AMPICILINA/SULBACTAM APTAPHARMA 1g/0.5g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă APTA MEDICA INTERNAC - prospect medicament

J01CR01 ampicilină + sulbactam

Medicamentul AMPICILINA/SULBACTAM APTAPHARMA 1g/0.5g conține substanța ampicilină+sulbactam , cod ATC J01CR01 - Antiinfecțioase de uz sistemic | Antibacterieni beta-lactamice, peniciline | Combinații de peniciline, inclusiv inhibitori de beta-lactamază .

Date generale despre AMPICILINA/SULBACTAM APTAPHARMA 1g/0.5g APTA MEDICA INTERNAC

Substanța: ampicilină+sulbactam

Data ultimei liste de medicamente: 01-04-2024

Codul comercial: W68435001

Concentrație: 1g/0.5g

Forma farmaceutică: pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

Cantitate: 10

Prezentare produs: cutie x10 flac din sticla incolora cu capacitatea de 20ml cu pulb pt sol inj/perf

Tip produs: generic

Preț: 177.37 RON

Restricții eliberare rețetă: P-RF - Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală care se reține în farmacie (nu se reînnoiește).

Autorizația de Punere pe Piață (APP)

APP producător: MITIM S.R.L. - ITALIA

APP deținător: APTA MEDICA INTERNACIONAL D.O.O. - SLOVENIA

Număr APP: 14211/2021/01

Valabilitate: 2 ani

Concentrațiile disponibile pentru ampicilină + sulbactam

1000mg/500mg, 1g/0.5g, 1g/500mg, 2000mg/1000mg, 2g/1g, 500mg/250mg

Listele de compensare pentru AMPICILINA/SULBACTAM APTAPHARMA 1g/0.5g APTA MEDICA INTERNAC

B - Sublista B cu 50% reducere din prețul de referință

Preț

Coplată

Plată pacient

177.37 RON

88.69 RON

88.69 RON

PNS 1.A (C2) - Persoane cu infecție HIV/SIDA şi tratatamentul postexpunere

Preț

Coplată

Plată pacient

177.37 RON

177.37 RON

0.00 RON

Conținutul prospectului pentru medicamentul AMPICILINA/SULBACTAM APTAPHARMA 1g/0.5g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă APTA MEDICA INTERNAC

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 1 g/0,5 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 2 g/1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 1 g/0,5 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

Fiecare flacon conține ampicilină 1,0 g (sub formă de ampicilină sodică) și sulbactam 0,5 g (sub formă

de sulfabactam sodic).

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 2 g/1 g pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă

Fiecare flacon conține ampicilină 2,0 g (sub formă de ampicilină sodică) și sulbactam 1 g (sub formă

de sulbactam sodic).

Excipienți cu efect cunoscut:

Fiecare flacon de Ampicilină/sulbactam AptaPharma 1 g/0,5 g pulbere pentru soluție

injectabilă/perfuzabilă conține sodiu 115 mg (5 mmol).

Fiecare flacon de Ampicilină/sulbactam AptaPharma 2 g/1 g pulbere pentru soluție

injectabilă/perfuzabilă conține sodiu 230 mg (10 mmol).

Pentru lista completă a excipienților, a se vedea pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă.

Pulbere cristalină albă până la aproape albă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Infecții cauzate de microorganisme sensibile, în următoarele condiții:

* infecții ale tractului respirator superior și inferior (inclusiv sinuzită, otită medie, epiglotită, pneumonii bacteriene);

* infecții ale tractului urinar și pielonefrită;

* infecții intra-abdominale (inclusiv peritonită), infecții ginecologice (colecistită, endometrită și celulită pelvină);

* infecții ale pielii și țesuturilor moi;

* infecții osoase și articulare;

* infecții gonococice;

* pre sau post-operator pentru a reduce incidența infecțiilor plăgilor la pacienții supuși unei intervenții chirurgicale abdominale sau pelvine;

* tratamentul pacienților cu bacteriemie care apare în asociere cu sau este suspectat a fi asociat cu oricare dintre infecțiile menționate mai sus.

Ar trebui să se țină seama de ghidurile oficiale privind utilizarea adecvată a agenților antibacterieni.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze
Adulţi

Intervalul de dozare de Ampicilină/sulbactam AptaPharma este de 1,5 g la 12 g pe zi în doze

divizate la fiecare 6 sau 8 ore. Doza totală de sulbactam nu trebuie să depășească 4 g pe zi. Infecțiile mai puțin severe pot fi tratate la fiecare 12 ore.

Severitatea infecției Doza zilnică de Ampicilină/sulbactam AptaPharma

(sulbactam+ampicilină) (g) Ușoară 1,5- 3 (0,5 + 1 la 1 + 2)

Moderată până la 6 (2 + 4)

Severă până la 12 (4 + 8)

Frecvența dozelor poate fi indicată în funcție de severitatea bolii și de funcția renală a pacientului.

Tratamentul este de obicei continuat până la 48 de ore după ce pirexia și alte semne anormale s-au

rezolvat.

Tratamentul se administrează în mod normal timp de 5 până la 14 zile, dar perioada de tratament poate

fi prelungită sau ampicilină suplimentară poate fi administrată în cazuri de boală severă.

Pentru profilaxia infecțiilor chirurgicale, 1,5-3 g de Ampicilină/sulbactam AptaPharma trebuie

administrate la inducerea anesteziei, ceea ce permite suficient timp pentru a obține concentrații serice și tisulare eficiente în timpul procedurii. Doza poate fi repetată la fiecare 6-8 ore; administrarea este de obicei oprită la 24 de ore după majoritatea procedurilor chirurgicale, cu excepția cazului în care este indicat un curs terapeutic suplimentar de Ampicilină/sulbactam AptaPharma.

În tratamentul gonoreei necomplicate, Ampicilină/sulbactam AptaPharma poate fi administrată ca o

singură doză de 1,5 g. Probenecid concomitent 1,0 g pe cale orală ar trebui să fie administrat pentru a prelungi concentrațiile plasmatice de sulbactam și ampicilină.

Copii și adolescenţi

Doza pentru majoritatea infecțiilor la copii, sugari și nou-născuți este de 150 mg/kg/zi (corespunzând

la sulbactam 50 mg/kg/zi și ampicilină 100 mg/kg/zi), de obicei la fiecare 6 sau 8 ore.

La nou-născuți și prematuri în prima săptămână de viață doza recomandată este de 75 mg/kg/zi

(corespunzând la 25 mg/kg/zi sulbactam și 50 mg/kg/zi ampicilină) în doze divizate la fiecare 12 ore.

Pacienți cu insuficiență renală

La pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei <30 ml/minut), cinetica de eliminare

a sulbactamului și ampicilinei este afectată în mod similar și, prin urmare, raportul plasmatic dintre

unul și altul va rămâne constant. Doza de Ampicilină/sulbactam AptaPharma la astfel de pacienți trebuie administrată mai puțin frecvent în conformitate cu practica obișnuită pentru ampicilină.

Doza recomandată la pacienții cu insuficiență renală

Clearance-ul creatininei (ml/minut) Interval de dozare

>30 6 până la 8 ore De la 15 la 30 12 ore

De la 5 la 14 24 de ore

<5 48 de ore Sulbactamul și ampicilina sunt eliminate din sânge prin hemodializă în aceeași măsură, prin urmare

Ampicilină/sulbactam AptaPharma trebuie să fie dat direct după dializă și la intervale de 48 de ore

până la dializă ulterioară.

Mod de administrare

Administrare intravenoasă sau intramusculară.

Pentru administrare intravenoasă, flaconul de injectare trebuie reconstituit cu apă sterilă pentru

preparate injectabile sau cu orice soluție compatibilă (vezi pct. 6. 3). Pentru a asigura dizolvarea completă, lăsați spuma să se disipeze pentru a inspecta vizual. Doza poate fi administrată prin injecție in bolus pe o durată de minimum 3 minute sau poate fi utilizată în diluții mai mari (50 - 100 ml) sub formă de perfuzie intravenoasă timp de 15-30 minute.

Pentru administrarea intramusculară se recomandă injectarea intramusculară profundă. Pentru a evita

durerea, se poate utiliza o soluție injectabilă sterilă de clorhidrat de lidocaină 0,5% pentru reconstituirea pulberii (3,2 ml de soluție injectabilă sterilă de clorhidrat de lidocaină 0,5% pentru concentrația de 1g/0,5g ampicilină/sulbactam și 6,4 ml pentru concentrația de 2 g/1 g ampicilină/sulbactam).

Pentru instrucțiuni privind reconstituirea/diluarea medicamentului înainte de administrare, a se vedea

punctele 6.6 și 6.3.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanțele active.

Hipersensibilitate la alte peniciline.

Antecedente de reacții imediate severe de hipersensibilitate (de exemplu, anafilaxie) la alte beta-

lactamice (de exemplu, cefalosporine, carbapeneme sau monobactame).

Antecedente de leziuni hepatice după ampicilină.

La administrarea intramusculară, trebuie respectate contraindicațiile pentru lidocaină.

Administrarea intramusculară de Ampicilină/sulbactam AptaPharma este contraindicată la copiii cu

vârsta sub 2 ani.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Au fost raportate reacții de hipersensibilitate (anafilactice) grave și ocazional letale la pacienții tratați

cu penicilină, inclusiv sulbactam/ampicilină. Aceste reacții sunt mai frecvente la persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină și/sau reacții de hipersensibilitate la alergeni multipli.

Au existat rapoarte de persoane cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină care au prezentat

reacții severe atunci când sunt tratate cu cefalosporine. Înainte de tratamentul cu penicilină, trebuie efectuată o anchetă atentă cu privire la reacțiile de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine și alți alergeni. Dacă apare o reacție alergică, medicamentul trebuie întrerupt și se instituie terapia adecvată.

Reacțiile anafilactice grave necesită tratament de urgență imediat cu epinefrina (adrenalină). Oxigen,

steroizi intravenos și gestionarea căilor respiratorii, inclusiv intubația, trebuie administrate conform indicațiilor.

Reacții cutanate severe, cum ar fi necroliza epidermică toxică (NET), sindromul Stevens-Johnson

(SSJ), dermatita exfoliativă, eritem multiform, și pustuloza exantematoasă generalizată acută (PEGA) au fost raportate la pacienți tratați cu ampicilină/sulbactam. Dacă apare o reacție cutanată severă, tratamentul cu ampicilina/sulbactam trebuie întrerupt și trebuie inițiat un tratament adecvat (vezi pct.

4.8).

Ca și în cazul oricărui medicament antibiotic, observarea constantă a semnelor de creștere excesivă a

organismelor nesusceptibile, inclusiv a ciupercilor, este esențială. În cazul în care apare suprainfecția, administrarea medicamentului trebuie întreruptă și/sau instituit un tratament adecvat.

Diareea asociată cu Clostridium difficile (DACD) a fost raportată cu utilizarea tuturor agenților

antibacterieni, inclusiv sulbactam sodic/ampicilină sodică și poate varia în severitate de la diaree ușoară la colită fatală. Tratamentul cu agenți antibacterieni modifică flora normală a colonului, ducând la creșterea excesivă a C. difficile.

Clostridium difficile produce toxine A și B care contribuie la dezvoltarea DACD. Tulpinile de

Clostridium difficile producătoare de hipertoxină determină morbiditate crescută și mortalitate,

deoarece aceste infecții pot fi refractare la terapia antimicrobiană și pot necesita colectomie. DADC trebuie luată în considerare la toți pacienții care prezintă diaree în urma utilizării antibioticelor. Este necesară o anamneză medicală atentă, deoarece DADC a fost raportată să apară până la peste 2 luni după administrarea medicamentelor antibacteriene.

Ca și în cazul oricărui tratament extins, în timpul terapiei cu Ampicilină/sulbactam AptaPharma, este

recomandabil să se verifice periodic disfuncția sistemelor renal, hepatic și hematopoietic, în special la nou-născuți, prematuri și alți sugari.

Leziuni hepatice induse de medicamente, cum ar fi hepatita colestatică și icter au fost asociate cu

utilizarea de ampicilină/sulbactam. Pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului lor dacă apar semne și simptome de boală hepatică.

Deoarece mononucleoza infecțioasă este de origine virală, ampicilina/sulbactamul nu trebuie utilizate

pentru tratamentul acesteia. Un procent ridicat de pacienți cu mononucleoză care au primit ampicilină au dezvoltat o erupție cutanată. Erupția cutanată cauzată de ampicilină apare adesea și la pacienții cu leucemie limfatică.

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 1 g/0,5 g:

Acest medicament conține 115 mg (5 mmol) de sodiu per flacon. Aceasta este echivalentă cu 5,75%

din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 2 g/1 g:

Acest medicament conține 230 mg (10 mmol) de sodiu per flacon. Aceasta este echivalentă cu 11,5%

din doza zilnică maximă recomandată de OMS de 2 g de sodiu pentru un adult.

O doză zilnică maximă de 12 g (8 g ampicilină și 4 g sulbactam) (vezi pct. 4.2) ar duce la un aport de

sodiu de 920,8 mg, ceea ce corespunde la 46% din aportul zilnic maxim recomandat de sodiu al OMS.

Acest medicament este considerat a fi cu un conținut ridicat de sodiu. Conținutul de sodiu al acestui

medicament trebuie luat în considerare în special de către pacienții care urmează o dietă cu control al sodiului.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alopurinol:

Administrarea concomitentă de alopurinol și ampicilină crește substanțial incidența erupțiilor cutanate

la pacienții care primesc ambele produse în comparație cu pacienții care primesc doar ampicilină.

Aminoglicozide:

Amestecarea ampicilinei cu aminoglicozide in vitro a dus la inactivare reciprocă substanțială; dacă

aceste grupe de antibacteriene trebuie administrate concomitent, acestea trebuie administrate în zone separate la distanță de cel puțin 1 oră (vezi pct. 6.2) Anticoagulante:

Penicilinele parenterale pot produce modificări în agregarea plachetară și ale testelor de coagulare.

Aceste efecte pot fi aditive cu anticoagulante.

Medicamente bacteriostatice (cloramfenicol, eritromicină, sulfonamide și tetracicline):

Medicamentele bacteriostatice pot interfera cu efectul bactericid al penicilinelor; cel mai bine este să

evitați terapia concomitentă.

Metotrexat:

Utilizarea concomitentă cu peniciline a dus la scăderea clearance-ului metotrexatului și acest efect duce

la creșterea toxicității metotrexatului. Pacienții trebuie monitorizați îndeaproape. Este posibil să fie necesar ca dozele de leucovorin să fie crescute și administrate pentru perioade mai lungi de timp.

Probenecid:

Probenecidul scade secreția tubulară renală de ampicilină și sulbactam atunci când este utilizat

concomitent; acest efect duce la concentrații serice crescute și prelungite, timp de înjumătățire al eliminării prelungit și risc crescut de toxicitate.

Interacțiuni cu testele de laborator:

Glicozuria fals pozitivă poate fi observată în analiza urinei folosind reactiv Benedict, reactiv Fehling

și Clinitest. În urma administrării ampicilinei la femeile gravide, s-a observat o scădere tranzitorie a concentrației plasmatice a estriolului conjugat total, a estriol-glucuronid, estronei conjugate și estradiolului. Acest efect poate apărea, de asemenea, la administrarea de Ampicilină/sulbactam AptaPharma.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Studiile asupra reproducerii la animale nu au evidențiat efecte fetotoxice ale ampicilinei sau

sulbactamului. Sulbactamul și ampicilina traversează bariera placentară.

Siguranța pentru utilizare în timpul sarcinii nu a fost stabilită. Prin urmare, Ampicilină/sulbactam

AptaPharma nu ar trebui să fie utilizat în timpul sarcinii, cu excepția cazului în beneficiul

anticipat depășește orice riscuri potențiale.

Alăptarea

Ampicilina și sulbactamul sunt excretate în laptele uman în concentrații scăzute (0,11-3 mg/l și,

respectiv, 0,13-2,8 mg/l).

La mamele care alăptează, utilizarea ampicilinei și sulbactamului poate provoca diaree la copil.

Ampicilina și sulbactamul trebuie utilizate în timpul alăptării numai dacă beneficiul potențial justifică

riscul potențial.

Fertilitatea

Studiile asupra reproducerii la animale nu au evidențiat nicio dovadă a unui efect dăunător asupra

fertilității datorită sulbactamului și ampicilinei.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Ampicilină/sulbactam AptaPharma are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule

și de a folosi utilaje. Cu toate acestea, amețeli, convulsii și somnolență pot apărea după administrarea de Ampicilină/sulbactam AptaPharma, prin urmare, pacienții trebuie să fie sfătuiți să nu conducă vehicule sau să opereze utilaje în cazul în care prezintă aceste reacţii adverse.

4.8 Reacţii adverse

Reacțiile adverse sunt enumerate în funcție de clasa de organe și sisteme MedDRA și sunt clasificate

în funcție de frecvența lor. Categoriile de frecvență pentru fiecare reacție adversă se bazează pe următoarea convenție:

foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 la <1/10), mai puțin frecvente (≥1/1000 la <1/100), rare (≥1/10000 la <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvență necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile).

Reacțiile adverse asociate la utilizarea ampicilinei singure pot fi observate la Ampicilină/sulbactam

AptaPharma.

Clasa de organe și Frecvente Mai puțin Rare Cu frecvență necunoscută

sisteme frecvente Tulburări ale Anemie Leucopenie Anemie hemolitică

sângelui și ale Trombocitopenie Neutropenie Agranulocitoză sistemului limfatic Eozinofilie Purpură trombocitopenică Tulburări ale Șoc anafilactic

sistemului Reacție anafilactică imunitar Șoc anafilactoid Reacție anafilactoidă

Sindrom Kounis

Hipersensibilitate

Tulburări ale Cefalee Convulsii

sistemului nervos Amețeală Somnolenţă

Tulburări vasculare Flebită

Tulburări Dispnee

respiratorii, toracice și mediastinale Tulburări gastro- Diaree Vărsături Dureri Colită pseudomembranoasă

intestinale abdominale Enterocolită Greață Melenă

Glosita Stomatită

Modificări de culoare a limbii

Tulburări Hiperbilirubinemie Hepatita colestatică

hepatobiliare Colestaza Funcție hepatică anormala

Icter

Afecțiuni ale pielii Erupții Sindrom Stevens-Johnson

și ale țesuturilor cutanate Necroliză epidermică toxică subcutanate Prurit Eritem multiform Pustuloza exantematoasă

generalizata acuta Dermatită exfoliativă (vezi

pct. 4.4) Angioedem

Eritem

Urticarie

Tulburări Nefrită interstițială

renale și urinare Tulburări Durere la locul Oboseală, stare Reacție la locul injectării

generale și la injectării generală de rău nivelul locului de administrare Investigaţii Alanin-

aminotransferază crescută Aspartat-

aminotransferază crescută Raportarea reacțiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 București 011478- RO

e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

4.9 Supradozaj

Simptome

Sunt disponibile informații limitate cu privire la toxicitatea acută a ampicilinei sodice și a

sulfabactamului sodic la om. Se preconizează că supradozjul medicamentului va produce manifestări care sunt în principal extensii ale reacțiilor adverse raportate la medicament. Trebuie luat în considerare faptul că concentrațiile mari de antibiotice beta-lactamice în LCR pot provoca efecte neurologice, inclusiv convulsii.

Tratament

Deoarece ampicilina și sulbactamul sunt ambele eliminate din circulație prin hemodializă, aceste

proceduri pot spori eliminarea produsului din organism dacă apare supradozajul la pacienții cu insuficiență renală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antibacteriene pentru uz sistemic, Combinații de peniciline, incl. inhibitori

de beta-lactamază, codul ATC: J01CR01 Mecanismul de acțiune

Studiile biochimice cu sisteme bacteriene fără celule au arătat că sulbactamul este un inhibitor

ireversibil al celor mai importante beta-lactamaze care apar în organismele rezistente la penicilină. În timp ce activitatea antibacteriană a sulbactamului este limitată în principal la Neisseriaceae, potențialul sulbactamului sodic în prevenirea distrugerii penicilinelor și cefalosporinelor de către organisme rezistente a fost confirmat în studii asupra întregului organism folosind tulpini rezistente, în care sulbactamul sodic a prezentat efecte sinergice marcate cu peniciline și cefalosporine. Deoarece sulbactamul se leagă și de unele proteine care leagă penicilina, unele tulpini sensibile sunt făcute mai susceptibile la combinație decât la antibioticul beta-lactamic singur.

Componenta bactericidă a combinației este ampicilina care, la fel ca benzil-penicilina, acționează

împotriva organismelor sensibile în timpul etapei de înmulțire activă prin inhibarea biosintezei mucopeptidei peretelui celular.

Spectru antibacterian

Ampicilină/sulbactam AptaPharma are o activitate antibacteriană cu spectru larg împotriva bacteriilor

de mai jos:

Gram-pozitiv:

Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină), Staphylococcus epidermidis (inclusiv rezistente la

penicilină și unele tulpini rezistente la meticilină); Streptococcus pneumoniae, