ANDROgel 50mg prospect medicament

Androgel 50 mg gel

5 g gel conţine testosteron 50 mg.

Excipient cu efect cunoscut: alcool etilic 3,750 g/5 ml gel.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Gel.

Gel transparent până la slab opalescent, incolor.

Terapia de substituţie cu testosteron pentru hipogonadismul masculin, în cazul în care deficitul de testosteron a fost confirmat prin caracteristici clinice şi teste biochimice (vezi pct. 4.4).

Bărbaţi adulţi şi vârstnici

Doza recomandată este de 5 g gel (adică 50 mg testosteron) aplicat o dată pe zi la aproximativ aceeaşi oră, de preferat dimineaţa. Doza zilnică trebuie ajustată de către medic în funcţie de răspunsul individual clinic sau de laborator, fără a se depăşi 10 g gel pe zi. Ajustarea dozei se va face în etape, cu câte 2,5 g gel.

Androgel nu este indicat pentru utilizare la copii şi nu a fost evaluat clinic la bărbaţi cu vârsta sub 18 ani.

Administrare cutanată.

Administrarea se va face de către pacient, pe pielea curată, uscată, sănătoasă, pe ambii umeri, sau ambele brate sau pe abdomen.

După deschiderea plicului, întreg conţinutul trebuie extras din plic şi aplicat imediat pe piele. Gelul trebuie întins uniform pe piele, în strat subţire. Nu este necesar să se maseze zona. Înainte de îmbrăcare, trebuie lăsat să se usuce timp de 3-5 minute. După fiecare aplicare trebuie spălate mâinile cu săpun.

A nu se aplica în zonele genitale, deoarece conţinutul crescut în etanol poate produce iritaţii locale.

Concentraţiile plasmatice la echilibru ale testosteronului se ating aproximativ după a 2-a zi de tratament cu Androgel. Pentru ajustarea dozei de testosteron, trebuie determinate concentraţiile testosteronului dimineaţa, înainte de aplicare, începând din ziua a 3-a de tratament (o săptămână este un interval acceptabil). Doza poate fi scăzută în cazul în care concentraţiile plasmatice ale testosteronului sunt crescute peste valoarea dorită. În cazul în care concentraţiile sunt mici, doza poate fi crescută, fără a se depăşi 10 g gel pe zi.

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

În caz de carcinom de prostată sau de glandă mamară cunoscut sau suspectat la bărbat.

Androgel trebuie utilizat numai dacă hipogonadismul (hiper- sau hipogonadotrofic) a fost demonstrat şi dacă orice altă etiologie, responsabilă pentru simptome, a fost exclusă înaintea iniţierii tratamentului. Deficitul de testosteron trebuie demonstrat prin mijloace clinice (regresia caracterelor sexuale secundare, modificari ale aspectului corpului, astenie, scăderea libidoului, disfuncţie erectilă, etc) şi confirmată prin două determinări separate ale concentraţiei plasmatice a testosteronului. În prezent, nu există un consens privind valorile de referinţă ale testosteronului în funcţie de vârstă. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că valorile plasmatice fiziologice ale testosteronului sunt mai scăzute o dată cu creşterea vârstei.

Datorită variabilităţii valorilor de laborator, toate măsuratorile testosteronului trebuie efectuate în acelaşi laborator.

Androgel nu este un tratament pentru sterilitate masculină sau impotenţă.

Înaintea iniţierii tratamentului cu testosteron, toţi pacienţii trebuie atent examinaţi pentru a se exclude riscul unui cancer de prostată preexistent. Monitorizarea atentă şi regulată a prostatei şi a sânilor trebuie efectuată conform metodelor recomandate (tuşeu rectal şi dozare PSA plasmatic) la pacientii cărora li se administrează terapie cu testosteron, cel puţin o dată pe an, şi de doua ori pe an la pacienţii vârstnici și la cei care prezintă factori de risc (acei pacienţi cu factori clinici sau familiali).

Hormonii adrogeni pot accelera progresia cancerului de prostată în stadiu subclinic şi pot iniţia hiperplazia de prostată.

Androgel trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu cancer cu risc de hipercalcemie (şi hipercalciurie asociată), datorită metastazelor osoase. La aceşti pacienţi, se recomandă monitorizarea regulată a concentraţiilor plasmatice de calciu.

La pacienții cunoscuți cu insuficiență cardiacă, hepatică sau renală severă sau cu boală cardiacă ischemică, tratamentul cu testosteron poate cauza complicații severe, caracterizate prin edem însoțit sau nu de insuficiență cardiacă congestivă. În acest caz, tratamentul trebuie oprit imediat. În plus, poate fi necesară terapia cu diuretice.

Androgel trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu boli cardiace ischemice.

Testosteronul poate determina o creștere a tensiunii arteriale, iar Androgel trebuie utilizat cu precauție la bărbații cu hipertensiune arterială.

Concentrația de testosteron trebuie monitorizată la momentul inițial și la intervale regulate în timpul tratamentului. Medicii trebuie să ajusteze doza pentru fiecare pacient în parte, pentru a asigura menținerea concentrațiilor de testosteron eugonadale.

De asemenea, la pacienții cu terapie pe termen lung cu androgeni trebuie monitorizați în mod regulat următorii parametri de laborator: hemoglobină și hematocrit, rezultatele analizelor funcționale hepatice și profilul lipidic.

Experiența privind siguranța și eficacitatea utilizării Androgel la pacienții cu vârsta peste 65 ani este limitată. În prezent, nu există un consens cu privire la valorile de referință pentru testosteron specifice vârstei. Cu toate acestea, trebuie să se ia în considerare faptul că concentrațiile serice fiziologice de testosteron sunt mai reduse pe măsura înaintării în vârstă.

Androgel trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu epilepsie şi migrene, deoarece aceste afecţiuni se pot agrava.

Există raportări privind riscul crescut de apariţie al apneei în somn la subiecţii cu hipogonadism cărora li s-au administrat esteri de testosteron, în special la cei cu factori de risc cum sunt obezitatea şi bolile respiratorii cronice.

Ameliorarea sensibilităţii la insulină poate fi observată la pacienţii trataţi cu androgeni care obţin concentraţii plasmatice normale ale testosteronului după tratamentul de substituţie.

Anumite semne clinice: iritabilitate, nervozitate, creştere în greutate, erecţii prelungite sau frecvente pot indica o expunere excesivă la androgeni care necesită ajustarea dozei.

Dacă pacientul dezvoltă o reacţie severă la locul aplicării, tratamentul trebuie reevaluat şi, dacă este necesar, trebuie întrerupt.

Androgel nu trebuie utilizat de către femei, deoarece produce efecte virilizante.

Testosteronul trebuie folosit cu precauție la pacienții cu trombofilie, întrucât există studii post-autorizare și raportări despre evenimente trombotice la acești pacienti în timpul terapiei cu testosteron.

Sportivii trebuie preveniţi asupra faptului că acest medicament conţine o substanţă activă (testosteron) care poate produce o reacţie pozitivă la testele anti-doping.

Dacă nu sunt luate măsuri de precauţie, gelul care conţine testosteron poate fi transferat altor persoane prin contact la nivel cutanat, determinând creşterea concentraţiilor plasmatice de testosteron şi posibil apariţia reacţiilor adverse (de exemplu, creşterea pilozităţii faciale şi/sau corporale, îngroşarea vocii, neregularităţi ale ciclului menstrual) în cazul contactului repetat (androgenizare neintenţionată).

Medicii trebuie să informeze cu atenţie pacienţii cu privire la riscul transferului de testosteron şi cu privire la instrucţiunile pentru siguranţă (vezi mai jos). Androgel nu trebuie prescris pacienţilor cu risc major de necomplianţă la instrucţiunile de siguranţă (de exemplu, alcoolism sever, abuz de medicamente, tulburări psihice severe).

Acest transfer poate fi evitat prin purtarea unor haine care acoperă zona de aplicare sau prin efectuarea unui duş înainte de contact.

Ca urmare, se recomandă următoarele precauţii:

Pentru pacient:

- să se spele bine pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea gelului,

- să poarte îmbrăcăminte care acoperă zona de aplicare după uscarea gelului,

- să facă un duş înainte de orice situaţie în care poate fi prevăzut acest tip de contact.

Pentru persoanele care nu sunt tratate cu Androgel:

- în cazul în care vin în contact cu o zonă de aplicare care nu a fost spălată sau care nu este acoperită cu îmbrăcăminte, să spele porţiunea de piele pe care a putut fi transferat testosteronul, cât mai curând cu putinţă, folosind apă şi săpun.

- să anunţe apariţia semnelor de expunere excesivă la androgeni, cum sunt acnee sau modificări ale pilozităţii.

Conform studiilor de absorbţie in vitro efectuate cu Androgel, este de preferat ca pacienţii să lase un interval de cel puţin 6 ore între aplicarea gelului şi baie sau duş. Băile ocazionale sau duşurile făcute între 1 şi 6 ore de la aplicarea gelului nu ar trebui să influenţeze semnificativ rezultatul tratamentului.

Pentru garantarea siguranţei partenerei, pacientul trebuie informat că este necesar, de exemplu, să lase să treacă un interval lung de timp între aplicarea Androgel şi contactul sexual, să poarte un tricou care acoperă zona de aplicare în timpul contactului sau să facă duş înainte de contactul sexual.

Mai mult, se recomandă purtarea unui tricou care acoperă zona de aplicare în perioadele de contact cu copiii, pentru evitarea riscului de contaminare a copiilor prin piele.

Femeile gravide trebuie să evite orice contact cu zonele pe care s-a aplicat Androgel. În cazul în care partenera este gravidă, pacientul trebuie să fie şi mai atent la precauţiile de utilizare (vezi pct. 4.6).

Androgel conţine alcool etilic. Poate provoca iritaţia pielii.

Modificări ale activităţii anticoagulantelor (creşterea efectului anticoagulantelor orale prin modificarea sintezei factorului de coagulare hepatic şi inhibarea competitivă a legării de proteinele plasmatice):

Se recomandă monitorizarea timpului de protrombină şi INR-ului. Pacienţii la care se administrează anticoagulante orale necesită monitorizare, în special la iniţierea şi la întreruperea tratamentului cu androgeni.

Aministrarea în asociere de testosteron şi ACTH sau corticosteroizi poate creşte riscul apariţiei edemului. În consecinţă, în special la pacienţii cu afecţiuni cardiace, renale sau hepatice, aceste medicamente trebuie administrate cu prudenţă.

Interacţiuni cu testele de laborator: androgenii pot să determine scăderea concentraţiilor plasmatice ale globulinei care leagă tiroxina, având că rezultat scăderea concentraţiei plasmatice a T4 total şi un grad crescut de captare a T3 şi T4 pe răşini. Cu toate acestea, concentraţiile plasmatice ale hormonului tiroidian liber rămân nemodificate şi nu există dovezi clinice de disfuncţie tiroidiană.

Androgel este indicat administrării strict de către bărbaţi.

Androgel nu este indicat la femeile gravide sau care alăptează. Nu au fost efectuate studii clinice cu acest tratament la femei.

Femeile gravide trebuie să evite orice contact cu zonele pe care s-a aplicat Androgel (vezi pct. 4.4).

Acest medicament poate avea reacţii de virilizare asupra foetusului. În cazul unui contact, se recomandă spălarea zonei de contact, cât mai curând posibil, cu apă şi săpun.

Androgel nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Cele mai frecvente reacţii adverse observate cu doza recomandată de 5 g gel pe zi au fost reacţii cutanate (10%): reacţii la nivelul locului de aplicare, eritem, acnee, xerosis.

Reacţiile adverse raportate în studiile clinice controlate la 1- <10% dintre pacienţii trataţi cu

Androgel sunt enumerate în tabelul următor:

Clasificare pe aparate şi sisteme Reacţii adverse

Tulburări hematologice şi limfatice Modificări ale testelor de laborator (policitemie, modificare a concentraţiilor plasmatice ale lipidelor, hematocrit crescut, număr crescut de eritrocite, valoare crescută a hemoglobinei

Tulburări ale aparatului genital şi ale sânului Ginecomastie, mastodinie

Anomalii ale prostatei

Tulburări ale sistemului nervos Cefalee

Ameţeli, parestezii, amnezie, hiperestezie

Tulburări psihice Tulburări ale dispoziţiei

Tulburări vasculare Hipertensiune arterială

Tulburări gastro-intestinale Diaree

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Alopecie, urticarie

Ginecomastia, care poate fi persistentă, este o reacţie frecvent observată la pacienţii trataţi pentru hipogonadism.

Alte reacţii adverse cunoscute la tratamentele orale sau injectabile cu testosteron sunt: modificări ale prostatei şi evoluţia cancerului de prostată subclinic, obstrucţie urinară, prurit, vasodilataţie arterială, greaţă, icter colestatic, modificări ale testelor funcţionale hepatice, creşterea libidoului, depresie, nervozitate, mialgii şi, în timpul tratamentului de lungă durată cu doze mari, modificări electrolitice (retenţie de sodiu, potasiu, calciu, fosfaţi anorganici şi apă), oligospermie şi priapism (erecţii frecvente sau prelungite).

Datorită conţinutului în etanol al medicamentului, aplicaţiile cutanate frecvente pot produce iritaţii şi xerosis.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

În literatură a fost raportat un singur caz de supradozaj după o injectare cu doză unică de testosteron. Acesta a fost cazul unui accident vascular cerebral la un pacient cu concentraţii plasmatice mari ale testosteronului, de 114 ng/ml (395 nmol/l). Este puţin probabil să se atingă astfel de concentraţii plasmatice folosind calea de administrare cutanată.

Grupa farmacoterapeutică: androgeni, 3-oxoandrosten (4) derivaţi, codul ATC: G03BA03.

Androgenii endogeni, in principal testosteronul, secretat de către testicule şi metabolitul său principal dihidrotestosteronul (DHT), sunt responsabili pentru dezvoltarea normală a organelor sexuale masculine şi pentru menţinerea caracterelor sexuale secundare (stimuleaza creşterea părului, îngroşarea vocii, dezvoltarea libidoului); pentru un efect general asupra anabolizării proteinelor; pentru dezvoltarea muşchilor scheletici şi distribuţia ţesutului adipos; pentru scăderea excreţiei urinare de azot, sodiu, potasiu, clor, fosfat şi apă.

Testosteronul nu produce dezvoltarea testiculelor: scade secreţia hipofizară de gonadotropine.

Efectele testosteronului asupra unor organe ţintă apar după conversia periferică a testosteronului în estradiol, care apoi se leagă de receptorii estrogenici în nucleele celulelor ţintaă, de exemplu în celulele hipofizei, celulele adipoase, celulele cerebrale, osoase şi celulele testiculare Leydig.

După aplicare cutanată, absorbţia testosteronului este cuprinsă între 9% - 14% din doza aplicată.

După absorbţia transcutanată, testosteronul difuzează în circulaţia sistemică la concentraţii relativ constante pe parcursul unui ciclu de 24 ore.

Concentraţiile plasmatice ale testosteronului cresc de la prima oră după aplicare, ajungând la starea de echilibru din ziua a 2-a. Modificările zilnice ale concentraţiilor testosteronului sunt astfel de o amplitudine similară celor observate în timpul ritmului circadian pentru testosteronul endogen.

Calea de administrare cutanată evită, astfel, valorile maxime de distribuţie plasmatică, produse prin injectare. Spre deosebire de terapia androgenică orală, nu determină concentraţiile hepatice suprafiziologice ale steroizilor.

Administrarea a 5 g Androgel determină o creştere medie a concentraţiei plasmatice de testosteron de aproximativ 2,5 ng/ml (8,7 nmol/l).

La întreruperea tratamentului, concentraţiile plasmatice ale testosteronului încep să scadă, după aproximativ 24 ore de la ultima doză. Concentraţiile plasmatice revin la valorile iniţiale după aproximativ 72 - 96 ore de la ultima doză.

Metaboliţii activi majori ai testosteronului sunt dihidrotestosteronul şi estradiolul.

Testosteronul se excretă în principal pe cale urinară şi în materiile fecale, sub formă de metaboliţi conjugaţi ai testosteronului.

S-a demonstrat că testosteronul nu are efect mutagen in vitro, utilizând modelul mutaţiei inverse (testul Ames) sau celule ovariene de hamster. În studiile efectuate la animale de laborator, s-a evidenţiat o legătură între tratamentul cu androgeni şi apariţia anumitor cancere. Datele experimentale la şobolan au evidenţiat creşterea incidenţei carcinomului de prostată după tratamentul cu testosteron.

Este cunoscut faptul că hormonii sexuali facilitează dezvoltarea anumitor tumori induse de substanţe carcinogene cunoscute. Nu a fost stabilită o corelaţie între aceste date şi riscul real la om.

Miristat de isopropil

Etanol 96% v/v

Carbomer 980

Hidroxid de sodiu 0,1N

Apă purificată

Nu este cazul.

3 ani

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Cutie cu 30 plicuri din folie PET/Al/PE a câte 5 g gel.

Fără cerinţe speciale.

LABORATOIRES BESINS INTERNATIONAL 3, rue de Bourg L’Abbé, 75003 Paris

Franţa

8425/2015/01

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Noiembrie 2015

Noiembrie 2017