DICARBOCALM CONTROL 20mg comprimate gastrorezistente prospect medicament

Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente

Fiecare comprimat gastrorezistent conţine pantoprazol 20 mg (sub formă de pantoprazol sodic sesquihidrat).

Excipienţi cu efect cunoscut: maltitol 38,425 mg, lecitină din soia 0,345 mg (derivată din ulei de soia) și maxim 1,84 mg sodiu.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat gastrorezistent

Comprimate gastrorezistente ovale, de culoare galbenă, cu dimensiuni de aproximativ 8,2 x 4,4 mm.

Tratamentul de scurtă durată al simptomelor bolii de reflux gastro-esofagian (de exemplu pirozis, regurgitaţie acidă) la adulţi.

Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi.

Este posibil să fie necesară administrarea comprimatelor timp de 2-3 zile consecutive pentru a obţine ameliorarea simptomelor. După ameliorarea completă a simptomelor, tratamentul trebuie întrerupt. În absenţa recomandărilor medicului, tratamentul nu trebuie să depăşească durata de 4 săptămâni.

Dacă după 2 săptămâni de tratament continuu nu se obţine ameliorarea simptomelor, pacientul trebuie îndrumat să se adreseze unui medic.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu insuficienţă renală sau hepatică.

Dicarbocalm Control nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din cauza datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea.

Dicarbocalm Control 20 mg comprimate gastrorezistente nu trebuie mestecat sau zdrobit şi comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu o cantitate suficientă de apă, înainte de masă.

Hipersensibilitate la substanţa activă, benzimidazoli substituiţi, arahide, soia sau la oricare dintre ceilalţi excipienţi enumeraţi la pct. 6.1.

Nu este recomandată administrarea concomitentă de Dicarbocalm Control cu inhibitori de protează

HIV, a căror absorbție depinde de pH-ul acid intragastric, cum sunt atazanavir, nelfinavir, din cauza reducerii semnificative a biodisponibilității acestora (vezi pct. 4.5).

Pacienţii trebuie instruiţi să se adreseze unui medic în cazul în care:

* Au avut scădere ponderală neintenţionată, anemie, sângerări gastro-intestinale, disfagie, vărsături persistente sau vărsături sanghinolente, doarece poate ameliora simptomele şi întârzia diagnosticul unei afecţiuni severe. În aceste cazuri, trebuie exclusă prezenţa unei afecţiuni maligne.

* Au avut anterior ulcer gastric sau o intervenţie chirurgicală gastro-intestinală.

* Se află sub tratament simptomatic continuu pentru indigestie sau pirozis de 4 sau mai multe săptămâni.

* Au icter, insuficienţă hepatică sau boală hepatică.

* Au orice altă afecţiune gravă care afectează starea generală.

* Au vârsta peste 55 de ani şi simptome nou apărute sau recent modificate.

Pacienţii cu simptome recurente pe termen lung de indigestie sau pirozis, trebuie să fie examinaţi de medic la intervale regulate. În special, pacienţii cu vârsta peste 55 de ani care iau zilnic orice medicament care se eliberează fără prescripţie medicală pentru indigestie sau pirozis, trebuie să informeze farmacistul sau medicul.

Pacienţii nu trebuie să utilizeze concomitent un alt inhibitor de pompă de protoni sau antagonist de receptori H2.

Pacienţii trebuie să se adreseze medicului înainte de a lua acest medicament dacă urmează să li se efectueze o endoscopie sau un test respirator cu uree.

Pacienţii trebuie informaţi că comprimatele nu sunt destinate pentru a oferi ameliorare imediată a simptomelor.

Pacienţii pot începe să observe ameliorarea simptomelor după aproximativ o zi de tratament cu pantoprazol, dar poate fi necesar să urmeze tratamentul pentru 7 zile consecutive pentru a se obţine controlul complet al pirozisului. Pacienţii nu trebuie să utilizeze pantoprazolul ca pe un medicament preventiv.

