Prospect DACEPTON 10mg / ml SOLUȚIE INJECTABILĂ/PERFUZABILĂ
Indicat în: boala Parkinson
Cale de administrare: injectabilă / prin perfuzie
Substanța: apomorfină (antiparkinsonian)
ATC: N04BC07 (Sistemul nervos | Agenți dopaminergici | Agoniști ai dopaminei)
Poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Poate provoca amețeli sau vertij.
Poate da dependență sau poate fi utilizat abuziv.
Poate încetini respirația, mai ales în combinație cu alcool sau sedative.
Evitați consumul de alcool în timpul tratamentului.
Poate scădea tensiunea arterială și crește riscul de cădere.
Poate avea interacțiuni importante cu alte medicamente.
Utilizați în alăptare doar la recomandarea medicului.
Utilizați în sarcină doar la recomandarea medicului.
Persoanele vârstnice pot avea risc crescut de reacții adverse.
Nu opriți brusc tratamentul fără recomandarea medicului.
Poate provoca somnolență sau scăderea vigilenței.
Apomorfina este un agonist al receptorilor dopaminergici utilizat în tratamentul bolii Parkinson, în special pentru gestionarea episoadelor de blocaj motor (off episodes). Acesta acționează prin stimularea directă a receptorilor de dopamină din creier, ameliorând simptomele motorii precum rigiditatea, tremorul și bradikinezia.
Apomorfina este administrată sub formă de injecții subcutanate sau prin pompe de perfuzie continuă, în funcție de nevoile pacientului. Este utilizată frecvent ca terapie de salvare pentru pacienții care nu răspund adecvat la tratamentele orale.
Efectele secundare frecvente includ greață, vărsături, hipotensiune ortostatică și somnolență. În cazuri rare, pot apărea reacții alergice sau comportamente compulsive. Este important ca tratamentul să fie inițiat sub supraveghere medicală strictă.
Apomorfina este o opțiune terapeutică valoroasă pentru pacienții cu boala Parkinson, contribuind la îmbunătățirea calității vieții prin reducerea episoadelor de blocaj motor.
Date generale despre DACEPTON 10mg / ml
- Substanța: apomorfină
- Data ultimei liste de medicamente: 01-01-2019
- Codul comercial: W57967003
- Concentrație: 10mg / ml
- Forma farmaceutică: SOLUȚIE INJECTABILĂ/PERFUZABILĂ
- Cantitate: 10
- Prezentare produs: 2 cutii x5 fiole din sticla incolora x5ml sol inj/perf
- Tip produs: Medicament generic
- Restricții eliberare rețetă: P-RF - Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală care se reține în farmacie (nu se reînnoiește).
Forme farmaceutice disponibile pentru apomorfină
Concentrațiile disponibile pentru apomorfină
- 10mg/ml
- 2mg
- 3mg
- 5mg/ml
Prospect DACEPTON 10mg/ml
Conținutul prospectului pentru medicamentul DACEPTON 10mg / ml SOLUȚIE INJECTABILĂ/PERFUZABILĂ
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Dacepton 10 mg/ml soluţie injectabilă/perfuzabilă
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
1 ml soluţie conţine clorhidrat de apomorfină hemihidrat 10 mg 5 ml soluţie conţin clorhidrat de apomorfină hemihidrat 50 mg
Excipient:Metabisulfit de sodiu (E 223) 1 mg per ml
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluţie injectabilă/perfuzabilă
Soluţia este limpede şi incoloră până la slab gălbuie, practic fără particule vizibile. pH între 3,0 şi 4,0.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Tratamentul fluctuaţiilor motorii (fenomenul de alternanţă 'on-off”) la pacienţii cu boala Parkinson care nu este controlată suficient prin medicaţie anti-Parkinson administrată pe cale orală.
4.2 Doze şi mod de administrare
Selectarea pacienţilor pentru tratament cu Dacepton 10 mg/ml soluţie injectabilă:
Pacienţii selectaţi pentru tratamentul cu Dacepton 10 mg/ml trebuie să fie capabili să recunoască debutul simptomelor din faza cu simptome şi să îşi poată autoadministra injecţiile atunci când este cazul sau să aibă un însoţitor responsabil capabil să le administreze injecţia la nevoie.
