Prospect BICALUTAMIDA ALVOGEN 50mg comprimate filmate
Indicat în: cancer de prostată
Cale de administrare: orală
Substanța: bicalutamidă (antiandrogen)
ATC: L02BB03 (Agenți antineoplazici și imunomodulatori | Hormoni antagonisti și agenți înrudiți | Anti-androgeni)
Poate afecta fertilitatea.
Necesită manipulare cu precauție.
Este necesară contracepție eficientă în timpul tratamentului.
Nu utilizați acest medicament în timpul alăptării.
Nu utilizați acest medicament în timpul sarcinii.
Poate afecta ficatul.
Poate avea interacțiuni importante cu alte medicamente.
Poate scădea numărul celulelor sanguine.
Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare.
Poate necesita analize periodice în timpul tratamentului.
Opriți administrarea și solicitați urgent ajutor medical dacă apare erupție severă.
Poate afecta dezvoltarea fătului.
Bicalutamida este un medicament antiandrogen utilizat în principal pentru tratamentul cancerului de prostată avansat. Acționează prin blocarea receptorilor de androgeni, reducând astfel efectele hormonilor masculini (testosteron) asupra celulelor canceroase din prostată. Este frecvent utilizată în combinație cu alte terapii, cum ar fi analogii de hormon de eliberare a gonadotropinei (GnRH).
Bicalutamida este administrată oral, de obicei o dată pe zi, și este bine tolerată de majoritatea pacienților. Printre efectele secundare frecvente se numără bufeurile, sensibilitatea sau mărirea sânilor (ginecomastie), oboseala și greața. În cazuri rare, poate afecta funcția hepatică, motiv pentru care sunt necesare monitorizări periodice ale ficatului.
Medicamentul este contraindicat la femei, în special în timpul sarcinii sau alăptării, și nu este recomandat pentru utilizare la copii. Este important ca pacienții să urmeze cu strictețe indicațiile medicului și să nu întrerupă tratamentul fără consult medical.
Date generale despre BICALUTAMIDA ALVOGEN 50mg
- Substanța: bicalutamidă
- Data ultimei liste de medicamente: 01-01-2019
- Codul comercial: W58039001
- Concentrație: 50mg
- Forma farmaceutică: comprimate filmate
- Cantitate: 28
- Prezentare produs: cutie x2 blist pvc-pvdc/al x14 compr film
- Tip produs: generic
- Restricții eliberare rețetă: P-6L - Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală care nu se reține în farmacie (se poate reînnoi); prescripția medicală poate fi folosită timp de 6 luni din momentul eliberării.
Concentrațiile disponibile pentru bicalutamidă
- 150mg
- 50mg
Prospect BICALUTAMIDA ALVOGEN 50mg
Conținutul prospectului pentru medicamentul BICALUTAMIDA ALVOGEN 50mg comprimate filmate
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI
Bicalutamidă Alvogen 50 mg comprimate filmate
2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ
Fiecare comprimat conţine bicalutamidă 50 mg.
Excipient cu efect cunoscut: conţine lactoză monohidrat 62,7 mg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Comprimat filmat
Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare albă.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice
Bicalutamidă Alvogen 50 mg este indicat în tratamentul cancerului de prostată în stadiu avansat în combinaţie cu terapia cu analogi ai hormonul eliberator al hormonului luteinizant (LHRH) sau castrarea chirurgicală.
4.2 Doze şi mod de administrare
Bărbaţi adulţi, inclusiv pacienţi vârstnici: 50 mg (1 comprimat) o dată pe zi, la aceeaşi oră (de obicei dimineaţa sau seara).
Copii şi adolescenţiBicalutamida nu este indicată la copii şi adolescenţi.
Comprimatele trebuie înghiţite întregi cu lichid.
Tratamentul cu bicalutamidă trebuie început cu cel puţin 3 zile înainte de începerea tratamentului cu un analog LHRH, sau în acelaşi timp cu castrarea chirurgicală.
Insuficienţă renalăNu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală.
Insuficienţă hepaticăNu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară. Se poate produce acumularea substanţei active la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă (vezi pct.
4.4).
4.3 Contraindicaţii
Bicalutamida este contraindicată la femei şi copii (vezi pct. 4.6).
Bicalutamida nu trebuie administrată pacienţilor care au prezentat o reacţie de hipersensibilitate la substanţa activă.
Administrarea concomitentă a bicalutamidei cu terfenadină, astemizol şi cisapridă este contraindicată (vezi pct. 4.5).
4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare
Iniţierea tratamentului trebuie făcută sub directa supraveghere a unui medic specialist.
Bicalutamida este metabolizată într-o proporţie mare în ficat. Datele sugerează că eliminarea poate fi mai lentă la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, ceea ce poate duce la acumularea crescută a substanţei active. Astfel, bicalutamida trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă.
Modificări hepatice severe şi insuficienţa hepatică au fost observate rar în timpul utilizării bicalutamidei (vezi pct. 4.8.). Dacă modificările sunt severe este necesară întreruperea tratamentului cu bicalutamidă.
Monitorizarea periodică a funcţiei hepatice trebuie avută în vedere datorită posibilelor modificări hepatice. Majoritatea modificărilor apar în primele 6 luni de la iniţierea terapiei cu bicalutamidă.
A fost observată o scădere a toleranţei la glucoză la pacienţii care au primit antagonişti ai LHRH.
Aceasta se poate manifesta sub formă de diabet sau prin pierderea controlului glicemiei la pacienţii deja diagnosticaţi cu diabet zaharat. Astfel, la pacienţii care primesc bicalutamidă în combinaţie cu antagonisţi ai LHRG se va acorda atenţie monitorizării glicemiei.
S-a demonstrat că bicalutamida inhibă izoenzima 3A4 a citocromului P450, astfel încât sunt necesare precauţii la administrarea concomitentă cu medicamente metabolizate predominant de CYP 3A4, (vezi pct. 4.3 și pct. 4.5).
Tratamentul de privare de androgeni poate prelungi intervalul QT.
La pacienții cu antecedente de sau factori de risc pentru prelungirea intervalului QT și la pacienții care primesc concomitent medicamente care pot prelungi intervalul QT (vezi pct 4.5) medicii ar trebui să evalueze raportul risc beneficiu, inclusiv potențialul de torsada vârfurilor înainte de a începe tratamentul cu bicalutamidă.
Bicalutamida Alvogen conține lactoză. Pacienții cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Nu există nicio dovadă a unei interacţiuni farmacodinamice sau farmacocinetice între bicalutamidă şi analogi ai LHRH.
Studiile in vitro au arătat faptul că enantiomerul R al bicalutamidei acţionează ca un inhibitor al CYP 3A4 având efecte inhibitoare mai mici asupra activităţii CYP 2C9, 2C19 şi 2D6.
Deşi studiile clinice care au utilizat antipirina ca marker al activităţii citocromului P450 (CYP) nu au demonstrat potenţialul interacţiunii unui medicament cu bicalutamida, în medie, expunerea la midazolam (ASC) a crescut până la 80% după administrarea concomitentă cu bicalutamidă timp de 28 de zile. Pentru medicamentele cu un index terapeutic apropiat o astfel de creştere poate fi relevantă.
Astfel, utilizarea concomitentă de terfenadină, astemizol şi cisapridă este contraindicată (vezi pct. 4.3) şi este necesară prudenţă la administrarea concomitentă a bicalutamidei cu medicamente cum sunt ciclosporina şi blocantele canalelor de calciu. Poate fi necesară reducerea dozelor pentru aceste medicamente, în special dacă există dovezi ale creşterii efectelor sau unor reacţii adverse ale medicamentelor. Pentru ciclosporină, se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice şi a stării clinice a pacienţilor la iniţierea sau întreruperea terapiei cu bicalutamidă.
Este necesară prudenţă şi în cazul administrării de bicalutamidă pacienţilor care utilizează medicamente care inhibă procesul de oxidare la nivelul ficatului, de exemplu cimetidina sau ketoconazolul. Aceasta poate duce la creşterea valorilor concentraţiei plasmatice a bicalutamidei, care teoretic ar putea conduce la o creştere a reacţiilor adverse.
