ETOPOSID EBEWE 100mg / 5ml concentrat soluție perfuzabilă prospect medicament

Etoposid Ebewe 100 mg/5 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Etoposid Ebewe 200 mg/10 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Etoposid Ebewe 100 mg/5 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Un ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine etopozidă 20 mg. 5 ml conţin etopozidă 100 mg

Etoposid Ebewe 200 mg/10 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Un ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine etopozidă 20 mg. 10 ml conţin etopozidă 200 mg

Excipienţi cu efect cunoscut: alcool benzilic 20,00 mg, etanol 96%-260,60 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Pulbere cristalină albă până la aproape albă

Etopozida este un antineoplazic de uz intravenos. Poate fi utilizat singur sau asociat cu alte antineoplazice.

Datele disponibile evidenţiază faptul că etopozida poate fi utilizată în tratamentul cancerului pulmonar cu celule mici, al carcinomului testicular non seminal, leucemia acută mielomonocitară şi mielocitară (LAM,

FAB subtipurile M4 sau M5) ca parte a terapiei asociate după eşecul chimioterapei de inducţie.

Sunt unele dovezi care indică un răspuns obiectiv în tratamentul paliativ al cancerului pulmonar cu celule “non small“, în reinducerea terapiei în boala Hodgkin, în inducerea terapiei în limfoamele non Hodkiniene şi în leucemia mielocitară acută la copil şi adult şi inducerea şi reinducerea terapiei carcinoamelor corionice.

Etopozida trebuie administrată numai de către sau sub supravegherea directă a unui medic specializat care are experienţă în utilizarea medicamentelor chimioterapice antineoplazice.

Persoanele gravide nu trebuie să manipuleze medicamente chimioterapice.

Etoposid Ebewe se administrează numai sub formă de perfuzie lentă (a se vedea mai jos).

Etoposid Ebewe nu trebuie administrat prin injectare intravenoasă rapidă.

Precauţii la administrare: s-a raportat hipotensiune arterială după administrarea intravenoasă rapidă. Se recomandă ca Etoposid Ebewe să se administreze pe parcursul unei perioade de 30-60 minute. Perfuziile cu durata mai mare depind de toleranţa pacientului. Similar altor preparate cu potenţial toxic se recomandă prudenţă la manevrarea şi prepararea soluţiei de Etoposid Ebewe. Pot apare reacţii cutanate asociate cu expunerea accidentală la Etoposid Ebewe. Se recomandă utilizarea mănuşilor. Dacă soluţia de Etoposid

Ebewe intră în contact cu pielea sau cu mucoasele, acestea trebuie spălate imediat cu apă şi săpun.

Etoposid Ebewe concentrat pentru soluţie perfuzabilă trebuie diluat înainte de utilizare (vezi pct. 6.6).

Imediat înainte de administrare, doza necesară de Etoposid Ebewe trebuie diluată în soluţie de glucoză 5% sau soluţie injectabilă de clorură de sodiu 0,9 % pentru obţinerea unei concentraţii în intervalul 0,2 până la 0,4 mg/ml, de obicei o concentraţie finală care să nu fie mai mare de 0,25 mg/ml. Aceasta trebuie administrată printr-o perfuzie cu durata mai mare de 30 minute.

Adulţi: Doza recomandată de Etoposid Ebewe este de 60-120 mg/m2 i.v. pe zi 5 zile consecutiv. Deoarece

Etoposid Ebewe produce mielosupresie, cura de tratament nu trebuie repetată mai des de un interval de 10-20 de zile. Pentru indicaţiile nehematologice curele nu pot fi repetate mai frecvent decât intervalul de 21 de zile.

Curele repetate de tratament cu Etoposid Ebewe perfuzie nu trebuie administrate înainte ca tabloul sanguin să fie verificat pentru semnele de mielosupresie şi găsit a fi corespunzător.

Este necesară atenţie pentru a evita extravazarea.