Infecţii bacteriene gastrointestinale

Scăderea acidităţii gastrice de orice cauză - inclusiv administrarea de inhibitori de pompă de protoni - creşte numărul bacteriilor prezente în mod normal la nivelul tractului gastro-intestinal. Tratamentul cu medicamente care scad aciditatea duce la creşterea uşoară a riscului de infecţii gastro-intestinale cauzate de bacterii precum Salmonella, Campylobacter sau Clostridium Difficile.

Inhibitorii de pompă de protoni sunt asociați cu cazuri foarte rare de LECS. Dacă apar leziuni, mai ales în zonele expuse la soare ale pielii, și dacă acestea sunt însoțite de artralgie, pacientul trebuie să se adreseze imediat medicului, iar profesionistul în domeniul sănătății trebuie să ia în considerare oprirea administrării Dicarbocalm Control. Apariţia LECS după tratamentul anterior cu un inhibitor de pompă de protoni poate crește riscul de LECS în cazul utilizării altor inhibitori de pompă de protoni.

Reacțiile adverse cutanate severe, cum sunt sindromul Stevens-Johnson (SSJ), sindromul Lyell, care pot pune viața în pericol sau pot fi letale, precum și reacțiile la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS), au fost raportate în timpul tratamentului cu pantoprazol. Pacienții trebuie informați cu privire la semnele și simptomele manifestărilor cutanate grave și monitorizați atent. În cazul în care se observă apariţia RACS, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului.

Sindrom Kounis

Au fost raportate cazuri de sindrom Kounis, o reacție alergică gravă care poate duce la infarct miocardic și deces, în asociere cu pantoprazol (vezi pct. 4.8). Simptomele pot include durere la nivelul pieptului, apărută în asociere cu o reacție alergică. Tratamentul prompt și supravegherea medicală sunt obligatorii.

Lecitina din soia

Acest medicament conţine lecitină din ulei de soia. Dacă pacientul este alergic la arahide sau soia, acest medicament nu trebuie utilizat.

Maltitol

Acest medicament conţine maltitol.

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic 'nu conţine sodiu”.

Creşterea valorilor concentraţiei plasmatice ale cromograninei A (CgA) poate interfera cu investigaţiile pentru tumorile neuroendocrine. Pentru a evita această interferenţă, tratamentul cu

Dicarbocalm Control trebuie oprit temporar, pentru cel puţin cinci zile înainte de evaluarea CgA (vezi pct. 5.1). Dacă, după evaluarea iniţială, valorile concentraţiilor plasmatice ale CgA şi gastrinei nu revin la valorile din intervalul de referinţă, trebuie repetate evaluările la 14 zile de la întreruperea tratamentului cu inhibitor de pompă de protoni.

Acest medicament este destinat exclusiv administrării de scurtă durată (până la 4 săptămâni) (vezi pct.

4.2). Pacienții trebuie atenționați cu privire la riscurile suplimentare pe care le presupune utilizarea pe termen lung a medicamentelor și trebuie evidenţiată necesitatea prescripției medicale și a supravegherii periodice.

Următoarele riscuri suplimentare sunt considerate relevante pentru administrarea pe termen lung:

Influența asupra absorbției vitaminei B12

Ca toate medicamentele care inhibă secreția acidă, pantoprazolul poate reduce absorbția vitaminei B12 (cianocobalamină) din cauza hipoclorhidriei sau aclorhidriei. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienții cu concentrații scăzute de vitamina B12 sau care prezintă factori de risc privind absorbția redusă de vitamină B12, în cazul tratamentului pe termen lung sau dacă sunt observate simptomele clinice respective.

Fractură osoasă:

Inhibitorii pompei de protoni, în special dacă sunt utilizați în doze mari și pe perioade îndelungate (>1 an), pot crește ușor riscul de fractură la nivelul șoldului, încheieturii mâinii și a coloanei vertebrale, predominant la persoanele în vârstă sau în prezența altor factori de risc recunoscuți.

Studiile observaționale sugerează că inhibitorii de pompă de protoni pot crește riscul global de fracturi cu 10-40%. O parte din această creștere se poate datora altor factori de risc. Pacienții cu risc de osteoporoză trebuie să beneficieze de asistență conform ghidurilor clinice actuale și ar trebui să beneficieze de un aport adecvat de vitamina D și calciu.

S-a raportat hipomagneziemie severă la pacienții tratați cu IPP, cum este pantoprazolul, timp de cel puțin trei luni, iar în majoritatea cazurilor, timp de un an. Pot să apară manifestări grave de hipomagneziemie, precum oboseală, tetanie, delir, convulsii, amețeli și aritmie ventriculară, dar acestea pot debuta insidios și pot fi ignorate. La majoritatea pacienților afectați, hipomagneziemia s-a îmbunătățit după administrarea magneziului și întreruperea tratamentului cu IPP.

Pentru pacienții la care se preconizează necesitatea unui tratament prelungit sau care administrează

IPP împreună cu digoxină sau cu medicamente care pot determina apariția hipomagneziemiei (de ex.

diuretice), profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să ia în considerare determinarea concentrațiilor de magneziu înainte de inițierea tratamentului cu IPP și, periodic, în timpul tratamentului.

Efectul pantoprazolului asupra absorbţiei altor medicamente

Dicarbocalm Control poate reduce absorbţia substanţelor active a căror biodisponibilitate este dependentă de pH-ul gastric (de exemplu ketoconazol).

Este contraindicată administrarea concomitentă de pantoprazol cu inhibitori de protează HIV a căror absorbție este dependentă de pH-ul acid intragastric, cum ar fi atazanavir, nelfinavir, din cauza reducerii substanțiale a biodisponibilității acestora (vezi pct. 4.3).

Anticoagulante cumarinice (fenprocumonă sau warfarină)

Cu toate că nu a fost observată nicio interacţiune în timpul administrării concomitente de fenprocumonă sau warfarină în cadrul studiilor clinice de farmacocinetică, au fost raportate câteva cazuri izolate de modificări ale International Normalised Ratio (INR) în timpul tratamentului concomitent, după punerea pe piaţă a medicamentului. Prin urmare, la pacienţii trataţi cu anticoagulante cumarinice (de exemplu fenprocumonă sau warfarină), se recomandă monitorizarea timpului de protrombină/INR după iniţierea, terminarea tratamentului sau în timpul utilizării ocazionale a pantoprazolului.

În timpul utilizării concomitente de metotrexat în doze mari (de exemplu 300 mg) şi inhibitori ai pompei de protoni, la unii pacienţi, s-au raportat creşteri ale concentraţiei plasmatice a metotrexatului.

De aceea, în schemele de tratament în care se folosesc doze mari de metotrexat, de exemplu pentru tratamentul cancerelor sau al psoriazisului, trebuie luată în considerare întreruperea temporară a administrării de pantoprazol.

Pantoprazolul este metabolizat în proporţie mare la nivel hepatic prin intermediul izoenzimelor citocromului P450.

Studiile de interacţiune cu carbamazepină, cafeină, diazepam, diclofenac, digoxină, alcool etilic, glibenclamidă, metoprolol, naproxen, nifedipină, fenitoină, piroxicam, teofilină şi un contraceptiv oral care conţine levonogestrel şi etinilestradiol nu au evidenţiat interacţiuni semnificative clinic.

Cu toate acestea, o interacţiune a pantoprazolului cu alte substanţe care sunt metabolizate de acelaşi sistem enzimatic nu poate fi exclusă.

Nu au existat interacţiuni în cazul administrării concomitente cu antiacide.

Nu există date adecvate provenite din utilizarea pantoprazolului la gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere. Studiile preclinice nu au evidenţiat afectarea fertilităţii sau efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este cunoscut. Dicarbocalm

Control nu trebuie administrat în timpul sarcinii.

