Prospect BENFOTIAMINA G.L PHARMA 50mg COMPRIMATE FILMATE

Grupa farmacoterapeutică: vitamine, vitamina B1, codul ATC: A11DA03

Vitamina B1 este una dintre vitaminele esențiale. Benfotiamina, un promedicament solubil în lipide, este transformată în pirofosfat de tiamină (PPT) - substanța biologic activă din organism. PPT este implicat în unele procese importante ale metabolismului glucidelor. Acționează ca o coenzimă în conversia piruvatului în acetil CoA și în timpul transketolasei în ciclul fosfatului pentoză. Mai mult, joacă un rol în timpul transformării α-cetoglutaratului în succinil CoA în ciclul acidului citric.

Datorită proceselor metabolice strâns legate între ele, pot apărea interacțiuni între oricare dintre vitaminele

B.

Printre alte funcții, PPT acționează ca o coenzimă a piruvat dehidrogenazei, care joacă un rol cheie în descompunerea oxidativă a glucozei. Întrucât energia din celulele nervoase este generată în principal prin descompunerea oxidativă a glucozei, rezervele suficiente de tiamină sunt esențiale pentru funcțiile nervoase obișnuite. În situațiile în care concentrațiile de glucoză sunt crescute, sunt necesare cantități mai mari de tiamină. Dacă aportul de PPT în sânge nu este suficient, substanțele de degradare intermediară, cum sunt piruvatul, lactatul și ketoglutaratul sunt depozitate în sânge și țesuturi. La aceste substanțe de degradare intermediară, mușchii, miocardul și SNC pot reacționa într-un mod deosebit de sensibil.

Benfotiamina poate inhiba acumularea substanțelor potențial toxice de acest fel.

Concentrația de vitamină B1 poate fi determinată prin măsurarea activității enzimelor dependente de difosfat - tiamină în eritrocite, cum sunt transketolasa (ETK), precum și prin gradul potențialului de activare (coeficientul de activare α-ETK). Concentrațiile de ETK în plasmă sunt cuprinse între 2 și 4 μg/100 ml.

Deficitul de vitamina B1 poate apărea în următoarele cazuri: alcoolism cronic, diabet zaharat de tip I și de tip II, stare nutrițională compromisă, utilizare de diuretice în doză mare, sarcină sau alăptare (necesitate crescută de vitamina B1).

S-a demonstrat eficacitatea administrării în doză mare de vitamina B1 (benfotiamina) în tratamentul encefalopatiei Wernicke.

Consumul crescut de alcool este adesea asociat cu cardiomiopatie alcoolică și cu deficit de vitamina B1.

Mai mult, s-a observat o relație între insuficiența cardiacă și deficitul de tiamină. S-a demonstrat că administrarea suplimentară de tiamină crește fracția de ejecție a ventriculului stâng.

Eficacitatea benfotiaminei în terapia polineuropatiei diabetice a fost demonstrată în mai multe studii clinice controlate cu placebo dublu-orb:

Într-un studiu realizat de Haupt și colababoratori (2005), benfotiamina a fost investigată comparativ cu placebo la 40 de pacienți cu polineuropatie diabetică, administrându-se doza de 100 mg de 4 ori pe zi, timp de 3 săptămâni. Pe parcursul tratamentului s-a observat ameliorarea semnificativă a scorului neuropatiei iar terapia a fost bine tolerată.

În 2008, Stracke și colaboratorii a investigat eficacitatea administrării benfotiaminei în polineuropatia diabetică într-un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, de faza III. Administrarea dozelor zilnice benfotiamină 600 mg (n = 47/43), benfotiamină 300 mg (n = 45/42) sau placebo (n = 41/39) au fost investigate la 124 pacienți cu polineuropatie diabetică pe parcursul a 6 săptămâni. Scorul de neuropatie s-a îmbunătățit semnificativ (p = 0,033) în timpul tratamentului. Nu au apărut reacții adverse.

De asemenea, pentru vitamina B1 (respectiv benfotiamină) se poate demonstra un efect de ameliorare a nevralgiilor, în diferite modele experimentale la animale.