depăşească 10 zile. Tratamentul nu trebuie repetat mai mult de 2-3 ori pe an.

- Hipersensibilitate la metronidazol, la alţi derivaţi de imidazol sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.

- Consumul de alcool etilic sau administrarea concomitentă de disulfiram (vezi pct. 4.5).

Metronidazolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni neurologice centrale şi periferice severe, cronice sau evolutive, din cauza riscului de agravare a tulburărilor neurologice.

Utilizarea Flagyl în tratamentul cu durată prelungită trebuie evaluată cu atenţie (vezi pct. 5.3).

În caz de antecedente de tulburări hematologice, tratament cu doze mari şi/sau tratament prelungit, se recomandă efectuarea periodică de teste sanguine, în special controlul formulei leucocitare. Dacă apare leucopenie, tratamentul trebuie întrerupt.

În caz de tratament prelungit, trebuie supravegheată apariţia reacţiilor adverse de tip neuropatie centrală sau periferică (cum sunt parestezii, ataxie, ameţeli, vertij, convulsii) (vezi pct. 4.8).

Tratamentul trebuie întrerupt dacă apar ataxie, vertij sau confuzie.

Metronidazolul este metabolizat, în principal, prin oxidare la nivel hepatic. Administrarea metronidazolului la paciente cu encefalopatie hepatică determină creşterea concentraţiilor plasmatice şi, consecutiv, exacerbarea simptomelor encefalopatiei. Ca urmare, se recomandă precauţie în cazul administrării metronidazolului la aceste paciente.

Deoarece pot să apară reacţii de tip disulfiram, pacientele trebuie avertizate să nu consume alcool etilic sau medicamente care conţin alcool etilic în timpul tratamentului şi timp de 48 de ore după întreruperea tratamentului cu metronidazol (vezi pct. 4.5).

Pacientele trebuie avertizate că metronidazolul poate determina coloraţia mai închisă a urinei (din cauza metabolitului său) (vezi pct. 4.8).

Deoarece infecţia cu Trichomonas vaginalis este frecvent asociată cu infecţia cu gonococ, este posibil ca după tratamentul tricomoniazei, infecţia gonococică să persiste.

Utilizarea simultană a prezervativului sau a diafragmei cu Flagyl ovule poate creşte riscul ruperii dispozitivului contraceptiv.

Hepatotoxicitate la pacienții cu sindrom Cockayne

Cazuri de hepatotoxicitate severă/insuficiență hepatică acută, inclusiv cazuri cu rezultat letal, cu debut foarte rapid după inițierea tratamentului, au fost raportate la pacienții cu sindrom Cockayne, în cazul administrării de medicamente pentru utilizare sistemică care conțin metronidazol. Din acest motiv, la acești pacienți, metronidazolul nu trebuie administrat decât dacă se consideră că beneficiul depășește riscul și dacă nu este disponibil niciun tratament alternativ. Trebuie efectuate teste ale funcției ficatului chiar înainte de începerea tratamentului, pe parcursul și după încheierea tratamentului, până când valorile parametrilor funcţiei hepatice sunt în limite normale sau până când sunt atinse valorile iniţiale.

Dacă valorile testelor funcției hepatice devin mult mai mari în timpul tratamentului, administrarea medicamentului trebuie întreruptă.

Pacienții cu sindromul Cockayne trebuie sfătuiți să raporteze imediat medicului lor orice simptome ale unei posibile afectări a ficatului și să întrerupă tratamentul cu metronidazol (vezi pct. 4.8).

În timpul tratamentului cu metronidazol au fost raportate cazuri de reacţii cutanate buloase severe, cum sunt sindrom Stevens-Johnson (SSJ), necroliză epidermică toxică (TEN) sau pustuloză exantematică generalizată acută (AGEP) (vezi pct. 4.8). Dacă există simptomele sau semnele de SSJ,

TEN sau AGEP, atunci tratamentul cu Flagyl trebuie întrerupt imediat.