Pantoprazolul/metaboliții acestuia au fost indentificați în laptele uman. Nu se cunoaște efectul pantoprazolului asupra nou-născuților/sugarilor. Dicarbocalm Control nu trebuie utilizat în timpul alăptării.

În studiile la animale, nu s-a evidenţiat afectarea fertilităţii în urma administrării de pantoprazol (vezi pct. 5.3).

Dicarbocalm Control nu are nicio influență sau are influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Cu toate acestea, pot să apară reacţii adverse precum ameţeli şi tulburări vizuale (vezi pct. 4.8). Dacă apar astfel de simptome, pacienţii nu trebuie să conducă vehicule sau să folosească utilaje.

Se anticipează ca la aproximativ 5% dintre pacienţi să apară reacţii adverse. Reacțiile adverse cele mai frecvent raportate sunt diareea şi cefaleea, ambele apărând la aproximativ 1% dintre pacienţi.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate la utilizarea de pantoprazol.

În tabelul de mai jos, reacțiile adverse sunt clasificate după următoarele categorii de frecvenţă

MedDRA:

Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tabelul 1. Reacţii adverse la pantoprazol raportate în cadrul studiilor clinice şi după punerea pe piaţă a medicamentului

Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă frecvente necunoscută

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe

Tulburări Agranulocitoză Trombocitopenie hematologice şi Leucopenie limfatice Pancitopenie

Tulburări ale Hipersensitibilit sistemului imunitar ate (incluzând reacţii anafilactice şi şoc anafilactic)

Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă frecvente necunoscută

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe

Tulburări Hiperlipidemie Hiponatremie metabolice şi de şi creşteri ale Hipomagnezienutriţie concentraţiei mie lipidelor Hipocalcemie, (trigliceride, în asociere cu colesterol); hipomagneziemodificări ale mie greutăţii corporale

Tulburări psihice Tulburări ale Depresie (şi Dezorientare (şi Halucinaţii somnului toate agravările) toate agravările) Confuzie (în special la pacienţii cu predispoziţie şi agravarea acestor simptome în cazul existenţei anterioare)

Tulburări ale Cefalee Tulburări ale Parestezie sistemului nervos Ameţeli simţului gustativ

Tulburări cardiace Sindrom

Kounis

Tulburări oculare Tulburări vizuale/vedere înceţoşată

Tulburări gastro- Polipi ai Diaree Colită intestinale glandelor Greaţă/ microscopică fundice Vărsături (benigni) Distensie abdominală şi balonare

Constipaţie

Xerostomie

Durere şi disconfort abdominal

Tulburări Creşterea Creşterea Leziuni hepatobiliare valorilor valorilor hepatocelulare, enzimelor bilirubinemiei icter, hepatice insuficienţă (transamina- hepatocelulară ze, γ-GT)

Frecvenţă Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă frecvente necunoscută

Clasificare pe aparate, sisteme şi organe

Afecţiuni cutanate Erupţie Urticarie Sindrom şi ale ţesutului cutanată Angioedem Stevens-subcutanat tranzitorie/ Johnson (SSJ); exantem/ Sindrom Lyell; erupţie Eritem

Prurit polimorf;

Fotosensibili-tate;

Lupus eritematos cutanat subacut (vezi pct. 4.4);

Reacție medicamentoasă cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS).

Tulburări musculo- Fractura Artralgie scheletice şi ale încheieturii Mialgie ţesutului mâinii, conjunctiv șoldului și a coloanei vertebrale.

Tulburări renale şi Nefrită ale căilor urinare interstiţială

Tulburări ale Ginecomastie aparatului genital şi ale sânului

Tulburări generale Astenie, Creştere a şi la nivelul locului fatigabilitate temperaturii de administrare şi stare corporale, generală de edeme periferice rău

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată, la:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro

Website: www.anm.ro.

Doze de până la 240 mg administrate intravenos în decurs de 2 minute au fost bine tolerate.

