ASOLFENA 10mg comprimate filmate prospect medicament

Asolfena 5 mg comprimate filmate

Asolfena 10 mg comprimate filmate

Asolfena 5 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine succinat de solifenacin 5 mg, corespunzând la solifenacin 3,8 mg.

Asolfena 10 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine succinat de solifenacin 10 mg, corespunzând la solifenacin 7,5 mg.

Excipient(ţi) cu efect cunoscut: lactoză monohidrat

Medicament Cantitate de lactoză monohidrat

Asolfena 5 mg comprimate filmate 137,5 mg

Asolfena 10 mg comprimate filmate 132,5 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat filmat

Asolfena 5 mg comprimate filmate

Comprimate filmate rotunde, uşor convexe, cu margini teșite, de culoare albă. Diametrul: 7,5 mm.

Grosime: 2,4 - 4,0 mm

Asolfena 10 mg comprimate filmate

Comprimate filmate rotunde, uşor convexe, cu margini teșite, de culoare alb-rozalie. Diametrul: 7,5 mm.

Grosime: 2,4 - 4,0 mm.

Tratamentul simptomatic al incontinenţei urinare şi/sau frecvenţei crescute şi urgenţei micţiunilor, aşa cum pot apărea la pacienţii cu sindromul vezicii urinare hiperactive.

Adulţi, inclusiv vârstnici

Doza recomandată este de 5 mg succinat de solifenacin o dată pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi crescută la 10 mg succinat de solifenacin o dată pe zi.

Siguranţa şi eficacitatea utilizării Asolfena la copii şi adolescenţi nu au fost încă stabilite. Din acest motiv, Asolfena nu trebuie utilizat la copii şi adolescenţi.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance creatinină >30 ml/min). Pacienţii cu insuficienţă renală severă trebuie trataţi cu prudenţă (clearance creatinină ≤30 ml/min) şi nu li se va administra o doză mai mare de 5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2).

La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară nu este necesară ajustarea dozei. Pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9) vor fi trataţi cu precauţie şi nu li se va administra o doză mai mare de 5 mg o dată pe zi (vezi pct. 5.2).

Inhibitori potenţi ai citocromului P450 3A4

Doza maximă de Asolfena trebuie limitată la 5 mg pe zi în cazul administrării concomitente cu ketoconazol sau alţi inhibitori potenţi ai izoenzimei CYP3A4 în doze terapeutice, de exemplu ritonavir, nelfinavir, itraconazol (vezi pct. 4.5).

Asolfena trebuie administrat oral, iar comprimatele trebuie înghiţite întregi, cu lichide. Poate fi administrat cu sau fără alimente.

- Administrarea solifenacin este contraindicat la pacienţii cu retenţie urinară, tulburări gastro-intestinale severe (incluzând megacolonul toxic), miastenia gravis sau glaucom cu unghi îngust şi pacienţi cu risc pentru afecţiunile de mai sus.

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1

- Pacienţi cărora li se efectuează şedinţe de hemodializă (vezi pct. 5.2).

- Pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 5.2).

- Pacienţi cu insuficienţă renală severă sau cu insuficienţă hepatică moderată, care urmează tratament cu un inhibitor potent al izoenzimei CYP3A4, de exemplu ketoconazol (vezi pct.4.5).

Înainte de iniţierea tratamentului cu Asolfena, trebuie evaluate alte cauze ale micţiunilor frecvente (insuficienţă cardiacă sau boală renală). În caz de infecţie urinară, se va iniţia un tratament antibacterian adecvat.

Asolfena se administrează cu precauţie la pacienţii cu:

- obstrucţie subvezicală semnificativă clinic cu risc de retenţie urinară.

- tulburări obstructive gastro-intestinale.

- risc de motilitate gastro-intestinală scăzută.

- insuficienţă renală severă (clearance al creatininei ≤30 ml/min; vezi pct. 4.2 și pct. 5.2) iar dozele nu vor depăşi 5 mg la aceşti pacienţi.

- insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh de la 7 la 9; vezi pct. 4.2 și pct. 5.2) iar dozele nu vor depăşi 5 mg la aceşti pacienţi.

- administrare concomitentă a unui inhibitor potent al izoenzimei CYP3A4, de exemplu ketoconazol (vezi pct. 4.2 și pct. 4.5).

- hernie hiatală/reflux gastroesofagian şi/sau tratament concomitent cu medicamente care pot determina exacerbarea esofagitei (cum sunt bifosfonaţi)

- neuropatie vegetativă autonomă.

Prelungirea intervalului QT şi apariţia torsadei vârfurilor au fost observate la pacienţii cu factori de risc, cum sunt sindromul QT prelungit preexistent şi hipopotasemie.

Siguranţa şi eficacitatea nu au fost încă stabilite la pacienţii cu hiperactivitate a detrusorului de etiologie neurogenă.

La unii pacienţi în tratament cu succinat de solifenacin a fost raportat angioedem cu obstrucţia căilor respiratorii. În cazul apariţiei angioedemului, tratamentul cu succinat de solifenacin trebuie întrerupt şi trebuie iniţiat un tratament adecvat şi/sau trebuie luate măsurile terapeutice necesare.

La unii pacienţi în tratament cu succinat de solifenacin a fost raportată o reacţie anafilactică. La pacienţii la care apar reacţii anafilactice, tratamentul cu succinat de solifenacin trebuie întrerupt şi trebuie iniţiat un tratament adecvat şi/sau trebuie luate măsurile terapeutice necesare.

Efectul maxim al Asolfena poate fi determinat după cel puţin 4 săptamâni de tratament.

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Tratamentul concomitent cu alte medicamente cu proprietăţi anticolinergice poate accentua efectele terapeutice şi reacţiile adverse. Se va aloca un interval de aproximativ o săptămână după întreruperea tratamentului cu Asolfena, înainte de începerea altui tratament anticolinergic. Efectul terapeutic al solifenacinului poate fi redus prin administrarea concomitentă a agoniştilor receptorilor colinergici.

Solifenacinul poate reduce efectul medicamentelor care stimulează motilitatea tractului gastro-intestinal, cum sunt metoclopramida şi cisaprida.

Studiile in vitro au demonstrat că, la concentraţii terapeutice, solifenacinul nu inhibă izoenzimele microzomale hepatice CYP1A1/2, 2C9, 2C19, 2D6 sau 3A4. Ca urmare, nu este probabil ca solifenacinul să influenţeze clearance-ul medicamentelor metabolizate de aceste enzime CYP.

Solifenacinul este metabolizat de izoenzima CYP3A4. Administrarea concomitentă de ketoconazol (200 mg pe zi), un inhibitor potent al izoenzimei CYP3A4, a dus la dublarea valorii ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a solifenacinului, în timp ce administrarea de ketoconazol la doza de 400 mg pe zi, a dus la triplarea valorii ASC a solifenacinului. Astfel, doza maximă de Asolfena trebuie redusă la 5 mg, în cazul administrării simultane cu ketoconazol sau a altor inhibitori potenţi ai izoenzimei CYP3A4 (de exemplu ritonavir, nelfinavir, itraconazol) în doze terapeutice (vezi pct. 4.2).

Tratamentul simultan cu solifenacin şi un inhibitor potent al izoenzimei CYP3A4 este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă sau insuficienţă hepatică moderată.

Efectele inducţiei enzimatice asupra farmacocineticii solifenacinului şi a metaboliţilor săi nu au fost studiate, ca şi efectele asupra afinităţii crescute pentru substratele CYP3A4 în urma expunerii la solifenacin. Deoarece solifenacinul este metabolizat de CYP3A4, există posibilitatea interacţiunilor cu substratele cu afinitate mai mare faţă de CYP3A4 (de exemplu, verapamil, diltiazem) şi inductori ai

CYP3A4 (de exemplu, rifampicină, fenitoină, carbamazepină).

Administrarea Asolfena nu a demonstrat interacţiuni între solifenacin şi contraceptivele orale combinate (etinil estradiol/levonorgestrel).

Administrarea Asolfena nu a influenţat farmacocinetica R-warfarinei sau S-warfarinei şi efectul acestora asupra timpului de protrombină.

Administrarea Asolfena nu are efect asupra farmacocineticii digoxinei.

Nu există date disponibile cu privire la femeile care au devenit gravide în timpul tratamentului cu solifenacin. Studiile la animale nu indică efecte nocive directe asupra fertilităţii, dezvoltării embrionare şi fetale sau asupra naşterii (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial la om nu este cunoscut. Ca urmare, se recomandă precauţie în cazul administrării la gravide.

La om, nu există date despre eliminarea solifenacinului în laptele matern. La şoareci, solifenacin şi/sau metaboliţii săi au fost eliminaţi în lapte, determinând o incapacitate a puilor de a supravieţui dependentă de doză (vezi pct. 5.3). Ca urmare, utilizarea Asolfena trebuie evitată în timpul alăptării.

Nu există date privitoare la fertilitate.

Similar altor anticolinergice, solifenacinul poate să determine vedere înceţoşată şi, mai puţin frecvent, somnolenţă şi fatigabilitate (vezi pct. 4.8. Reacţii adverse), influenţând negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Ca urmare a efectului farmacologic al solifenacinului, Asolfena poate produce reacţii adverse anticolinergice de intensitate (în general) uşoară până la moderată. Frecvenţa reacţiilor adverse anticolinergice este dependentă de doză.

Cea mai frecventă reacţie adversă raportată la solifenacin este xerostomia. Aceasta a apărut la 11% dintre pacienţii trataţi cu 5 mg o dată pe zi şi la 22% dintre pacienţii trataţi cu 10 mg o dată pe zi, comparativ cu 4% în cazul pacienţilor la care s-a administrat placebo. Severitatea xerostomiei fost în general uşoară şi nu a dus decât ocazional la întreruperea tratamentului. În general, complianţa la tratament a fost foarte mare (aproximativ 99%) şi aproximativ 90% dintre pacienţii trataţi cu solifenacin au încheiat perioada de 12 săptămâni de tratament a studiului.

Lista reacţiilor adverse, în format tabelar

Frecvenţele de apariţie sunt definite ca:

- Foarte frecvente (1/10)

- Frecvente (1/100 şi <1/10)

- Mai puţin frecvente (1/1000 şi <1/100)

- Rare (1/10000 şi <1/1000)

- Foarte rare (<1/10000)

- Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi determinată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Clasificarea Foarte Frecvente Mai puţin Rare Foarte rare Cu frecvenţă medDRA pe frecvente frecvente necunoscută aparate, sisteme şi organe

Infecţii şi Infecţii ale infestări tractului urinar, cistite

Tulburări reacţie anafilactică* ale sistemului imunitar

Tulburări Scădere a apetitului metabolice şi alimentar*, de nutriţie hiperpotasemie*

Tulburări Halucinaţii*, Delir* psihice stare confuzională*

Tulburări Somnolenţă Ameţeli*, Ameţeli*, cefalee* ale , disgeuzie cefalee* sistemului nervos

Tulburări Vedere Xeroftalmie Glaucom* oculare înceţoşată

Tulburări Torsada vârfurilor *, cardiace Prelungirea intervalului QT determinată pe ECG

Tulburări Uscăciune a Disfonie* respiratorii, mucoasei toracice şi nazale mediastinale

Tulburări Xerostom Constipaţi Boală de Obstrucţi Ileus*, disconfort gastro- ie e, greaţă, reflux e a abdominal* intestinale dispepsie, gastroesofa colonuluidurere gian, , abdomina uscăciune a împăstare lă gâtului a materiilor fecale, vărsături

*

Tulburări tulburări hepatice*, hepatobiliar teste anormale ale e funcţiei hepatice*

Afecţiuni Xerodermie Prurit*, Eritem Dermatită cutanate şi erupţie polimorf*, exfoliativă* ale ţesutului cutanată urticarie*, subcutanat tranzitori angioedem* e*

Tulburări Slăbiciune musculo- musculară* scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Tulburări Dificultăţi Retenţie Insuficienţă renală* renale şi ale micţionale urinară căilor urinare

Tulburări Fatigabilitat generale şi la e, edeme nivelul periferice locului de administrare

*observate în perioada de după punerea pe piaţă a medicamentului.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a

Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

Supradozajul cu solifenacin succinat poate determina, posibil, efecte anticolinergice severe. Cea mai mare doză de succinat de solifenacin utilizată accidental la un pacient a fost de 280 mg într-o perioadă de 5 ore, ceea ce a determinat tulburări ale statusului mintal, care nu au necesitat spitalizare.

În cazul supradozajului cu succinat de solifenacin, pacientul trebuie tratat cu cărbune activat. Lavajul gastric poate fi util în perioada primei ore după supradozaj, dar inducerea vărsăturilor nu trebuie efectuată.

Ca şi în cazul altor anticolinergice, simptomele pot fi tratate astfel:

- Efectele anticolinergice severe la nivelul sistemului nervos central, cum sunt halucinaţii sau excitaţie intensă, pot fi tratate cu fizostigmină sau carbacol.

- Convulsiile şi excitaţiile intense: tratament cu benzodiazepine.

- Insuficienţa respiratorie: instituirea respiraţiei artificiale.

- Tahicardia: tratament cu beta-blocante.

- Retenţia urinară: cateterizare urinară.

- Midriaza: tratament cu pilocarpină picaturi oculare şi/sau amplasarea pacientului în cameră obscură.

Ca şi în cazul altor antimuscarinice, în caz de supradozaj, o atenţie deosebită trebuie acordată pacienţilor cu risc cunoscut de prelungire a intervalului QT (adică hipopotasemie, bradicardie şi administrare concomitentă de medicamente cu acţiune cunoscută de prelungire a intervalului QT) şi cu boli cardiace preexistente relevante (adică ischemie miocardică, aritmie, insuficienţă cardiacă congestivă).

Grupa farmacoterapeutică: alte preparate urologice (incl. antispastice), antispastice urinare, codul ATC:

G04BD08.

Solifenacinul este un antagonist competitiv, specific, al receptorilor colinergici.

Vezica urinară este inervată de sistemul nervos parasimpatic colinergic. Acetilcolina contractă muşchiul neted detrusor prin receptorii muscarinici, dintre care subtipul M3 este predominant implicat. Studiile farmacologice in vitro şi in vivo indică faptul că solifenacinul este un antagonist competitiv al subtipului

M3 de receptori muscarinici. În plus, solifenacinul îşi demonstrează antagonismul specific faţă de receptorii muscarinici prin afinitatea deosebit de scăzută sau chiar lipsa afinităţii pentru diferiţi alţi receptori şi canale ionice testate.

Tratamentul cu succinat de solifenacin în doze zilnice de 5 mg şi 10 mg a fost studiat în multiple studii clinice dublu orb, randomizate, controlate, efectuate la barbaţi şi femei cu vezică hiperactivă.

După cum reiese din tabelul de mai jos, ambele doze, de 5 mg şi 10 mg succinat de solifenacin au determinat îmbunătăţiri semnificative statistic din punct de vedere al criteriilor de evaluare finale principale şi secundare, comparativ cu placebo. Eficacitatea a fost observată din prima săptămână de tratament şi s-a stabilizat după 12 săptămâni. Un studiu deschis pe termen lung a demonstrat că eficacitatea s-a menţinut timp de cel puţin 12 luni. După 12 săptămâni de tratament, aproximativ 50% dintre pacienţii care au prezentat incontinenţă urinară înainte de tratament nu au mai prezentat episoade de incontinenţă urinară şi, în plus, 35% dintre pacienţi au prezentat o frecvenţă micţională de sub 8 micţiuni pe zi. Evaluarea tratamentului simptomelor vezicii urinare hiperactive rezultă şi dintr-o serie de indicatori ai calităţii vieţii, cum sunt: percepţia generală a stării de sănătate, impactul incontinenţei urinare, limitări ale activităţii profesionale, limitări fizice, limitări sociale, emoţii, severitate a simptomelor, evaluarea severităţii şi raportul somn/energie.

Rezultatele (date totale) a 4 studii controlate, de fază 3, cu tratament cu durata de 12 săptămâni Placebo Succinat de Succinat de Tolterodină solifenacin solifenacin 2 mg de două 5 mg o dată 10 mg o dată ori pe zi pe zi pe zi

Număr de micţiuni în 24 de ore

Valoare medie iniţială 11,9 12,1,9 12,1

Valoarea medie a reducerii 1,4 2,3 2,7 1,9 faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 12% 19% 23% 16% valoarea iniţială n 1138 552 1158 250 valoarea p* <0,001 <0,00,004

Număr episoade de urgenţă micţională în 24 de ore

Valoare medie iniţială 6,3 5,9 6,2 5,4

Valoarea medie a reducerii 2,0 2,9 3,4 2,1 faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 32% 49% 55% 39% valoarea iniţială n 1124 548 11550 valoarea p* <0,001 <0,00,031

Număr episoade de incontinenţă urinară în 24 de ore

Valoare medie iniţială 2,9 2,6 2,9 2,3

Valoarea medie a reducerii 1,,5 1,8 1,1 faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 38% 58% 62% 48% valoarea iniţială n 781 314 778 157 valoarea p* <0,001 <0,00,009

Număr episoade de nicturie în 24 de ore

Valoare medie iniţială 1,8 2,0 1,8 1,9

Valoarea medie a reducerii 0,4 0,6 0,6 0,5 faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 22% 30% 33% 26% valoarea iniţială n 1005 494 1035 232 valoarea p* 0,025 <0,00,199

Volumul de urină eliberat per micţiune

Valoare medie iniţială 166 ml 146 ml 163 ml 147 ml

Valoarea medie a reducerii 9 ml 32 ml 43 ml 24 ml faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 5% 21% 26% 16% valoarea iniţială n 1135 552 1156 250 valoarea p* <0,001 <0,001 <0,001

Număr de absorbante utilizate în 24 de ore

Valoare medie iniţială 3,0 2,8 2,7 2,7

Valoarea medie a reducerii 0,8 1,3 1,3 1,0 faţă de valoarea iniţială % modificare faţă de 27% 46% 48% 37% valoarea iniţială n 238 236 242 250 valoarea p* <0,001 <0,00,010

Notă: În 4 dintre studiile pivot a fost utilizat succinat de solifenacin 10 mg şi placebo. În 2 dintre cele 4 studii a fost utilizat, de asemenea, succinat de solifenacin 5 mg, iar în unul dintre studii s-a inclus administrarea de tolterodină 2 mg de două ori pe zi.

Nu au fost evaluaţi în fiecare studiu individual toţi parametrii şi grupurile de tratament.

Prin urmare, este posibil ca numerele de pacienţi prezentate să fie diferite per parametru şi grup de tratament.

* valoarea p pentru comparaţia pe perechi cu placebo.

După administrarea comprimatelor cu succinat de solifenacin, concentraţia plasmatică maximă de solifenacin (Cmax) este atinsă după 3 până la 8 ore. tmax este independent de doză. Cmax şi aria de sub curba concentraţiei în funcţie de timp (ASC) cresc proporţional cu doza, în intervalul de doze cuprinse între 5 şi 40 mg. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 90%.

Ingestia de alimente nu influenţează Cmax şi ASC ale solifenacinului.

Volumul aparent de distribuţie al solifenacinului în urma administrării intravenoase este de aproximativ 600 l. Solifenacinul se leagă în proporţie mare (aproximativ 98%) de proteinele plasmatice, în principal de α1-glicoproteina acidă.

Solifenacinul este metabolizat extensiv în ficat, în principal de citocromul P450 3A4 (CYP3A4). Totuşi, există şi căi de metabolizare alternative, care pot contribui la metabolizarea solifenacinului. Clearance-ul sistemic al solifenacinului este de aproximativ 9,5 l/oră şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al solifenacinului este de 45-68 ore. După administrarea orală, în afară de solifenacin, au fost identificaţi în plasmă un metabolit farmacologic activ (4R-hidroxisolifenacin) şi trei metaboliţi inactivi (N- solifenacin glucuronoconjugat, N-oxid solifenacin şi 4R-hidroxi-N-oxid solifenacin).

După administrarea dozei unice de 10 mg solifenacin marcat cu 14C, aproximativ 70% din radioactivitate a fost depistată în urină şi 23% în materiile fecale, după 26 de zile. În urină, aproximativ 11% din radioactivitate este regăsită sub formă de substanţă activă nemodificată, aproximativ 18% ca metabolit N-oxid, 9% ca metabolit 4R-hidroxi-N-oxid şi 8% ca metabolit 4R-hidroxi (metabolit activ).

Farmacocinetica este liniară în intervalul dozelor terapeutice.

Nu este necesară ajustarea dozei în funcţie de vârstă. Studiile efectuate la vârstnici indică faptul că expunerea la solifenacin, exprimată ca ASC, după administrarea de succinat de solifenacin (5 mg şi 10 mg, o dată pe zi) a fost similară la vârstnicii sănătoşi (65-80 ani) şi tineri sănătoşi (sub 55 ani). La vârstnici, viteza medie a absorbţiei, exprimată ca tmax, a fost uşor redusă, iar timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost cu aproximativ 20% mai lung. Aceste mici diferenţe au fost considerate nesemnificative clinic.

Farmacocinetica solifenacinului nu a fost evaluată la copii şi adolescenţi.

Farmacocinetica solifenacinului nu este influenţată de sex.

Farmacocinetica solifenacinului nu este influenţată de rasă.

ASC şi Cmax ale solifenacinului la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară şi moderată nu au fost semnificativ diferite de cele ale voluntarilor sănătoşi. La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance-ul creatininei ≤30 ml/min), expunerea la solifenacin a fost semnificativ mai mare comparativ cu grupul de control, cu creşteri ale Cmax cu aproximativ 30%, ASC cu mai mult de 100% şi t½ cu mai mult de 60%. A fost observată o relaţie statistic semnificativă între clearance-ul creatininei şi clearance-ul solifenacinului.

Farmacocinetica la pacienţi la care se efectuează şedinţe de hemodializă nu a fost încă studiată.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh de la 7 la 9), Cmax nu este modificată,

ASC este crescută cu 60% iar t½ se dublează. Farmacocinetica solifenacinului la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu a fost încă studiată.

Datele preclinice bazate pe studii convenţionale de siguranţă famacologică, toxicitate după doze repetate, fertilitate, dezvoltare embrio-fetală, genotoxicitate şi potenţial carcinogen, nu relevă riscuri speciale pentru om. În studiile de dezvoltare pre- şi postnatală efectuate la şoareci, tratamentul cu solifenacin administrat femelei în timpul alăptării a determinat, dependent de doză, o rată de supravieţuire postpartum mai mică, scădere în greutate a puilor şi dezvoltare fizică încetinită, la valori ale dozelor relevant clinic.

Lactoză monohidrat

Povidonă K-25

Stearat de magneziu (E470b)

Asolfena 5 mg

Hipromeloză

Talc (E553b)

Dioxid de titan (E171)

Triacetină

Asolfena 10 mg

Hipromeloză

Talc (E553b)

Dioxid de titan (E171)

Triacetină

Oxid roşu de fer (E172)

Nu este cazul.

3 ani.

Flacon din PEÎD

Perioada de valabilitate după prima deschidere a flaconului este de 12 luni.

Acest medicament nu necesită precauţii speciale de păstrare.

Flacon din PEÎD:

A se păstra la temperaturi sub 25°C.

Blistere din PVC-PVDC/Al: cutie cu 10, 30, 50, 60, 90 şi 100 de comprimate filmate.

Flacon din PEÎD cu capac din PP: 250 comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

KRKA d.d., Novo mesto

Šmarješka cesta 6, 8501 Novo mesto

Slovenia

8687/2016/01-02-03-04-05-06-07 8688/2016/01-02-03-04-05-06-07

Data primei autorizări: Decembrie 2011

Data reînnoirii autorizaţiei: Februarie 2016

Septembrie 2021