ATRACURIUM KALCEKS 10mg / ml soluție injectabilă/perfuzabilă prospect medicament

Atracurium Kalceks 10 mg/ml soluție injectabilă/perfuzabilă

1 ml de soluție conține: besilat de atracurium 10 mg.

Fiecare fiolă (2,5 ml) conține besilat de atracurium 25 mg.

Fiecare fiolă (5 ml) conține besilat de atracurium 50 mg.

Pentru lista completă a tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Soluție injectabilă/perfuzabilă.

Soluție limpede sau gălbuie, fără particule vizibile. pH soluției este 3,30-3,65 și osmolalitatea este 10-30 mOsmol/kg.

Acest medicament este utilizat ca tratament adăugat în cadrul anesteziei generale, pentru a facilita intubarea traheală, pentru a relaxa mușchii scheletului în timpul intervențiilor chirurgicale sau ventilației controlate, și pentru facilitarea ventilației mecanice la pacienții din Secția de

Anestezie/Terapie Intensivă.

Doze pentru injecție intravenoasă

Besilatul de atracurium este administrat prin injecție intravenoasă. Doza uzuală pentru adulți este între 0,3 și 0,6 mg/kg (depinzând de durata de blocaj complet urmărită) și produce relaxarea adecvată pentru 15-35 de minute.

Intubarea endotraheală poate fi realizată, de obicei, în decurs de 90 de secunde de la injecția intravenoasă a dozei de 0,5-0,6 mg/kg.

Dacă este necesar, blocajul total poate fi prelungit prin administrarea de doze suplimentare de 0,1-0,2 mg/kg. Administrarea suplimentară de doze succesive nu produce acumularea efectului de relaxare musculară.

Besilatul de atracurium este potrivit pentru menținerea relaxării musculare în timpul operației de cezariană, deoarece nu traversează placenta în cantități semnificative în cazul administrării dozelor recomandate (0,3-0,6 mg/kg).

Recuperarea spontană a tonusului muscular normal se produce la aproximativ 35 de minute, moment în care funcția neuromusculară este refăcută la 95% din valoarea de bază (evaluare prin refacerea răspunsului de tip tetanic).

Blocada neuromusculară produsă de besilatul de atracurium poate fi inversată rapid, fără risc de recurență, prin administrarea de doze standard de inhibitori de colinesterază, cum sunt neostigmină și edrofoniu, în asociere cu atropină sau precedată de utilizarea de atropină,.

Doze pentru perfuzie intravenoasă

După administrarea în bolus a unei doze ințiale de 0,3-0,6 mg/kg, în timpul procedurilor chirugicale prelungite, pentru a menține o blocadă neuromusculară adecvată, poate fi utilizată perfuzia intravenoasă continuă de besilat de atracurium la doze de 0,3-0,6 mg/kg și oră.

Besilatul de atracurium poate fi administrat prin perfuzie intravenoasă în timpul operației de bypass cardiopulmonar, la dozele recomandate pentru perfuzie.

Hipotermia indusă, cu temperatură a corpului de 25-26°C, reduce rata de inactivare a besilatului de atracurium și, în consecință, blocada neuromusculară totală poate fi menținută prin administrarea perfuziei cu doze și viteză de aproximativ jumătate din cele utilizate inițial.

Doza per kg la adolescenți și copii cu vârsta peste o lună este aceeași ca la adulți.

Deoarece datele disponibile nu sunt suficiente, nu este recomandată administrarea de besilat de atracurium la nou-născuți (vezi pct. 5.1).

La pacienții vârstnici se poate administra doza uzuală. Se recomandă, totuși, ca doza inițială să aibă o valoare situată la limita de jos a intervalului de doze și să fie administrată lent.

Nu este necesară ajustarea dozei la acești pacienți; se poate administra doza uzuală chiar și la pacienți cu boală în stadiile terminale.

La pacienții cu boli cardiovasculare clinic semnificative, doza inițială trebuie administrată lent, într-un interval de 60 de secunde.

Secția de Anestezie/Terapie Intensivă (ATI)

După administrare în bolus a unei doze inițiale de besilat de atracurium de 0,3-0,6 mg/kg, blocada neuromusculară adecvată este menținută prin administrarea continuă prin perfuzie intravenoasă la o viteză de 11-13 micrograme/kg și minut (0,65-0,78 mg/kg și oră). Cu toate acestea, între pacienții individuali pot exista diferențe semnificative în ce privește doza necesară. Dozele necesare se pot modifica în timp. Unii pacienți pot necesita doze până la valoarea minimă de 4,5 micrograme/kg și minut (0,27 mg/kg și oră) iar alții până la valoarea maximă de 29,5 micrograme/kg și minut (1,77 mg/kg și oră).

Recuperarea spontană a tonusului neuromuscular normal la pacienții internați în secția ATI este independentă de durata administrării. Recuperarea spontană poate fi așteptată la o rată de transmisie a stimulilor nervoși periferici >0,75 (rata dintre vârful celei de a patra contracții față de prima contracție, într-o monitorizare a stimulării nervilor periferici), care se produce în medie după 60 de minute, cu un interval cuprins între 32 și 108 minute.

Similar tuturor substanțelor cu efect de blocare a funcției neuromusculare, monitorizarea regulată a transmisiei neuromusculare a stimulilor este necesară în timpul administrării de besilat de atracurium, pentru a individualiza schema terapeutică necesară.

Injecție sau perfuzie intravenoasă.

Pentru instrucțiuni privind diluarea acestui medicament înaintea administrării, vezi secțiunea 6.6.

- Hipersensibilitate la atracurium, cisatracurium sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct.

6.1.;

Similar tuturor substanțelor cu efect de blocare a funcției neuromusculare, besilatul de atracurium paralizează mușchii respiratorii și mușchii scheletului, dar nu are efect asupra stării de conștiență.

Acest medicament trebuie administrat într-o unitate medicală cu dotări adecvate pentru intubare endotraheală și ventilație artificială, numai cu anestezie generală adecvată și numai sub directa supraveghere a unui medic anestezist cu experiență.

Se poate produce eliberarea de histamine la pacienții susceptibili, în timpul administrării de besilat de atracurium. Trebuie exercitată prudență în administrarea de besilat de atracurium la pacienții cu antecedente care sugerează o sensibilitate crescută la eliberarea de histamine. Bronhospasmul poate apare mai ales la pacienții cu antecedente de alergie sau astm bronșic.

De asemenea, trebuie luate măsuri de precauție la administrarea de besilat de atracurium la pacienții care au prezentat hipersensibilitate la alte substanțe cu efect de blocare a funcției neuromusculare, deoarece a fost raportată o incidență crescută a hipersensibilității încrucișate (mai mare de 50%) între substanțele cu efect de blocare a funcției neuromusculare (vezi pct. 4.3).

Besilatul de atracurium nu are proprietăți semnificative de blocare vagală sau ganglionară, la intervalele de doze recomandate. În consecință, acest medicament, în intervalul de doze recomandat, nu are influență semnificativă asupra ritmului cardiac și nu contracarează bradicardia produsă de alte medicamente utilizate în anestezie sau de stimularea vagală, în timpul intervenției chirurgicale.

Similar altor substanțe cu efect de blocare a funcției neuromusculare, non-depolarizante, sensibilitatea crescută la besilatul de atracurium este de așteptat la pacienții cu miastenia gravis sau cu alte forme de boli neuromusculare, sau cu dezechilibre electrolitice severe.

Besilatul de atracurium trebuie administrat într-o perioadă de 60 de secunde la pacienții cu sensibilitate crescută la scăderea marcată a tensiunii arteriale, de exemplu pacienții cu hipovolemie.

Besilatul de atracurium este inactivat de pH-ul crescut și, ca urmare, nu trebuie amestecat în aceeași seringă cu soluții de tiopental sau alte soluții alcaline.

Dacă s-a ales o venă mică ca loc de injecție, trebuie injectată o soluție de ser fiziologic pentru a spăla vena după injecție. Când alte medicamente sunt administrate intravenos prin același ac sau prin aceeași canulă (microperfuzor, canula intravenoasă) cu besilatul de atracurium, este necesar ca după administrarea fiecărui medicament să fie administrat un volum suficient de ser fiziologic,.

Acest medicament este o soluție hipotonă și, ca urmare, nu trebuie administrat prin același acces venos cu o transfuzie de sânge.

Studiile cu privire la hipertermia malignă efectuate la animalele susceptibile (porcine) și studiile clinice efectuate la pacienți susceptibili la hipertermie malignă indică că besilatul de atracurium nu cauzează acest sindrom.

Similar altor substanțelor cu efect de blocare a funcției neuromusculare non-depolarizante, pacienții cu arsuri pot dezvolta rezistență la efectul miorelaxant al besilatului de atracurium. Acești pacienți pot necesita doze mărite, în funcție de timpul scurs de la arsură și de extinderea arsurilor.

Pacienți în Secția de Anestezie/Terapie Intensivă

Administrarea de laudanozină, unul dintre metaboliții besilatului de atracurium, la animalele de laborator a fost asociată cu cazuri de hipotensiune arterială tranzitorie și, la unele specii, cu efecte de excitare cerebrală.

Deși s-au observat crize la unii pacienți tratați cu besilat de atracurium în secțiile de Anestezie/Terapie

Intensivă, nu s-a stabilit o legătură cauzală între acestea și laudanozină (vezi pct. 4.8).

Administrarea inhalatorie concomitentă de anestezice cum sunt halotan, izofluran sau enfluran poate crește efetul de blocaj neuromuscular produs de besilatul de atracurium.

Similar tuturor substanțelor cu efect de blocare a funcției neuromusculare non-depolarizante, efectul de blocaj neuromuscular non-depolarizant poate fi amplificat și/sau extins de interacțiunea cu:

- antibiotice, incluzând aminoglicozide, polimixine, spectinomicină, tetracicline, lincomicine și clindamicină;

- medicamente antiaritmice: propranolol, blocante ale canalelor de calciu, lidocaină, procainamide și chinidină;

- diuretice: furosemid și posibil manitol, diuretice tiazidice și acetazolamidă;

- sulfat de magneziu;

- ketamină;

- săruri de litiu;

- medicamente cu efect de blocare ganglionară: trimetafan, hexametoniu.

Rareori, anumite medicamente pot agrava sau demasca miastenia gravis latentă sau induce sindromul miastenic; consecința unei astfel de evoluții poate fi o sensibilitate crescută la administrarea ulterioară a acestor medicamente. Astfel de medicamente includ diverse antibiotice, beta-blocante (propranolol, oxprenolol), medicamente anti-aritmice (clorochină, penicilamină), trimetafan, clorpromazină, steroizi, fenitoină și litiu.

Instalarea blocadei neuromusculare non-depolarizante se poate prelungi, iar durata blocadei se poate reduce la pacienții tratați concomitent cu anticonvulsive (fenitoină, carbamazepină).

Administrarea concomitentă a altor substanțe cu efect de blocaj neuromuscular non-depolarizant cu besilat de atracurium poate produce un blocaj neuromuscular mai mare decât ar fi de așteptat după administrarea unei doze echivalente de besilat de atracurium. Nivelul de efect sinergic poate fi diferit pentru diverse combinații de medicamente.

Pentru a prelungi efectul de blocaj neuromuscular non-depolarizant al substanțelor cum este besilatul de atracurium, nu trebuie administrat concomitent un relaxant muscular depolarizant cum este suxametoniul, pentru că se poate genera un efect de blocaj prelungit și complex, care poate fi dificil de reversat cu inhibitori de colinesterază.

Anticolinesterazele, utilizate frecvent în tratamentul bolii Alzheimer (de exemplu, donepezil), pot reduce durata și pot diminua magnitudinea blocadei neuromusculare induse de besilatul de atracurium.

Nu s-au efectuat studii cu privire la fertilitate.

Studiile efectuate la animale au indicat ca besilatul de atracurium nu are efecte semnificative asupra dezvoltării fetusului.

Similar tuturor substanțelor cu efect de blocare a funcției neuromusculare, acest medicament poate fi administrat la gravidă, doar dacă beneficiul anticipat pentru mamă depășește riscurile potențiale pentru făt.

Acest medicament este potrivit pentru menținerea relaxării musculare în timpul operației de cezariană și nu traversează placenta în cantități semnificative din punct de vedere clinic, în cazul administrării dozelor recomandate.

Nu se cunoaște dacă besilatul de atracurium este excretat în laptele matern.

Această precauție este irelevantă pentru administrarea de besilat de atracurium.

Besilatul de atracurium este administrat întotdeauna sub anestezie generală și, ca urmare, se aplică precauțiile necesare pentru aceste activități după anestezia generală.

Cele mai frecvent raportate reacții adverse sunt hipotensiunea arterială (ușoară, tranzitorie) și eritemul, acestea fiind atribuite eliberării de histamine. Foarte rar au fost raportate reacții anafilactice severe sau reacții anafilactoide la pacienți la care s-a administrat besilat de atracurium concomitent cu unul sau mai multe medicamente anestezice.

Reacțiile adverse sunt prezentate în conformitate cu sistemul de clasificare pe aparate, sisteme și organe și convenția de frecvență MedDRA: foarte frecvente: 1/10 (10%); frecvente: 1/100 și <1/10 (de la 1% la <10%); mai puțin frecvente: 1/1000 și <1/100 (de la 0,1% la <1%); rare: 1/10,000 și <1/1000 (de la≥ 0,01% la < 0,1%); foarte rare: < 1/10000 (< 0,01%), incluzând cazurile izolate; frecvență necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Reacțiile adverse foarte frecvente, frecvente și mai puțin frecvente sunt estimate pe baza datelor din studiile clinice. Reacțiile adverse rare și foarte rare au fost înregistrate mai mult pe baza rapoartelor spontane.

Frecvente Hipotensiune arterială (ușoară, tranzitorie)*, eritem*

Tulburări toracice, respiratorii și mediastinale

Mai puțin frecvente Bronhospasm *

Foarte rare Reacții anafilactice, reacții anafilactoide incluzând șoc, colaps circulator și stop cardiac.

Foarte rar s-au raportat reacții anafilactice severe sau reacții anafilactoide la pacienții la care s-a administrat besilat de atracurium concomitent cu unul sau mai multe medicamente anestezice.

Frecvență necunoscută Episoade convulsive

Au existat rapoarte de episoade convulsive la pacienții din secția ATI tratați cu besilat de atracurium concomitent cu alte medicamente. Acești pacienți aveau una sau mai multe afecțiuni medicale care predispun la episoade convulsive, de exemplu traumatisme craniene, edem cerebral, encefalită virală, encefalopatie hipoxică sau uremie. Nu s-a stabilit o legătură cauzală cu laudanozina (un metabolit al besilatului de atracurium). Nu s-a stabilit o corelație între concentrația plasmatică de laudanozină și apariția convulsiilor în studiile clinice.

Rare Urticarie

Tulburări musculo-scheletale și ale țesutului conjunctiv

Frecvență necunoscută Miopatie, slăbiciune musculară

La pacienții cu boli severe internați în secția ATI s-au observat slăbiciune musculară și miopatie după administrarea de relaxante musculare, pentru perioade îndelungate. La majoritatea acestor pacienți se administrau concomitent corticosteroizi. Relația cauzală între aceste reacții adverse și administrarea de besilat de atracurium nu s-a stabilit.

*Reacții adverse severe atribuite eliberării de histamine.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

Principalele simptome de supradozaj sunt paralizia musculară prelungită și consecințele ei.

Este esențială menținerea permeabilității căilor respiratorii ale pacientului, împreună cu efectuarea de ventilație controlată pozitivă, până când recuperarea spontană a funcției respiratorii este adecvată. Va fi necesară sedarea completă, având în vedere că starea de conștiență nu este afectată. Odată ce primele semne ale recuperării spontane sunt prezente, recuperarea poate fi accelerată prin administrarea de inhibitori de colinesterază, în asociere cu atropină sau glicopirolat.

Grupa farmacoterapeutică: relaxante musculari, alte săruri cuaternare de amoniu, codul ATC:

M03AC04

Besilatul de atracurium este o substanță cu efect de blocare extrem de selectiv, competitiv sau nedepolarizant al transmiterii neuromusculare (substanță cu efect de blocare neuromusculară).

Besilatul de atracurium nu are efecte directe asupra presiunii intraoculare și este potrivit pentru utilizare în proceduri chirurgicale oftalmologice.

Date limitate din literatura de specialitate indică variabilitatea în timp a instalării efectului și duratei de acțiune a besilatului de atracurium la nou-născuți, comparativ cu copiii (vezi pct. 4.2).

Prezența în plasmă a metaboliților besilatului atracurium a fost evaluată după utilizarea în bolus a unei doze unice, și de asemenea, după administrarea continuă prin perfuzie intravenoasă. Timpul de debut a fost de aproximativ 2-3 minute pentru atracurium, durata acțiunii fiind de 45 de minute.

Timpul de înjumătățire plasmatică (T1/2) a besilatului de atracurium este de 19,9 (±0,6) minute și volumul total de distribuție (Vd) este de aproximativ 0,16 l/kg. Besilatul de atracurium este legat de proteinele plasmatice în proporție de 82%. Studiile preliminare au indicat că besilatul de atracurium nu traversează placenta într-o cantitate semnificativă.

Besilatul de atracurium este inactivat pe de o parte prin eliminarea tip Hofmann, reprezentată de o metabolizare spontană non-enzimatică care se produce în condiții de pH fiziologic și temperatură fiziologică, și pe de altă parte prin hidroliză enzimatică a legăturii ester, catalizată de esteraze non-specifice.

În studiile efectuate cu plasmă provenită de la pacienți cu deficit de pseudocolinesterază, inactivarea atracuriumului nu a fost influențată.

Modificările pH-ului sanguin sau ale temperaturii corporale, în limite fiziologice, nu produc efecte semnificative în ceea ce privește durata efectului besilatului de atracurium.

Terminarea efectului de blocare neuromusculară indus de besilatul de atracurium nu este dependentă de metabolizarea hepatică sau de excreția renală. În consecință, este puțin probabil ca disfuncțiile renale, hepatice sau circulatorii să aibă efect asupra duratei de acțiune.

Timpul de înjumătățire plasmatică prin eliminare al besilatului de atracurium este de aproximativ 20 de minute, iar volumul de distribuție este de 0,16 l/kg.

Hemofiltrarea și hemodiafiltrarea au efect minimal asupra concentrațiilor plasmatice ale besilatului de atracurium și metaboliților săi, incluzând laudanozina. Influența hemodializei și a hemoperfuziei asupra nivelelor plasmatice de atracurium și ale metaboliților săi este necunoscut.

Concentrația plasmatică de metaboliți este mai mare la pacienții din secția ATI cu insuficiență renală sau hepatică (vezi pct. 4.4). Acești metaboliți nu contribuie la blocarea neuromusculară.

Besilatul de atracurium nu a avut efecte mutagene asupra bacteriilor și celulelor mieloide de șobolan.

In vitro, pe celulele de mamifer, a fost observată activitate mutagenă minoră, doar la concentrații citotoxice.

La om, pe baza tipului de expunere la besilatul de atracurium, riscul mutagen la pacienții cărora li se efectuează intervenții chirurgicale care necesită miorelaxare cu besilat de atracurium trebuie considerat ca neglijabil.

Nu s-au făcut studii de carcinogenitate.

Acid benzensulfonic (pentru ajustarea pH-ului)

Apă pentru preparate injectabile

Besilatul de atracurium este inactivat de pH-ul crescut și, în consecință, nu trebuie amestecat în aceeași seringă cu soluții alcaline (de exemplu, tiopental).

Acest medicament este o soluție hipotonă și, ca urmare, nu trebuie administrat prin același acces venos cu o transfuzie de sânge.

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente decât cele menționate în secțiunea 6.6.

Perioada de valabilitate înainte de prima deschidere. 2 ani.

Pentru o singură utilizare. Odată deschis, medicamentul trebuie utilizat imediat.

Perioada de valabilitate după diluare

Stabilitatea fizică și chimică în cursul utilizării a fost demonstrată în cazul diluării cu soluție perfuzabilă de clorură de sodiu, pentru 24 de ore, la 25°C și, respectiv, în cazul diluării cu alte soluții perfuzabile uzuale, timp de 4 până la 8 ore, la 25°C (vezi pct. 6.6).

Din punct de vedere microbiologic, în cazul în care metoda de diluare exclude riscul contaminării microbiologice, medicamentul trebuie utilizat imediat. În caz că nu este utilizat imediat, timpul și condițiile de păstrare în cursul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului.

A se păstra la frigider (2 oC - 8 oC). A nu se congela.

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condiții de păstrare după prima deschidere a medicamentului, vezi pct. 6.3.

Pentru condiții de păstrare după diluarea medicamentului, vezi pct. 6.3 și 6.6.

Fiole de 2,5 ml sau de 5,0 ml din sticlă incoloră de tip I din borosilicat, cu linie de rupere sau punct de rupere.

Cutii care conțin 1 sau 5 fiole.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Soluția trebuie inspectată vizual înainte de utilizare. Trebuie utilizate doar soluțiile limpezi, fără particule vizibile.

Besilatul de atracurium este compatibil cu următoarele soluții perfuzabile:

Soluție perfuzabilă Perioadă de stabilitate

Soluție perfuzabilă de clorură de sodiu(9 mg/ml) 24 ore

Soluție perfuzabilă de glucoză (50 mg/ml) 8 ore

Soluție perfuzabilă Ringer 8 ore

Soluție perfuzabilă de clorură de sodiu (1,8 8 ore mg/ml) și glucoză (40 mg/ml)

Soluție perfuzabilă Ringer Lactat 4 ore

Când este diluat în soluțiile mai sus menționate, pentru a obține soluții de besilat de atracurium cu concentrația de 0,5mg/ml sau mai mare, soluțiile rezultate vor fi stabile la lumina zilei pentru perioadele de timp menționate în tabel, la temperaturi de până la 25°C.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

AS KALCEKS

Krustpils iela 53, Rīga, LV-1057

Letonia

Tel.: +371 67083320

E-mail: kalceks@kalceks.lv

10499/2018/01-08

Data primei autorizări - Ianuarie 2018

August 2018