Dozele de Etoposid Ebewe trebuie modificate ţinând cont de efectele mielosupresive ale altor medicamente administrate concomitent sau de efectele terapiei cu raze X sau a chimioterapiei care pot compromite rezerva medulară.

Pacienţii nu trebuie să înceapă un ciclu nou de tratament cu Etoposid Ebewe dacă numărul neutrofilelor este mai mic de 1500/mm3 sau dacă numărul trombocitelor este mai mic de 100000/mm3, numai dacă acest lucru este determinat de o afecţiune malignă.

Dozele următoare trebuie ajustate dacă numărul neutrofilelor este mai mic de 500/mm3 timp de mai mult de 5 zile sau dacă se asociază cu febră sau infecţie, dacă numărul trombocitelor este mai mic de 25000/mm3, dacă apare orice alt tip de toxicitate de grad 3 sau 4 şi în cazul în care clearance-ul renal este mai mic de 50 ml/min.

Copii: Nu a fost stabilită siguranţa şi eficacitatea medicamentului la copii.

Vârstnici: Nu este necesară adaptarea dozelor.

Insuficienţă renală: La pacienţii cu insuficienţă renală modificarea dozei iniţiale trebuie avută în vedere pe baza clearance-ului la creatinină.

Clearance creatinină ( ml/min) Doza zilnică recomandată (% din doza standard) >50 100 15- 50 75 Dozele ulterioare se stabilesc pe baza toleranței pacientului şi a efectului clinic. Datele nu sunt disponibile la pacienţii cu clearance al creatininei < 15 ml/min şi reducerile ulterioare ale dozei trebuie avute în vedere la aceşti pacienţi.

Pentru instrucţiuni privind utilizarea/manipularea şi eliminarea vezi pct. 6.6.

Etoposid Ebewe nu trebuie utilizat în caz de:

- hipersensibilitate cunoscută la etopozidă, podofilotoxină şi derivaţii de podofilotoxină sau la oricare excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

- afectare severă hepatică şi/sau renală

Etoposid Ebewe nu trebuie administrat intrapleural, intraperitoneal, pe cale intralombară sau intratecală.

Utilizarea concomitentă a vaccinului febrei galbene sau a altor vaccinuri vii este contraindicată la pacienţii imunodeprimaţi (vezi pct.4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune).

Etopozida trebuie administrată numai de către personal cu experiență în utilizarea tratamentului antineoplazic, numai după analiza raportului risc/beneficiu.

Etopozida nu trebuie administrată intraarterial sau intracavitar (pleură, peritoneu sau alte cavități).

Etopozida poate potența efectul citotoxic sau mielosupresor al altor medicamente (cum ar fi ciclosporina).

S-a evidențiat că terapia cu doze mari de ciclosporină crește expunerea la etopozidă și reduce clearance-ul la etopozidă.

Când etopozida este administrată intravenos, se recomandă atenție pentru a evita extravazarea.

Dacă se face radioterapie și/sau chimioterapie înainte de inițierea tratamentului cu etopozidă, trebuie făcută o pauză corespunzătoare, pentru a permite regenerarea măduvei osoase.

Dacă numărul de leucocite scade sub 2000/mm3 sau numărul de trombocite este sub 50000/mm3, tratamentul trebuie întrerupt până la ajungerea la un număr acceptabil (trombocite peste 100000/mm3, leucocite peste 4000/mm3). În funcție de modul de administrare al etopozidei, în monoterapie sau în polichimioterapie, hemoleucograma revine în intervale normale în 14-21 de zile. Trebuie monitorizate valorile parametrilor hematologici și funcția hepatică (vezi pct. 4.8).

Infecțiile bacteriene trebuie controlate înainte de inițierea tratamentului cu etopozidă.

Este contraindicată administrarea de vaccinuri cu virusuri vii. Nu este permis contactul cu pacienții vaccinați recent cu vaccin poliviral.