De obicei, la pacienții tratați cu apomorfină va fi necesar să se înceapă tratamentul cu domperidonă, cu cel puțin două zile înainte de inițierea terapiei. Doza de domperidonă trebuie crescută treptat până la cea mai mică doză eficace și trebuie întreruptă cât mai curând posibil. Înainte de a se decide inițierea tratamentului cu domperidonă și apomorfină, trebuie evaluaţi cu atenție factorii de risc pentru prelungirea intervalului QT la fiecare pacient în parte, pentru a se asigura că beneficiul terapeutic depășeste riscul ( vezi pct 4.4 ).
Terapia cu apomorfina trebuie iniţiată în mediul controlat existent la o clinică de specialitate. Pacientul trebuie supravegheat de un medic cu experienţă în tratamentul bolii Parkinson (de exemplu un neurolog). Tratamentul cu levodopa, cu sau fără agonişti dopaminergici, trebuie optimizat înainte de începerea tratamentului cu Dacepton 10 mg/ml.
AdulţiAdministrare
Dacepton 10 mg/ml este destinată utilizării subcutanate prin administrare intermitentă în bolus.
Dacepton 10 mg/ml poate fi administrată şi sub formă de perfuzie subcutanată continuă folosind o mini-pompă şi/sau un dispozitiv de acţionare a unei seringi (vezi pct. 6.6, Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare).
Clorhidrat de apomorfină nu trebuie administrat pe cale intravenoasă.
Nu utilizaţi soluţia dacă şi-a virat culoarea în verde. Soluţia trebuie inspectată vizual înainte de utilizare. Trebuie utilizată numai soluţia limpede, incoloră şi fără particule.
Determinarea dozei individualizate
Doza adecvată pentru fiecare pacient este stabilită prin scheme de administrare treptat crescătoare a dozei. Se recomandă următoarea schemă de administrare:
1 mg de clorhidrat de apomorfină (0,1 ml), ceea ce înseamnă aproximativ 15-20 micrograme/kg, poate fi injectat subcutanat dacă pacientul devine hipokinetic sau este în faza cu simptome, iar pacientul trebuie ţinut sub observaţie timp de 30 de minute în aşteptarea unui răspuns al funcţiilor motorii.
În cazul în care nu se obţine niciun răspuns sau în cazul în care răspunsul obţinut este inadecvat, se injectează subcutanat o a doua doză de 2 mg (0,2 ml) de clorhidrat de apomorfină, iar pacientul trebuie ţinut sub observaţie timp de încă 30 de minute în aşteptarea unui răspuns adecvat.
Doza poate fi mărită treptat prin injecţii succesive administrate la un interval de cel puţin 40 de minute, până când se obţine un răspuns satisfăcător al funcţiilor motorii.
Stabilirea tratamentului
După stabilirea dozei corecte, poate fi administrată o singură administrare subcutanată în partea inferioară a abdomenului sau în partea laterală coapsei, la primele semne de episod caracteristic fazei cu simptome. Nu poate fi exclusă absorbţia diferită în diferite locuri de injectare în cazul aceleiaşi persoane. Prin urmare, pacientul trebuie ţinut sub observaţie timp de o oră după injectare pentru a evalua calitatea răspunsului la tratament. Pot fi efectuate modificări ale dozei în funcţie de răspunsul pacientului.
Doza optimă de clorhidrat de apomorfină diferă de la persoană la persoană, însă, odată stabilită, rămâne relativ constantă pentru fiecare pacient.
Precauţii privind continuarea tratamentului
Doza zilnică de Dacepton 10 mg/ml variază semnificativ de la un pacient la altul, de obicei în intervalul cuprins între 3 până la 30 mg, administrate în 1 până la 10 injecţii şi uneori până la 12 injecţii separate pe zi.
Se recomandă ca doza zilnică totală de clorhidrat de apomorfină să nu depăşească 100 mg şi ca injecţiile individuale în bolus să nu depăşească 10 mg pe oră.
În cadrul studiilor clinice a fost posibilă, de obicei, o oarecare reducere a dozei de levodopa; acest efect variază considerabil de la un pacient la altul şi trebuie monitorizat cu atenţie de către un medic cu experienţă.
După stabilirea tratamentului, terapia cu domperidonă poate fi redusă treptat în cazul unora dintre pacienţi, dar poate fi eliminată cu succes în puţine cazuri, fără vărsături sau hipotensiune arterială.