Interferență cu analizele de laborator

Metronidazolul poate interfera cu anumite tipuri de determinări ale testelor sanguine (aminotransferază [ALT], aspartat aminotransferază [AST], lactat dehidrogenază [LDH], trigliceride, glucoză), care pot duce la rezultate fals-negative sau la un rezultat anormal de scăzut. Aceste determinări analitice se bazează pe o scădere a absorbanței ultravioletelor, un fapt care apare atunci când nicotinamid adenin dinucleotid hidrură (NADH) este oxidat la nicotinamid adenin dinucleotid (NAD). Interferența se datorează similarității dintre vârfurile de absorbție ale NADH (340 nm) și metronidazol (322 nm) la pH 7.

- Disulfiram: au fost raportate reacţii psihotice (accese delirante, stări confuzionale) la pacienţii care utilizau concomitent metronidazol şi disulfiram.

- Alcool etilic: nu trebuie consumate băuturi alcoolice şi medicamente care conţin alcool etilic în timpul tratamentului şi timp de 48 ore după tratament, din cauza posibilităţii apariţiei unei reacţii de tip disulfiram (efect antabuz) (hiperemie facială, vărsături, tahicardie).

- Busulfan: metronidazolul poate creşte concentraţia plasmatică a busulfanului, ceea ce poate determina creşterea severă a efectelor toxice ale busulfanului.

- Medicamente care prelungesc intervalul QT: s-a raportat prelungirea intervalului QT, în special atunci când metronidazolul a fost administrat împreună cu medicamente cu potențial de prelungire a intervalului QT.

- Anticoagulante orale (de tipul warfarinei): creşterea efectului şi, consecutiv, a riscului de apariţie a hemoragiilor prin scăderea metabolizării hepatice a anticoagulantelor. Trebuie determinate mai frecvent timpul de protrombină şi valoarea INR, cu ajustarea dozei de anticoagulant în timpul tratamentului cu metronidazol şi pe parcursul următoarelor 8 zile după întreruperea administrării acestuia. Nu există interacţiuni în cazul heparinei.

- Litiu: concentraţia plasmatică a litiului poate fi crescută de metronidazol. În timpul administrării de metronidazol trebuie monitorizate concentraţiile plasmatice ale litiului, creatininei şi electroliţilor, la pacienţii trataţi concomitent cu litiu.

- Ciclosporină: risc de creştere a concentraţiei plasmatice a ciclosporinei. Concentraţia plasmatică a ciclosporinei şi creatininemia trebuie monitorizate cu atenţie atunci când administrarea în asociere este necesară.

- Fenitoină sau fenobarbital: eficacitatea metronidazolului scade în cazul asocierii cu barbiturice sau fenitoină. Fenobarbitalul creşte rata de metabolizare a metronidazolului. Ca urmare, timpul de înjumătăţire scade la aproximativ 3 ore.

Asocieri care trebuie avute în vedere

- 5-fluorouracil: metronidazolul scade clearance-ul 5-fluorouracilului şi, ca urmare, creşte efectul toxic al acestuia.

Aspecte particulare ale dezechilibrului valorilor INR

Numeroase cazuri de creştere a activităţii anticoagulantelor orale au fost raportate la pacienţii trataţi cu antibiotice. Contextul infecţios sau inflamator accentuat, vârsta şi starea generală a pacientului par a fi factori de risc. În aceste situaţii, este dificil de departajat rolul patologiei infecţioase de cel al tratamentului antiinfecţios, în apariţia dezechilibrului valorilor INR. Totuşi, anumite clase de antibiotice sunt implicate mai frecvent: în special fluorochinolone, macrolide, tetracicline, cotrimoxazol şi anumite cefalosporine.

Interacţiuni cu examenele paraclinice

Metronidazolul poate imobiliza treponemele şi, de aceea, poate determina reacţie fals pozitivă la testul

Nelson-Mayer.

Studiile la animale nu au relevat efecte teratogene.

În clinică, analiza unui număr mare de sarcini expuse nu a relevat în mod aparent niciun efect malformativ sau fetotoxic particular al metronidazolului. Totuşi, numai studiile epidemiologice permit verificarea absenţei riscului.