Pot să apară reacții anafilactice manifestate sub formă de eritem (în special la nivelul feței și gâtului), bronhospasm și hipotensiune arterială (vezi pct 4.8).

Greață și vărsături apar la aproximativ 30-40% dintre pacienți. Antiemeticele sunt necesare pentru controlarea acestora.

Etopozida trebuie administrată cu prudență la pacienții tratați radioterapic sau chimioterapic și la pacienții cu aritmii cardiace, infarct miocardic în antecedente, funcție hepatică afectată, patologie renală asociată, neuropatie periferică, tulburări de micțiune, epilepsie sau leziuni cerebrale sau inflamații ale mucoasei bucale.

Etoposid Ebewe conține etanol 260,6 mg/ml. La o doză de etopozidă 120 mg/m2 un pacient cu suprafața corporală de 1,6 m2 va primi 2,5 g etanol. Aceasta trebuie avută în vedere când etopozida este administrată la pacienții care au în antecedente abuz de alcool sau cei care primesc disulfiran.

Datorită conținutului în alcool, medicamentul nu trebuie utilizat la copii cu vârsta mai mică de 6 luni, având în vedere posibila apariție a acidozei metabolice.

Etopozida poate avea efecte genotoxice (vezi pct. 5.3). Bărbații tratați cu etopozidă trebuie avertizați să evite procreerea în cursul tratamentului și încă 6 luni după încetarea acestuia. Există posibilitatea instalării infertilității ireversibile.

A fost raportată ocazional apariția leucemiei acute, în prezența sau nu a mielodisplaziei.

Datorită administrării în plus de substanţe mielosupresoare - cum ar fi azotiperită, ciclofosfamidă, BCNU,

CCNU, 5-FU, vinblastină, adriamicină, cisplatină şi altele, efectul Etoposid Ebewe şi/sau al medicamentelor asociate prescrise asupra măduvei osoase poate fi crescut.

In vitro, legarea de proteinele plasmatice este 97%. Fenilbutazona, salicilatul de sodiu şi acidul acetilsalicilic pot detaşa etopozida din legăturile cu proteinele plasmatice. Etopozida poate deplasa cumarinicele (warfarina) din legăturile lor cu proteinele plasmatice şi astfel pot potenţa efectul anticoagulant (un singur caz raportat).

A fost remarcată experimental rezistenţă încrucişată între antracicline şi etopozidă.

În comparaţie cu monoterapia cu etopozidă, co-administrarea de doze mari de ciclosporină (>2000 mg/ml) şi etopozidă pe cale orală, a dus la valori ale ASC pentru etopozidă crescute cu 80% şi la reducerea clearance-ului cu 38%.

Administrarea concomitentă de fenitoină se asociază cu un clearance crescut şi o eficacitate redusă.

Administrarea concomitentă de warfarină poate determina creşterea INR. Se recomandă monitorizarea atentă a INR.

Există un risc crescut pentru afecţiune sistemică vaccinală letală la utilizarea vaccinului febrei galbene.

Vaccinurile vii sunt contraindicate la pacienţii imunodeprimaţi (vezi pct.4.3).

Administrarea în prealabil sau administrarea concomitentă a altor medicamente cu acţiune mielosupresivă similară ca etopozida/fosfatul de etopozidă poate avea efecte aditive sau sinergice (vezi pct.4.4).

Legarea de proteinele plasmatice in vitro este de 97%. Fenilbutazona, salicilatul de sodiu şi aspirina poate deturna etopozida de la legarea de proteinele plasmatice.

Etoposid Ebewe nu trebuie administrat în cursul sarcinii.

În cazul indicaţiei vitale de a trata paciente gravide, este necesară consiliere medicală privind riscul asociat cu tratamentul în ceea ce priveşte manifestarea efectelor dăunătoare asupra copilului. Femeile nu trebuie să rămână gravide în cursul tratamentului cu Etoposid Ebewe.