Deoarece pantoprazolul se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice, nu este uşor dializabil.

În caz de supradozaj cu semne clinice de intoxicaţie, nu se pot face recomandări terapeutice specifice, decât tratamentul simptomatic şi de susţinere.

Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tulburări de aciditate, inhibitori ai pompei de protoni, codul ATC: A02BC02.

Pantoprazolul este un benzimidazol substituit care inhibă secreţia acidului clorhidric la nivel gastric prin blocarea specifică a pompelor de protoni de la nivelul celulelor parietale.

Pantoprazolul este convertit la forma sa activă, o sulfonamidă ciclică, în mediul acid al celulelor parietale, unde inhibă enzima ATP-aza H+/K+, adică faza finală de producere a acidului clorhidric în stomac.

Inhibarea este dependentă de doză şi afectează atât secreţia acidă bazală cât, şi secreţia acidă stimulată.

La majoritatea pacienţilor simptomele dispar în decurs de o săptămână. Pantoprazolul reduce aciditatea la nivelul stomacului şi, astfel, creşte gastrinemia proporţional cu reducerea acidităţii.

Creşterea gastrinemiei este reversibilă. Deoarece pantoprazolul se leagă de enzimă distal faţă de receptorul celular, medicamentul poate inhiba secreţia de acid clorhidric independent de stimularea cu alte substanţe (acetilcolină, histamină, gastrină). Efectul este identic, indiferent dacă medicamentul este administrat oral sau intravenos.

Valorile gastrinemiei în condiţii de repaus alimentar cresc în timpul utilizării pantoprazolului. În majoritatea cazurilor, în timpul tratamentului de scurtă durată acestea nu depăşesc limita superioară a valorilor normale. În timpul tratamentului de lungă durată, valorile gastrinemiei se dublează în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, numai în cazuri izolate se produce o creştere excesivă. Ca urmare, într-un număr mic de cazuri, în timpul tratamentului de lungă durată se observă o creştere uşoară până la moderată a numărului de celule endocrine specifice (ECL) din stomac (hiperplazie simplă până la adenomatoidă). Cu toate acestea, conform studiilor efectuate până în prezent, formarea leziunilor preneoplazice (hiperplazie atipică) sau a tumorilor carcinoide gastrice observate în experimentele la animale (vezi pct. 5.3) nu a fost observată la om.

Pe durata tratamentului cu medicamente antisecretorii, concentrația plasmatică a gastrinei crește, ca reacție la secreția scăzută de acid. Valorile concentrațiilor plasmatice ale CgA cresc și ca urmare a acidității gastrice scăzute. Valoarea crescută a concentrațiilor plasmatice ale CgA poate interfera cu investigațiile pentru tumorile neuroendocrine.

Dovezile publicate disponibile sugerează că tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni trebuie întrerupt cu 5 zile până la 2 săptămâni înainte de evaluările CgA. Astfel, valorile CgA fals crescute ca urmare a tratamentului cu IPP au posibilitatea să revină la valorile din intervalul de referință.

În cadrul unei analize retrospective a 17 studii efectuate la 5960 de pacienţi cu boală de reflux gastro-esofagian (BRGE), care au fost trataţi cu 20 mg pantoprazol în monoterapie, simptomele asociate cu refluxul acid, de exemplu pirozis şi regurgitaţie acidă, au fost evaluate utilizând o metodologie standardizată. Studiile selectate au trebuit să aibe cel puţin o înregistrare a simptomelor de reflux acid la 2 săptămâni. În aceste studii diagnosticul de BRGE a fost pus pe baza evaluării endoscopice, cu excepţia unui studiu în care includerea pacienţilor s-a făcut numai pe baza simptomatologiei.

În aceste studii, procentul de pacienţi la care s-a obţinut remiterea completă a pirozisului după 7 zile de tratament a fost cuprins între 54,0% şi 80,6% în grupul de tratament cu pantoprazol. După 14 zile şi 28 zile, remiterea completă a pirozisului s-a obţinut la 62,9% până la 88,6% şi, respectiv, la 68,1% până la 92,3% dintre pacienţi.