Metronidazolul traversează bariera feto-placentară. În absenţa datelor complete privind embrio- sau fetotoxicitatea metronidazolului, nu se recomandă administrarea metronidazolului în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor când este absolut necesar.

La om, deoarece metronidazolul se excretă în lapte, dacă nu este necesară, trebuie evitată expunerea la acest medicament în timpul alăptării.

Deoarece absorbţia sistemică a metronidazolului după administrarea intravaginală este foarte mică, este puţin probabil să influenţeze capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Totuşi, în caz de absorbţie sistemică, pot să apară somnolenţă, ameţeli, vertij, confuzie, halucinaţii, convulsii sau tulburări tranzitorii ale vederii (vezi pct. 4.8). Ca urmare, pacientele trebuie atenţionate să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje dacă apar astfel de simptome.

Reacţiile adverse la metronidazol apar rar în cazul administrării conform schemelor de tratament standard şi sunt, în general, dependente de doză.

Reacţiile adverse sunt clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţa este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Foarte rare: agranulocitoză, neutropenie, trombocitopenie, pancitopenie

Cu frecvenţă necunoscută: leucopenie

Foarte rare: şoc anafilactic

Cu frecvenţă necunoscută: angioedem (edem Quincke)

Cu frecvenţă necunoscută: tulburări psihotice, incluzând confuzie, halucinaţii dispoziţie depresivă

Foarte rare: encefalopatie (de exemplu, confuzie, febră, cefalee, halucinaţii, paralizie, fotofobie, tulburări ale câmpului vizual şi ale mişcărilor oculare, redoare de ceafă) şi sindrom cerebelos subacut (de exemplu, ataxie, disartrie, tulburări de mers, nistagmus şi tremor), care se pot remite la întreruperea tratamentului

Cu frecvenţă necunoscută: neuropatie senzitivă periferică (parestezii, furnicături); în majoritatea cazurilor, neuropatia a dispărut la întreruperea tratamentului sau la scăderea dozelor; cefalee, convulsii, ameţeli, meningită aseptică vertij

Cu frecvenţă necunoscută: tulburări vizuale tranzitorii, cum sunt diplopie, miopie, vedere înceţoşată, scădere a acuităţii vizuale, modificări în percepţia culorilor; neuropatie/nevrită optică

Cu frecvenţă necunoscută: afectare a auzului/pierdere a auzului (inclusiv neurosenzorială) tinitus

Cu frecvență necunoscută: a fost raportată prelungirea intervalului QT, în special atunci când metronidazolul a fost administrat împreună cu medicamente cu potențial de prelungire a intervalului QT

Foarte rare: pancreatită, reversibilă la întreruperea tratamentului

Cu frecvenţă necunoscută: dureri epigastrice, greaţă, vărsături, diaree, glosită, xerostomie, stomatită, tulburări ale gustului, senzaţie de gust metalic, anorexie, modificări de culoare a limbii/limbă cu aspect păros (ca urmare a unei înmulţiri exagerate a fungilor)

Foarte rare: creşterea valorilor enzimelor hepatice (AST, ALT, fosfataza alcalină), hepatită colestatică sau mixtă şi leziuni hepatocelulare, uneori însoţite de icter

Au fost raportate cazuri de insuficienţă hepatică care necesită transplant de ficat la pacienţii trataţi cu metronidazol în asociere cu alte antibiotice.

Cazuri de hepatotoxicitate severă ireversibilă/insuficiență hepatică acută, inclusiv cazuri cu rezultate letale, cu debut foarte rapid după inițierea utilizării sistemice a metronidazolului au fost raportate la pacienții cu sindrom Cockayne (vezi pct. 4.4).

Foarte rare: erupţii pustuloase

Cu frecvenţă necunoscută: erupţii cutanate tranzitorii, prurit, hiperemie facială, urticarie erupție medicamentoasă fixă sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică toxică pustuloză exantematică generalizată acută

Cu frecvenţă necunoscută: febră

Cu frecvenţă necunoscută: urină de culoare brun-roşiatică, determinată de prezenţa pigmenţilor hidrosolubili proveniţi din metabolizarea metronidazolului.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478 - RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro

Supradozaj

În tentativele de suicid sau în supradozajul accidental a fost raportată ingestia de doze unice de metronidazol de până la 12 g.