Dacă apare o sarcină în cursul tratmentului cu Etoposid Ebewe, trebuie luată în considerare posibilitatea acordării unei consilieri genetice.

Alăptarea trebuie întreruptă pe parcursul terapiei cu Etoposid Ebewe.

Datorită potenţialului mutagenic al etopozidei se recomandă o contracepţie eficientă atât la persoanele de sex feminin cât şi la cele de sex masculin, pe parcursul tratamentului şi timp de 6 luni de la terminarea acestuia.

Se recomandă consult genetic la pacienţii care doresc să aibă un copil după terminarea tratamentului.

Deoarece etopozida poate reduce fertilitatea pacienţilor de sex masculin, trebuie avută în vedere prezervarea spermei.

Tratamentul cu Etoposid Ebewe poate determina greaţă şi vărsături ca şi reacţii acute de hipersensibilitate cu hipotensiune arterială şi astfel indirect să afecteze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Dacă pacienţii prezintă efecte adverse precum fatigabilitate şi somnolenţă trebuie să evite să conducă sau să folosească utillaje.

Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă utilizând următoarea convenţie:

Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)

Cea mai importantă reacţie adversă şi care limitează doza este mielosupresia reversibilă, a cărei severitate este dependentă de doză.

Reducerea numărului de leucocite a fost remarcată la 60-91%, reducerea severă a numărului de leucocite (mai puţin de 1000/μl) la 7-17%, reducerea numărului de trombocite la 28-41% şi reducerea severă a numărului trombocitelor (mai puţin de 50000/μl) la 4-20% din pacienţi. Valorile cele mai mici ale leucocitelor au fost atinse după 7-14 zile, iar cele ale trombocitelor după 9-16 zile.

Reducerea hemoglobinei s-a remarcat la aproximativ 40% din pacienţi.

După aproximativ 20 zile, numărul elementelor sanguine se normalizează din nou. Efectul etopozidei asupra măduvei osoase nu este cumulativ.

Mielosupresia severă poate determina infecţii sau hemoragii.

În cazuri izolate, a fost raportată apariţia leucemiei acute ca efect tardiv după tratamentul cu etopozidă, în special în asociere alte medicamente antineoplazice. Riscul leucemiei secundare este de aproximativ 1% la pacienţii cu germinom după tratament cu etopozidă. Această leucemie este caracterizată printr-o perioadă relativ scurtă, latentă (în medie 35 luni), subtipul FAB monocitic sau mielomonocitic, anomalii cromozomiale la 11q23 în aproximativ 50% din cazuri şi răspuns bun la chimioterapie. O doză cumulativă totală de etopozidă >2g/m2 este asociată cu risc mai mare.

Nadirul pentru granulocite şi trombocite apare la aproximativ 10-14 zile de la administrarea de etopozidă sau etopozidă fosfat, în funcţie de calea de administrare şi de schema de tratament. Nadirul apare mai devreme în cazul administrării pe cale intravenoasă comparativ cu cea pe cale orală.

Greaţa şi vărsăturile apar cu o frecvenţă de 31-43% şi, de obicei, pot fi controlate prin tratament antiemetic.

Lipsa apetitului alimentar a fost remarcată cu o frecvenţă de 10-13% şi diareea cu o frecvenţă de 1-13%. Pot să apară mucozită, ca şi esofagită.

Rar s-a observat disfagie, dureri abdominale şi constipaţie.

Stomatită

Stomatita poate să apară la aproximativ 1-6% din pacienţi; aceasta necesită igienă bucală specială.

Au fost observate disfuncţii hepatice cu o incidenţă de 0-3%. Dozele mari de Etoposid Ebewe pot determina o creştere a valorilor bilirubinemiei, ale transaminazei GOT şi fosfatazei alcaline.

S-a remarcat scăderea tranzitorie a tensiunii arteriale după administrarea intravenoasă rapidă. Această complicaţie poate fi evitată în mare parte prin perfuzarea intravenoasă pe parcursul a mai mult de 30-60 minute.