În ceea ce priveşte remiterea completă a regurgitaţiei acide, rezultatele au fost similare celor obţinute pentru pirozis. După 7 zile de tratament procentul de pacienţi la care regurgitaţia acidă s-a remis complet a fost cuprins între 61,5% şi 84,4%, după 14 zile procentul a fost cuprins între 67,7% şi 90,4%, iar după 28 de zile între 75,2% şi 94,5%.

Pantoprazolul s-a dovedit în mod consecvent a fi superior faţă de placebo şi blocantele receptorilor H2 şi non-inferior faţă de alţi IPP. Ratele de amelioare a simptomelor bolii de reflux acid au fost independente într-o măsură mare de stadiul iniţial al BRGE.

Farmacocinetica nu variază după administrarea unei doze unice sau după adminstrări repetate. În intervalul de doze cuprins între 10 şi 80 mg, cinetica plasmatică a pantoprazolului este liniară atât după administrare orală, cât şi intravenoasă.

Pantoprazolul se absoarbe complet şi rapid după administrare orală. Biodisponibilitatea absolută a comprimatului a fost de aproximativ 77%. Concentraţiile plasmatice maxime de aproximativ 1-1,5 micrograme/ml (Cmax) se ating în medie la 2,0-2,5 ore (tmax) după administrarea pe cale orală a unei doze unice de 20 mg şi aceste valori rămân constante după administrări repetate. Consumul concomitent de alimente nu a influenţat biodisponibilitatea (ASC sau Cmax), dar a crescut variabilitatea timpului de latenţă (tlag).

Volumul de distribuţie este aproximativ 0,15 l/kg şi legarea de proteinele plasmatice este de 98%.

Pantoprazolul este metabolizat aproape exclusiv la nivel hepatic.

Clearance-ul este de aproximativ 0,1 l/kg şi oră, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t1/2) este de aproximativ 1 oră. Au fost câteva cazuri de subiecţi la care eliminarea a fost întârziată.

Având în vedere legarea specifică a pantoprazolului de pompele de protoni de la nivelul celulelor parietale, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare nu se corelează cu durata de acţiune mult mai lungă (inhibarea secreţiei acide).

Excreţia renală reprezintă principala cale de eliminare (aproximativ 80%) a metaboliţilor pantoprazolului, restul eliminându-se prin materiile fecale. Principalul metabolit atât în plasmă, cât şi urinar este demetil-pantoprazolul care este conjugat cu gruparea sulfat. Timpul de înjumătăţire plasmatică a metabolitului pricipal (aproximativ 1,5 ore) nu este mult mai lung comparativ cu cel al pantoprazolului.

Nu se recomandă reducerea dozei de pantoprazol la pacienţii cu insuficienţă renală (incluzând pacienţi care efectuează şedinţe de dializă, care îndepărtează doar cantităţi neglijabile de pantoprazol). Ca şi în cazul subiecţilor adulţi, timpul de înjumătăţire plasmatică al pantoprazolului este scurt. Deşi principalul metabolit are un timp de înjumătăţire plasmatică mai lung (2-3 ore), eliminarea este totuşi rapidă şi, astfel, nu se produce acumulare.

După administrarea de pantoprazol la pacienţi cu insuficienţă renală (Clasele A, B şi C conform clasificării Child-Pugh), valorile timpului de înjumătăţire plasmatică au crescut până la 3-7 ore, iar valorile ASC au crescut de 3-6 ori, în timp ce Cmax a crescut numai de 1,3 ori faţă de subiecţii sănătoşi.

O uşoară creştere a ASC şi Cmax la voluntarii vârstnici comparativ cu cei mai tineri nu a prezentat importanţă clinică.

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind siguranţa, toxicitatea după doze repetate şi genotoxicitatea.

În studiile de carcinogenitate la şobolan, cu durata de 2 ani, s-au observat neoplasme neuroendocrine.