Administrarea în perfuzie continuă
Pacienţii care au evidenţiat un răspuns satisfăcător fără simptome în perioada de iniţiere a tratamentului cu clorhidrat de apomorfină, dar al căror control general rămâne nesatisfăcător în ciuda administrării injecţiilor intermitente, sau care au nevoie de injecţii numeroase şi frecvente (mai multe de 10 pe zi), pot începe cu sau pot trece la perfuzii subcutanate continue administrate folosind o mini-pompă şi/sau un dispozitiv de acţionare a unei seringi (vezi pct. 6.6, Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare) după cum urmează:
Administrarea în perfuzie continuă este inițiată la o viteză de administrare de 1 mg de clorhidrat apomorfină (0,1 ml) pe oră, apoi mărită în funcţie de răspunsul individual. Creşterea vitezei de perfuzare nu trebuie să depăşească 0,5 mg pe oră la intervale de cel puţin 4 ore. Vitezele de perfuzare pe oră pot varia între 1 mg şi 4 mg (0,1 ml şi 0,4 ml), echivalente cu 0,015—0,06 mg/kg şi oră.
Perfuziile nu trebuie administrate în timpul somnului. Perfuziile administrate timp de 24 de ore nu sunt recomandate, cu excepţia cazului în care pacientul are probleme severe în timpul nopţii. Nu s-a observat apariţia toleranţei la tratament dacă există un interval de cel puţin 4 ore în timpul nopţii în care acesta nu se administrează. În orice caz, locul de injectare pentru perfuzare trebuie schimbat la fiecare 12 ore.
Poate fi necesar ca pacienţii să completeze administrarea în perfuzie continuă prin injectarea intermitentă în bolus administrată prin sistemul cu pompă, după cum este necesar, şi conform recomandărilor medicului lor.
În timpul perfuzării continue poate fi luată în considerare reducerea dozei altor agonişti ai dopaminei.
Copii şi adolescenţiDacepton 10 mg/ml este contraindicată pentru copii şi pentru adolescenţii sub 18 ani (vezi pct. pct. 4.3,
Contraindicaţii).
VârstniciPersoanele în vârstă sunt bine reprezentate numeric în cadrul populaţiei de pacienţi cu boala Parkinson şi reprezintă un procent mare din pacienţii evaluaţi în cadrul studiilor clinice cu Dacepton 10 mg/ml.
Tratamentul cu Dacepton 10 mg/ml al pacienţilor vârstnici nu diferă de cel al pacienţilor mai tineri.
Cu toate acestea, se recomandă prudenţă suplimentară în cursul iniţierii tratamentului la vârstnici, din cauza riscului hipotensiunii posturale.
Insuficienţă renalăPacienţii cu insuficienţă renală pot urma o schemă de administrare similară cu cel recomandat pentru adulţi şi pentru persoanele în vârstă (vezi pct. 4.4).
4.3 Contraindicaţii
La pacienţii cu deprimare respiratorie, demenţă, tulburări psihotice sau insuficienţă hepatică.
Clorhidratul de apomorfină nu trebuie administrat pacienţilor al căror răspuns favorabil (faza fără simptome) la levodopa este afectat de dischinezie severă sau de distonie severă.
Dacepton 10 mg/ml nu trebuie administrat pacienţilor care au o hipersensibilitate cunoscută la apomorfină sau la oricare din excipienţii medicamentului.
Utilizarea concomitentă cu ondasetron (vezi pct.4.5)
Dacepton 10 mg/ml este contraindicat la copii şi adolescenţii cu vârsta sub 18 ani.
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Clorhidratul de apomorfină trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli renale, pulmonare sau cardiovasculare şi la persoanele cu predispoziție la greaţă şi vărsături.
Se recomandă măsuri de precauţie suplimentare la iniţierea tratamentului pentru pacienţii vârstnici şi/sau slăbiţi.
Deoarece apomorfina poate determina hipotensiune arterială, chiar şi când este administrată cu un tratament anterior cu medicamente care conțin domperidonă, în cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiace pre-existente sau în cazul pacienţilor care utilizează medicamente vasoactive, cum sunt medicamentele antihipertensive, şi mai ales în cazul pacienţilor cu hipotensiune posturală pre-existentă trebuie luate măsuri de precauţie.
Deoarece apomorfina, în special în doze mari, are potenţialul de a genera prelungirea intervalului QT, trebuie luate măsuri de precauţie în tratamentul pacienţilor care prezintă risc de aritmie tip torsada vârfurilor.