Au fost descrise ca şi cazuri izolate aritmia şi un caz de infarct miocardic; totuşi nu s-a dovedit legătura cu etopozida.

A fost observată neuropatia periferică cu o incidenţă de 0,7% şi reacţii ale sistemului nervos central (fatigabilitate, somnolenţă) cu o incidenţă de 0-3%.

Au fost observate reacţii de hipersensibilitate cu o frecvenţă de 0,7-2% cu frisoane, pirexie, tahicardie, bronhospasm, dispnee şi scăderea bruscă a tensiunii arteriale, necesitând măsuri terapeutice corespunzătoare (adrenalină, antihistaminice, glucocorticoizi).

Pot să apară, de asemenea, reacţii anfilactoide la prima administrare intravenoasă de etopozidă.

A fost raportată apnee cu reluarea spontană a respiraţiei după întreruperea perfuziei.

Au fost observate reacţii anafilactoide mai frecvente la copiii care au primit concentraţii mai mari decât cele recomandate. Nu s-a dovedit ce rol joacă durata sau concentraţia perfuziei în astfel de cazuri.

Au fost, de asemenea, remarcate episoade cu înroşirea bruscă a tegumentelor, edeme faciale şi glotice, tuse, diaforeză, cianoză, laringospasm, convulsii şi creşterea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială se normalizează de obicei în cursul a câtorva ore după ce s-a întrerupt perfuzia.

Etoposid Ebewe conţine polisorbat 80. La copii prematuri a fost semnalat un sindrom care a pus viaţa în pericol aflat în relaţie cu injectarea unui produs conţinând vitamina E şi polisorbat 80, manifestat cu insuficienţă hepatică şi renală, exacerbarea funcţiei pulmonare, trombocipenie şi ascită.

Datorită conţinutului în polisorbat 80, pot să apară iritaţii asemănătoare dermatitei la pacienţii cu predispoziţie pentru aceasta.

Au apărut rar reacţii de hipersensibilitate datorate conţinutului de alcool benzilic.

Exantem, urticarie, modificări ale culorii tegumentelor (pigmentaţie) şi prurit.

După radioterapie şi după tratament ulterior cu etopozidă, la un pacient a apărut o inflamaţie cu prurit şi înroşirea zonei iradiate. În plus, a fost raportat sindrom Stevens-Johnson şi necroliză toxică epidermică (un caz letal); totuşi relaţia cu etopozidă nu a fost dovedită.

Apare alopecie reversibilă, uneori completă, cu o incidenţă de până la 66%.

Creşterea concentraţiei de acid uric în sânge

Datorită dezintegrării rapide a nucleilor, în cursul terapiei cu Etoposid Ebewe poate să apară creşterea concentraţiei de acid uric în sânge, care poate fi tratată prin administrare de alopurinol. Aceasta trebuie luată în considerare în special la pacienţii cu gută în antecedente.

Au fost observate cazuri rare de flebită în cursul administrării de etopozidă intravenos sub formă de bolus.

Acest efect advers poate fi evitat virtual prin perfuzarea intravenoasă în timp de mai mult de 30-60 minute.

După extravazare, au apărut iritaţii ale ţesuturilor moi, ca şi inflamaţii; nu s-au remarcat ulceraţii generale.

Alte reacţii adverse rare

Rar au fost observate disguezie, pirexie, pneumonie interstiţială/fibroză pulmonară, convulsii (ocazional în relaţie cu reacţii alergice), cecitate tranzitorie centrală şi nevrită optică, care, totuşi nu au putut fi atribuite definitiv medicamentului.

Complicaţii metabolice

S-a raportat apariţia sindromului de liză tumorală (uneori letal) după utilizarea Etoposid Ebewe administrat în asociere cu alte chimioterapice.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Simptomele intoxicaţiei

Supradozajul poate determina mielosupresie severă în cursul a 1-2 săptămâni. Nu este disponibil un antidot specific. Prin urmare tratamentul este simptomatic şi suportiv şi pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie.