Deoarece absorbţia sistemică după administrarea intravaginală este foarte mică, este puţin probabil să apară supradozaj. În caz de ingestie accidentală, simptomele determinate de supradozaj constau în vărsături, ataxie şi dezorientare uşoară.

Nu există antidot specific pentru supradozajul cu metronidazol. În cazul în care se suspicionează un supradozaj masiv, trebuie inițiat un tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.

Grupa farmacoterapeutică: sistemul genito-urinar şi hormoni sexuali, antiinfecţioase şi antiseptice ginecologice (exclusiv combinaţii cu corticosteroizi), derivaţi de imidazol, codul ATC: G01AF01.

Metronidazolul este un derivat de 5-nitroimidazol. Metronidazolul este un promedicament.

Bioactivarea are loc la nivel intracelular, prin reducerea enzimatică a grupării nitro, proces propriu microorganismelor patogene anaerobe (protozoare, bacterii). Se formează compuşi intermediari care acţionează bactericid prin afectarea ADN-ului, a proteinelor şi membranelor celulare.

Spectru de acţiune

Este activ faţă de Entamoeba histolytica, Trichomonas vaginalis, Giardia intestinalis. Are şi acţiune bactericidă faţă de bacilii Gram-negativ anaerobi (Bacteroides, Helicobacter), faţă de cocii Gram-pozitiv anaerobi (Peptostreptococcus) şi faţă de majoritatea clostridiilor (inclusiv C. difficile).

După administrarea pe cale vaginală, absorbţia în circulaţia sistemică este mică.

Legarea de proteinele plasmatice este mică, sub 20%.

După administrare pe cale orală, volumul aparent de distribuţie este semnificativ, de aproximativ 40 l (corespunzător la 0,65 l/kg). Distribuţia este rapidă; se ating concentraţii similare cu cele plasmatice în: plămâni, rinichi, ficat, tegument, bilă, lichid cefalorahidian, creier, salivă, lichid seminal, secreţii vaginale, abcese.

Metronidazolul traversează bariera feto-placentară şi se excretă în laptele matern.

Se metabolizează predominant hepatic, prin oxidare, rezultând doi compuşi principali:

- metabolitul 'alcool”, metabolit principal, având o activitate bactericidă asupra micoorganismelor anaerobe de aproximativ 30% din cea a metronidazolului şi timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de aproximativ 11 ore;

- metabolitul 'acid”, în cantitate mică, având o activitate bactericidă de aproximativ 5% din cea a metronidazolului.

Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 8 până la 10 ore.

Se elimină în mică măsură prin fecale. Eliminarea este predominant urinară, metronidazolul şi metaboliţii oxidaţi excretaţi prin urină reprezintă aproximativ 35-65% din doza administrată.

Metronidazolul s-a dovedit a fi carcinogen la şoarece şi la şobolan. Cu toate acestea, studii similare efectuate la hamster au avut rezultate negative, iar studii epidemiologice de amploare efectuate la om, nu au evidenţiat un risc carcinogen crescut pentru om.

Metronidazolul s-a dovedit a avea efecte mutagene la bacterii, in vitro. În studii efectuate in vitro, pe celule de mamifer sau in vivo, la rozătoare şi om, dovezile unui efect mutagen al metronidazolului au fost insuficiente.

Prin urmare, utilizarea Flagyl în tratamentul cu durată prelungită trebuie evaluată cu atenţie (vezi pct. 4.4).

Gliceride solide de semisinteză

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra la temperaturi sub 25°C.

Cutie cu 2 folii termosudate din PE/PVC a câte 5 ovule.

Fără cerințe speciale.

SANOFI ROMÂNIA S.R.L.

Str. Gara Herăstrău, nr. 4, Clădirea B, Etajele 8-9

Sector 2, București, România

2155/2009/01

Data ultimei reînnoiri a autorizației: noiembrie 2009

Martie 2023

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.