În plus, s-au evidenţiat papiloame cu celule scuamoase la nivelul porţiunii care continuă esofagul, lipsită de glande, a stomacului şobolanilor. Mecanismul care determină formarea de tumori carcinoide gastrice după administrarea benzimidazolilor substituiţi a fost atent investigat şi a dus la concluzia că este o reacţie secundară la creşterea masivă a gastrinemiei care apare la şobolan în timpul tratamentului de lungă durată cu doze mari.

În studiile la animale cu durata de 2 ani s-a observat o creştere a numărului de tumori hepatice la şobolan (numai în cadrul unui studiu la şobolan) şi şoarece femele, observaţie care s-a interpretat ca fiind cauzată de rata de metabolizare crescută a pantoprazolului la nivelul ficatului şobolanilor.

Într-un studiu cu durata de 2 ani, la un grup de şobolani cărora li s-a administrat cea mai mare doză (200 mg/kg) s-a observat o creştere uşoară a modificărilor neoplazice la nivelul tiroidei. Apariţia acestor neoplasme este asociată cu modificările induse de pantoprazol asupra degradării tiroxinei în ficatul şobolanilor. Având în vedere că doza terapeutică la om este mică, nu se anticipează efecte nocive asupra tiroidei la om.

În cadrul unui studiu peri-postnatal asupra funcției de reproducere, efectuat la șobolan, conceput pentru evaluarea dezvoltării osoase, au fost observate semne de toxicitate la pui (mortalitate, greutate corporală medie mai redusă, creștere medie mai redusă a greutății corporale și creștere osoasă redusă) la expuneri (Cmax) de aproximativ 2 ori mai mari decât expunerea clinică la om. Până la sfârşitul fazei de recuperare, parametrii osoși au fost similari în toate grupurile, iar greutățile corporale au prezentat, de asemenea, o tendință de reversibilitate după o perioadă de recuperare fără administrarea medicamentului. Creșterea mortalității a fost raportată numai la puii de șobolan înainte de înțărcare (vârsta până la 21 de zile), care a fost estimată a corespunde vîrstei de până la 2 ani la sugari.

Relevanța acestei constatări pentru populația pediatrică nu este clară. Un studiu peri-postnatal anterior efectuat la şobolani cu doze ușor mai scăzute, nu a identificat efecte adverse la doze de 3 mg/kg comparativ cu o doză redusă de 5 mg/kg în acest studiu. Studiile nu au evidenţiat afectarea fertilităţii sau efecte teratogene.

Traversarea placentei a fost studiată la şobolan şi s-a observat că aceasta creşte odată cu vârsta gestaţională. Ca urmare, concentraţia de pantoprazol la fetus este uşor crescută la puţin timp înainte de naştere.

Maltitol (E 965)

Crospovidonă tip B

Carmeloză sodică

Carbonat de sodiu anhidru

Stearat de calciu

Alcool polivinilic

Talc

Dioxid de titan (E 171)

Macrogol 3350

Oxid galben de fer (E 172)

Carbonat de sodiu anhidru

Copolimer acid metacrilic-acrilat de etil (1:1) (dispersia conţine Polisorbat 80 şi laurilsulfat de sodiu)

Trietilcitrat

Nu este cazul.

3 ani

După prima deschidere a flaconului, medicamentul trebuie utilizat în decurs de trei luni.

A se păstra la temperaturi sub 25ºC.

Blistere din OPA/Al/PVC/Al conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente sau flacoane din PEÎD închise cu capac din PP prevăzut cu desicant, conţinând 7 sau 14 comprimate gastrorezistente.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

Sanofi Romania SRL

Str. Gara Herăstrău, nr. 4, Clădirea B, etajele 8-9

Sector 2, Bucureşti

România

8732/2016/01-04

Data primei autorizări - Martie 2011

Data ultimei reînnoiri a autorizației - Martie 2016

Noiembrie 2022