Dozele totale de la 2,4 la 3,5 g etopozidă/m2 suprafaţă corporală administrate i.v. pe parcursul a 3 zile duc la apariţia mucozitei şi a mielotoxicităţii.

Au fost observate acidoză metabolică şi hepatotoxicitate severă la pacienţi care au primit doze mai mari de etopozidă decât cele recomandate.

Tratamentul simptomatic include transfuzia componentelor sanguine care lipsesc, profilaxia şi terapia infecţiilor.

Tratamentul altor reacţii adverse

Greaţă, vărsături

Aceste reacţii adverse pot fi controlate prin antiemetice.

Trebuie întreruptă administrarea de Etoposid Ebewe. Administrare de corticosteroizi, simpatomimetice, antihistaminice, posibil substituenţi de plasmă.

Bronhospasm

Administrare de aminofilină, corticosteoizi.

Trebuie întreruptă administrarea de Etoposid Ebewe. Dacă este necesar, trebuie refăcut volumul sanguin; trebuie perfuzat lent.

Creşterea concentraţiei de acid uric în sânge.

Poate fi tratată cu alopurinol.

Grupa farmacoterapeutică: Antineoplazice, alcaloizi și alte produse naturale, derivați de podofilotoxină, codul ATC: L01CB01

Etopozida îşi exercită activitatea citostatică prin inhibarea ciclului celular în faza S şi G2. Substanţa interacţionează cu topoizomeraza ADN II; citotoxicitatea se bazează pe spargerea lanţului ADN, asamblarea microtubulilor nefiind influenţată de etopozidă. La concentraţii mari etopozida are de asemenea efecte citotoxice asupra celulelor în repaus.

Cinetica etopozidei la om a fost descrisă în special ca un model deschis bicompartimental de clasa întâi.

Aria de sub curba concentraţiei-timp evidenţiază creştere lineară cu administrarea dozei de etopozidă după administrarea acesteia pe cale intravenoasă.

Concentraţia plasmatică de etopozidă urmăreşte independent de doze o curbă exponenţială bifazică după perfuzia intravenoasă (0,5-3 h) cu o fază rapidă de disponibilizare de 0,5-2 ore şi un timp de înjumătăţire terminal de 8 ± 4 ore.

În faza de biodisponibilitate, volumul său de distribuţie este 27,8 l şi la starea de echilibru acesta este de 18,4 - 25,2 l.

Clearance-ul plasmatic este de 47,1-50,7 ml/min, clearance-ul renal este aproximativ 1/3 din clearance-ul plasmatic (13,5-16,3 ml/min) şi legarea de proteinele plasmatice este de 97%.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică şi/sau renală, s-a constatat clearance plasmatic mai lent comparativ cu cu cel al pacienţilor cu funcţii renale şi hepatice normale.

Pe lângă etopozida nemodificată, au fost decelate în plasmă concentraţii mici de cis-lactonă ca şi izomerul-trans şi izomerul-cis al acidului 4-demetilepipodofilic-9-(4,6-0-etiliden-ß-d-glucopiranozid). S-au evidenţiat concentraţii fluctuaţii individuale considerabile. Acestea sunt 0-14,3% din concentraţia plasmatică corespunzătoare.

a) Toxicitate acută

DL50 este în

- injectare unică intravenoasă de aproximativ 105 mg/kg la şoarece, 60 mg/kg la şobolan şi 37 (masculi) sau respectiv 61 mg/kg (femele) la iepuri.

- administrarea unică pe cale orală a aproximativ 2.500 mg/kg la şoarece, peste 2000 mg/kg la şobolan şi respectiv 198 (masculi) sau 147 mg/kg (femele) la iepuri.

b) Toxicitate cronică 0,4 mg/kg se consideră ca doză netoxică pentru maimuţe.