Studiile in vitro au demonstrat că bicalutamida poate deplasa anticoagulantul cumarinic, warfarina, de pe locul de legare de proteinele plasmatice. Prin urmare, este recomandat să se monitorizeze cu atenţie timpul de protrombină, dacă se iniţiază utilizarea bicalutamidei la pacienţi trataţi deja cu anticoagulante cumarinice.
Deoarece tratamentul de privare de androgeni poate prelungi intervalul QTc, trebuie evaluată cu atenţie folosirea concomitentă a bicalutamidei cu medicamente care prelungesc intervalul QTc sau medicamente capabile să inducă torsada vârfurilor, cum sunt antiaritmicele din clasa IA (de exemplu, chinidină, disopiramidă) sau clasa III (de exemplu, amiodaronă, sotalol, dofetilidă, ibutilidă), metadonă, moxifloxacină, antipsihotice etc. (vezi pct.4.4).
4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea
Bicalutamida este contraindicată la femei şi nu trebuie administrată gravidelor sau mamelor care alăptează.
4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje
Este improbabil ca bicalutamida să influenţeze capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, trebuie notat că în mod ocazional pot apărea ameţeli sau somnolenţă. Pacienţii afectaţi trebuie să fie precauţi.
4.8 Reacţii adverse
Reacţiile adverse sunt clasificate ca: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi <1/100); rare (≥ 1/10000 şi <1/1000); foarte rare (< 1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tabel 1 Frecvenţa reacţiilor adverse
Aparate şi sisteme Frecvenţă Reacții
Tulburări hematologice şi Anemie
Foarte frecvente limfatice
Tulburări ale sistemului Mai puţin frecvente Hipersensibilitate, incluzând imunitar angioedem și urticarie
Tulburări metabolice si de Frecvente Scăderea apetitului alimentar nutriţie
Tulburări psihice Frecvente Diminuare a libidoului
DepresieTulburări ale sistemului Foarte frecvente Ameţeală nervos Frecvente Somnolenţă
Tulburări cardiace Mai puţin frecvente Infarct miocardic4 (au fost raportate cazuri letale),
Insuficienţă cardiacă4
Cu frecvență necunoscută Prelungirea intervalului
QT (vezi pct. 4.4 și 4.5)
Tulburări vasculare Foarte frecvente Bufeuri
Tulburări respiratorii, toracice Mai puţin frecvente Boală pulmonară interstiţială2 si mediastinale (au fost raportate cazuri letale)
Tulburări gastro-intestinale Foarte frecvente Durere abdominală
Constipaţie
Greaţă
Frecvente Dispepsie
Flatulenţă
Tulburări hepato-biliare Frecvente Hepatotoxicitate, icter, hipertransaminazemie1
Rare Insuficienţa hepatică2 (au fost raportate cazuri letale)
Afecţiuni cutanate şi ale Frecvente Alopecie ţesutului subcutanat Hirsutism/recreşterea părului
Xerodermie
PruritErupţie cutanată tranzitorie
Rare Reacție de fotosensibilitate
Tulburări renale si ale căilor Foarte frecvente Hematurie urinare
Tulburări ale aparatului Foarte frecvente Ginecomastie şi sensibilitate a genital şi sânului sânilor3
Frecvente Tulburări erectile
Tulburări generale şi la Foarte frecvente Astenie nivelul locului de Edem administrare Frecvente Durere toracică
Investigaţii diagnostice Frecvente Creştere în greutate 1 Modificările hepatice sunt rar severe şi sunt frecvent tranzitorii, se remit sau se amelioarează dacă terapia este continuată sau dacă tratamentul este întrerupt.
2 Listat ca reacție adversă în urma revizuirii datelor post-comercializare. Frecvența a fost determinată de incidența reacțiilor adverse raportate ca insuficiență hepatică la pacienții care au primit tratament în regim deschis în brațul de bicalutamidă 150 mg al studiilor EPC.
3 Pot fi reduse prin castrare concomitentă 4 Observat într-un studiu farmaco-epidemiologic cu agoniști LHRH și antiandrogeni utilizați în tratamentul cancerului de prostată. Riscul pare a fi mai mare când bicalutamida 50 mg a fost utilizată în asociere cu agoniști LHRH, dar nu a fost evidentă o creștere a riscului atunci când bicalutamida 150 mg a fost utilizată ca monoterapie pentru tratamentul cancerului de prostată.
5 Listat ca o reacție adversă în urma revizuirii datelor post-comercializare. Frecvența a fost determinată de incidența reacțiilor adverse raportate de pneumonie interstițială în perioada de tratament randomizat a studiilor EPC cu 150 mg.
Raportarea reacţiilor adverse suspectateRaportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
4.9 Supradozaj
Nu există experienţă referitoare la supradozajul la om.
Nu există antidot specific; tratamentul trebuie să fie simptomatic. Este improbabil ca dializa să fie utilă, deoarece bicalutamida se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice şi nu este regăsită nemodificată în urină. Este indicată terapia generală de susţinere, inclusiv monitorizarea frecventă a semnelor vitale.
5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: antiandrogeni, codul ATC: L02BB03
Bicatulamida este un antiandrogen nesteroidian; nu are efect suplimentar endocrin. Se leagă de receptorii androgenici fără activarea expresiei genice, inhibând astfel stimularea androgenică.
Rezultatul acestei inhibări este regresiunea tumorilor de prostată. Din punct de vedere clinic, întreruperea terapiei la unii pacienţi poate duce la manifestări de tipul sindromului de întrerupere antiandrogenic.
Bicatulamida este un amestec racemic cu efect antiandrogen, care este prezentă aproape exclusiv ca enantiomer R.
5.2 Proprietăţi farmacocinetice
Bicalutamida este bine absorbită după administrarea orală. Nu există dovezi ale unui efect relevant clinic al alimentelor asupra biodisponibilităţii.
Enantiomerul S este rapid excretat comparativ cu enantiomerul R, al cărui timp de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ o săptămână.
În urma administrării bicalutamidei periodic, zilnic, valorile concentraţiei plasmatice ale enantiomerului R comparativ cu ale enantiomerului S, sunt de aproximativ 10 ori mai mari, datorită timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare lent.
Concentraţia plasmatică de enantiomer R atinge aproximativ 9 micrograme/ml în cazul administrării zilnice a dozei de 50 mg bicalutamidă. Din numărul total de enantiomeri prezenţi în plasmă la starea de echilibru există 99% enantiomer R, care are un rol dominant în efectul terapeutic.
Farmacocinetica enantiomerului R nu este influenţată de vârstă, insuficienţă renală sau insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. S-a arătat că la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, eliminarea enantiomerului R este mai lentă.
Bicalutamida se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (amestec racemic 96%, enantiomerul
R 99,6%) şi este metabolizată marcat (prin oxidare şi glucuronoconjugare): metaboliţii săi sunt excretaţi renal şi biliar în proporţii aproximativ egale. După eliminarea biliară, se produce hidroliza metaboliţilor glucuronoconjugaţi. Bicalutamida metabolizată este rar prezentă în urină.
Într-un studiu clinic concentrația medie de R-bicalutamidă în materialul seminal la bărbați care primesc bicalutamidă 150 mg a fost de 4,9 micrograme/ml. Cantitatea de bicalutamidă potențial livrată unui partener de sex feminin în timpul actului sexual este redusă și prin extrapolare echivalează cu aproximativ 0,3 micrograme/kg. Acesta este sub cea necesară pentru a induce schimbări la puii animalelor de laborator.
5.3 Date preclinice de siguranţă
Bicalutamida este un antiandrogen puternic și un inductor enzimatic mixt al oxidazei la animale.
Modificările organelor țintă, inclusiv inducerea tumorii, la animale, sunt legate de aceste activități.
Niciuna dintre concluziile testelor preclinice nu este considerată a avea relevanță la tratamentul pacienților cu cancer de prostată avansat.
6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor
Lactoză monohidrat
Povidonă K 25
Amidonglicolat de sodiu tip A
Stearat de magneziu
Film:Opadry OY-S-9622
Hipromeloză 5 cP
Dioxid de titan (E 171)
Propilenglicol6.2 Incompatibilităţi
Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate
5 ani
6.4 Precauţii speciale pentru păstrare
Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.
6.5 Natura şi conţinutul ambalajului
Cutie cu 2 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 14 comprimate filmate.
Cutie cu 6 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 14 comprimate filmate.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fără cerinţe speciale.
10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI
Iunie 2019
Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a
Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.