Când este utilizată în asociere cu domperidonă, trebuie evaluaţi cu atenție factorii de risc la fiecare pacient în parte. Evaluarea trebuie făcută înainte de inițierea tratamentului și în cursul tratamentului.
Factorii de risc importanți includ afecțiuni cardiace grave, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă , insuficiență hepatică severă sau tulburări semnificative ale electroliților. De asemenea trebuie evaluată, medicația care poate influența echilibrului electrolitic, metabolizarea prin CYP3A4 sau intervalul QT. Este recomandabilă monitorizarea pentru depistarea efectelor asupra intervalului QTc.
Trebuie efectuată o ECG:
- înainte de tratamentul cu domperidonă
- în timpul fazei de inițiere a tratamentului
- ulterior așa cum este indicat clinic
Pacientul trebuie instruit să raporteze posibilele simptome cardiace incluzând palpitații, sincopă sau aproape sincopă. Aceştia trebuie să raporteze de asemenea, modificări clinice, care ar putea duce la hipokaliemie, cum ar fi gastroenterita sau inițierea tratamentului cu diuretice .
La fiecare control medical, trebuie revizuiți factorii de risc .
Apomorfina este asociată cu efecte subcutanate locale. Acestea pot fi uneori reduse prin schimbarea (rotirea) locurilor de injectare sau prin folosirea ultrasunetelor (dacă este posibilă) pentru a evita zonele cu noduli şi indurare cutanată.
Dacepton 10 mg/ml conţine metabisulfit de sodiu care, rareori, poate cauza reacţii alergice severe şi bronhospasm.
Anemia hemolitică şi trombocitopenia au fost raportate la pacienţii trataţi cu apomorfină. Testele hematologice trebuie efectuate periodic, la fel ca în cazul tratamentului cu levodopa atunci când acest medicament este utilizat concomitent cu apomorfina.
Se impune prudență atunci când se asociază apomorfina cu alte medicamente, în special cele cu indice terapeutic mic (vezi pct. 4.5).
Problemele neuropsihice pot coexista la numeroşi pacienţi care au boala Parkinson în faza avansată.
Există dovezi ale faptului că în cazul unora dintre pacienţi, tulburările neuropsihice pot fi exacerbate de apomorfină. Se impune prudență atunci când acestor pacienţi li se administrează apomorfină.
Apomorfina a fost asociată cu somnolenţa, iar alţi agonişti dopaminergici pot fi asociaţi cu episoade de instalare bruscă a somnului, în special la pacienţii cu boala Parkinson. Pacienţii trebuie informaţi în legătură cu aceste efecte şi trebuie sfătuiţi să manifeste prudenţă atunci când conduc vehicule sau când folosesc utilaje în perioada tratamentului cu apomorfină. Pacienţii care au prezentat somnolenţă trebuie să se abţină de la conducerea vehiculelor sau de la folosirea utilajelor. În plus, poate fi luată în consideraţie o reducere a dozei sau o încetare a terapiei.
Controlul tulburărilor compulsive
Pacienții trebuie să fie monitorizați cu regularitate pentru dezvoltarea tulburărilor de control al impulsurilor. Pacienții și personalul de îngrijire trebuie să fie avertizaţi de faptul că la pacienții tratați cu agoniști ai dopaminei, incluzând apomorfina, pot să apară simptome comportamentale ale tulburărilor compulsive, incluzând practicarea patologică de jocuri de noroc, creșterea libidoului, hipersexualitate, cheltuieli compulsive sau de cumpărare, consumul compulsiv de alimente. În cazul în care se dezvolta astfel de simptome, trebuie luată în considerare reducerea dozei/întreruperea treptată a tratamentului.
Sindromul de Dereglare Dopaminergică (SDD) este o tulburare de tip dependență care este determinat din utilizarea excesivă a medicamentului, observată la unii pacienți tratați cu apomorfină. Înainte de începerea tratamentului, pacienții și personalul de în grijire trebuie să fie avertizați asupra potențialui risc de dezvoltare a SDD.
Dacepton 10 mg/ml conţine metabisulfit de sodiu care, rareori, poate determina reacţii alergice şi bronhospasm.
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol de sodiu (23 mg) per 10 ml de soluţie, adicǎ practic 'nu conţine sodiu”.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Aproape sigur, pacienţii selectaţi pentru tratamentul cu clorhidrat de apomorfină utilizează concomitent alte medicamente pentru boala Parkinson. În stadiul iniţial al tratamentului cu clorhidrat de apomorfină, pacientul trebuie monitorizat pentru reacţii adverse neobişnuite sau semne de potenţare a efectelor.
Medicamentele neuroleptice pot avea efecte antagonice în cazul în care sunt utilizate în asociere cu apomorfina. Există o interacţiune potenţială între clozapină şi apomorfină, însă clozapina poate fi utilizată şi pentru reducerea simptomelor complicaţiilor neuropsihice.
Dacă în cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti dopaminergici trebuie utilizate medicamente neuroleptice, poate fi luată în considerare reducerea treptată a dozei de apomorfină dacă administrarea se face printr-o mini-pompă şi/sau printr-un dispozitiv de acţionare a unei seringi (simptomele care sugerează sindromul neuroleptic malign au fost raportate rar în cazul întreruperii bruşte a tratamentului dopaminergic).
Nu au fost studiate posibilele efecte ale apomorfinei asupra concentraţiilor plasmatice ale altor medicamente. De aceea, se recomandă atenţie în cazul asocierii apomorfinei cu alte medicamente, în special cu ce cele având indice therapeutic îngust.
Medicamente antihipertensive şi cu acţiune la nivelul cordului
Chiar în cazul administrării concomitente cu domperidona, apomorfina poate potenţa efectele antihipertensive ale acestor medicamente (vezi pct.4.4).
Se recomandă evitarea administrării de apomorfină împreună cu alte medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QT.
Pe baza raportărilor de cazuri de hipotensiune arterială marcată și pierderea conștienței, atunci când apomorfina a fost administrată concomitent cu ondansetron, utilizarea concomitentă de apomorfină şi ondansetron este contraindicată.
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Nu există experiență referitoare la utilizarea apomorfinei la gravide.
Studiile de reproducere la animale nu au indicat niciun fel de efecte teratogene, dar la şobolan, administrarea de doze toxice pentru mamă au determinat insuficienţă respiratorie la nou născut. Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Vezi pct. 5.3.
Dacepton 10 mg/ml nu trebuie administrată în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
AlăptareaNu se cunoaşte dacă apomorfina se excretă în laptele uman. Decizia de a continua/întrerupe alăptarea sau de a continua/întrerupe tratamentul cu Dacepton 10 mg/ml trebuie luată ţinând cont de beneficiile alăptării pentru copil şi de beneficiile utilizării medicamentului Dacepton 10 mg/ml pentru mamă.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Clorhidratul de apomorfină are o influenţă minoră sau moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Pacienţii trataţi cu apomorfină care prezintă stări de somnolenţă şi/sau episoade de instalare bruscă a somnului trebuie să se abţină de la conducerea vehiculelor sau de la activităţi (de exemplu folosirea utilajelor) în care neatenţia îi poate supune pe ei sau alte persoane la riscul de vătămare gravă sau deces până când aceste episoade repetitive şi starea de somnolenţă au fost remediate (vezi şi pct. 4.4,
Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare).
4.8 Reacţii adverse
În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare gravităţii.
Pentru evaluarea reacţiilor adverse, vor fi utilizate următoarele specificaţii privind frecvenţa:
Foarte frecvente: (≥1/10)
Frecvente: (≥ 1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente: (≥ 1/,000 şi < 1/100)
Rare: (≥ 1/10000 şi < 1/1000)
Foarte rare: (<1/1000)
Cu frecvenţă necunoscută: (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Tulburări hematologice şi limfatice Mai puţin frecvente:
Anemia hemolitică şi trombocitopenia au fost raportate la pacienţii trataţi cu apomorfină.
Rare:Eozinofilia a apărut rar în timpul tratamentului cu clorhidrat de apomorfină.
Tulburări ale sistemului imunitar Rare:
Din cauza prezenţei metabisulfitului de sodiu, pot apărea reacţii alergice (inclusiv şoc anafilactic şi bronhospasm).
Tulburări psihice Foartefrecvente:
HalucinaţiiFrecvente:
Tulburările neuropsihice (inclusiv o stare de confuzie uşoară şi tranzitorie şi halucinaţii vizuale) au apărut în timpul tratamentului cu clorhidrat de apomorfină.
Cu frecvenţă necunoscută:Tulburări compulsive
Practicarea patologică a jocurilor de noroc, libido-ul şi hipersexualitatea crescute au fost raportate la pacienţii trataţi pentru boala Parkinson cu agonişti dopaminergici, inclusiv apomorfină, efecte în general reversibile la reducerea dozei sau întreruperea tratamentului
Agresivitate, agitație
Tulburări ale sistemului nervos Frecvente:
La iniţierea tratamentului poate apărea sedarea tranzitorie după fiecare doză de clorhidrat de apomorfină, efect care dispare de obicei după primele săptămâni.
Apomorfina este asociată cu somnolenţa.
De asemenea, au fost raportate senzaţia de ameţeală/leşin.
Mai puţin frecvente:Apomorfina poate induce în perioadele fără simptome dischinezii care pot fi severe în unele cazuri, iar la unii dintre pacienţi pot avea drept urmare întreruperea tratamentului.
Administrarea de apomorfină s-a asociat cu episoade de instalare instantanee a somnului. Vezi de asemenea pct. 4.4.
Frecvenţă necunoscută:
Sincopa
Tulburări cardiace: Foarte rare:
Au fost raportate cazuri de pacienţi care au dezvoltat fibrilaţie atrială (tranzitorie sau repetitivă) după administrarea subcutanată de apomorfină.
Apomorfina poate genera tulburări de conducere cardiacă, cum ar fi prelungirea intervalului QT/QTc. (Vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Tulburări vasculare Mai puţin frecvente:
Hipotensiunea posturală este raportată mai puţin frecvent şi este de obicei tranzitorie (vezi pct. 4.4, Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare)
Tulburări respiratorii, toracice şi Frecvente: mediastinale Căscatul a fost raportat în timpul tratamentului cu apomorfină
Mai puţin frecvente:Au fost raportate dificultăţi în respiraţie.
Tulburări gastro-intestinale Frecvente:
Greaţa şi vărsăturile, mai ales la iniţierea tratamentului cu apomorfină, apar de obicei ca urmare a omiterii utilizării domperidonei (vezi pct. 4.2).
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului Mai puţin frecvente: subcutanat Au fost raportate erupţii tranzitorii cutanate locale şi generalizate.
Tulburări generale şi la nivelul Foarte frecvente: locului de administrare Majoritatea pacienţilor prezintă reacţii la locul de injectare, mai ales în cazul utilizării continue. Acestea pot include noduli subcutanaţi, indurații cutanate, eritemul, sensibilitatea şi paniculita. Pot apărea diferite alte reacţii locale (cum ar fi iritaţiile, mâncărimile, formarea de vânătăi şi durerile).
Mai puţin frecvente:Au fost raportate necroza şi ulceraţiile la locul de injectare.
Cu frecvenţă necunoscută:A fost raportat edemul periferic.
Investigaţii diagnostice Mai puţin frecvente:
Au fost raportate teste Coombs pozitive în cazul pacienţilor trataţi cu apomorfină şi levodopa.
Raportarea reacţiilor adverse suspectateRaportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale
Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.
4.9 Supradozaj
Experienţa clinică cu privire la supradozajul cu apomorfină este limitată pentru această cale de administrare. Simptomele de supradozaj pot fi tratate empiric conform recomandărilor de mai jos:
Vărsăturile excesive pot fi tratate cu domperidonă.
Deprimarea respiratorie poate fi tratată cu naloxonă.
Hipotensiune arterială: trebuie luate măsuri adecvate, de exemplu ridicarea părţii de jos a patului.
Bradicardia poate fi tratată cu atropină.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Medicamente pentru tratamentul bolii Parkinson, agonişti dopaminergici, codul ATC: N04BC07
Mecanism de acţiuneApomorfina este un stimulator direct al receptorilor dopaminergici şi, în timp ce prezintă proprietăţi agoniste pe receptorii D1 şi D2, nu are aceleaşi căi de transport sau metabolice cu levodopa.
Deşi la animalele de laborator administrarea de apomorfină a diminuat distrugerea celulelor nigrostriatale şi în doze mici s-a constatat că produce o reducere a activităţii locomotorii (despre care se crede că reprezintă inhibarea presinaptică a eliberării endogene de dopamină), este probabil ca efectele sale asupra dizabilităţii motorii din boala Parkinson să fie mediate la nivelul receptorilor postsinaptici. Acest efect bifazic este observat şi la om.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
După administrarea apomorfinei prin injectare subcutanată, traseul acesteia poate fi descris printr-un model bicompartimental, cu un timp de înjumătăţire plasmatică prin distribuţie de 5 (±1,1) minute şi un timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare de 33 (±3,9) minute. Răspunsul clinic este bine corelat cu valorile de apomorfină din lichidul cefalorahidian; distribuţia substanţei active este cel mai bine descrisă printr-un model bicompartimental Apomorfina este absorbită rapid şi complet din ţesutul subcutanat, corelându-se cu debutul rapid al efectelor clinice (4-12 minute), iar durata scurtă a acţiunii clinice a substanţei active (aproximativ 1 oră) se explică prin eliminarea rapidă. Metabolizarea apomorfinei se realizează prin glucuronoconjugare şi sulfonare până la cel puţin 10 procente din total; în literatura de specialitate nu au fost descrise alte căi de metabolizare.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Studiile privind toxicitatea după doze repetate administrate subcutanat nu au evidenţiat nici un pericol special pentru om în afara informaţiilor incluse în alte secţiuni ale Rezumatului caracteristicilor produsului.
Studiile in vitro referitoare la genotoxicitate au demonstrat efecte mutagene şi clastogene, cel mai probabil datorită produşilor formaţi prin oxidarea apomorfinei. Totuşi, apomorfina nu s-a dovedit genotoxică în studiile in vivo efectuate.
Efectul apomorfinei asupra funcţiei de reproducere a fost investigat la şobolani. Apomorfina nu a fost teratogenă la această specie, însă s-a constatat că dozele care sunt toxice pentru mamă pot determina o scădere a interesului maternal pentru îngrijire şi pot determina insuficienţă respiratorie la noul născut.
Nu s-au efectuat studii privind carcinogenitatea.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Metabisulfit de sodiu (E 223)
Acid clorhidric 1N (pentru ajustarea pH-ului)
Hidroxid de sodiu 1N (pentru ajustarea pH-ului)
Apă pentru preparate injectabile
6.2 Incompatibilităţi
Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.
6.3 Perioada de valabilitate
Înainte de deschidere: 30 luni
Utilizaţi imediat după deschidere. Eliminaţi orice cantitate neutilizată.
Perioadă de valabilitate după diluare (dacă este cazul):
Stabilitatea chimică şi fizică în perioada de valabilitate a fost demonstrată pentru cel mult 24 de ore la 15°C - 25°C atunci când medicamentul este diluat cu clorură de sodiu 0,9%.
Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă medicamentul nu este utilizat imediat, durata şi condiţiile de păstrare înainte de utilizare sunt în responsabilitatea utilizatorului şi, în mod normal, nu trebuie să depăşească 24 de ore la temperaturi cuprinse între 15° C pâna la25° C, cu excepţia cazului în care deschiderea şi diluarea au avut loc în condiţii aseptice controlate şi validate.
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii de temperatură speciale de păstrare.
A se ţine fiolele în cutie pentru a fi protejate de lumină.
A nu se păstra la frigider sau congela.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Fiole din sticlă transparentă, incoloră de tip I conţinând 5 ml soluţie injectabilă, în cutii cu 1, 5 sau 10 fiole.
Ambalaje multiple : 5 x 1, 10 x 1, 2 x 5, 5 x 5, 10 x 5, 3 x 10 şi 10 x 10
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Nu utilizaţi soluţia în cazul în care culoarea acesteia a devenit verde.
Soluţia necesită inspecţie vizuală înainte de utilizare. Utilizaţi numai soluţie limpede şi incoloră spre uşor gălbuie, fără particule, în recipiente nedeteriorate.
Numai pentru unică folosinţă. Orice medicament neutilizat trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.
Pentru perfuzare continuă şi utilizarea unei mini-pompe şi/sau a unui dispozitiv de acţionare a unei seringi
Alegerea mini-pompei şi/sau a dispozitivului de acţionare a unei seringi care urmează a fi utilizat(ă) şi stabilirea dozelor vor fi efectuate de către medic, conform necesităţilor specifice ale pacientului.
Dacepton 10 mg/ml este compatibil cu soluţia de clorură de sodiu de 0,9 % (9 mg/ml).
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Aprilie 2017