La concentraţii mai mari, a apărut anemie, leucopenie şi trombocitopenie la maimuţe şi şobolani prin afectarea măduvei ca şi prin degenerarea hepatocitelor.

La câine, s-a raportat uşoară exacerbare reversibilă a funcţiilor renale şi hepatice după administrare cronică.

S-a desris modificarea depolarizării pe ECG.

c) Potenţial mutagen şi tumorigen

Sunt disponibile rezultate positive pentru etopozidă în teste in vitro şi in vivo în ceea ce priveşte inducerea de mutaţii ale genelor şi cromozomilor.

Nu s-au efectuat testări pe animale privind carcinogenitatea. Datorită efectului de deteriorare a ADN şi a genotoxicităţii dovedite, este de aşteptat un potenţial efect cancerogen al etopozidei.

d) Toxicitate asupra funcţiei de reproducere

S-a remarcat la şobolanii şi şoarecii masculi atrofie testiculară şi afectarea spermatogenezei după administrarea unică sau multiplă de etopozidă. Etopozida are proprietăţi embriotoxice la şobolani şi şoareci; s-a remarcat embrioletalitate, încetinirea creşterii şi creşterea apariţiei de anomalii. Administrarea substanţei în cursul perioadei fetale şi de alăptare nu a dus la leziuni specifice asupra progeniturilorla şobolani altele decât reacţiile toxice la doze mari.

Pentru om, experiența este limitată în ceea ce priveşte utilizarea în cursul sarcinii. Spermatogeneza şi afectarea fertilităţii sunt asumate la masculi în concordanţă cu rezultatele din studiile pe animale. La femelele tratate cu etopozidă, au fost decrise disfuncţii ovariene parţial ireversibile datorită tumorilor trofoblastice.

e) Toleranţă locală

Au fost remarcatecazuri rare de flebită în cursul administrării de etopozidă sub formă de bolus intravenos.

Această reacţie adversă poate fi virtual evitată prin perfuzarea intravenoasă într-o perioadă mai mare de 30-60 minute.

După extravazare, au apărut ocazional, iritaţii ale ţesuturilor moi ca şi inflamaţii; nu au fost remarcate ulceraţii generale.

Etanol 96%

Macrogol 300

Polisorbat 80

Acid citric anhidru

Etoposid Ebewe nu trebuie amestecat cu alte medicamente în cursul administrării.

Etoposid Ebewe nu trebuie diluat cu soluţii tampon cu o valoare a pH-ului ≥8, datorită posibilităţii apariţiei precipitării.

3 ani

Cantităţile rămase neutilizate trebuie îndepărtate.

Soluţia gata pentru perfuzie este stabilă 24 ore când este preparată corespunzător (vezi pct. 4.2).

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

Etoposid Ebewe 100 mg/5 ml, concentrat pentru soluție injectabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă brună a 5 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă, cu sau fără ambalaj de protecţie tip ONKO-SAFE.

Etoposid Ebewe 200 mg/10 ml, concentrat pentru soluție injectabilă

Cutie cu 1 flacon din sticlă brună a 10 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă, cu sau fără ambalaj de protecţie tip ONKO-SAFE.

Etopozida este o substanţă mutagenă şi potenţial cancerigenă. Când se prepară şi se utilizează, trebuie luate măsuri corespunzătoare de siguranţă pentru substanţe periculoase. Soluţia trebuie preparată de către persoane specializate în acest domeniu şi care să poarte mânuşi protectoare, mască şi îmbrăcăminte de protecţie.

Trebuie respectat prospectul privind “Manipularea în siguranţă a citostaticelor” al asociaţiei profesionale pentru îngrijirea sănătăţii şi a stării de bine.

Ebewe Pharma Ges.m.b.H. Nfg. KG

Mondseestrasse 11, A-4866 Unterach, Austria

6437/2014/01-02 6438/2014/01-02

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Mai 2014

Mai 2014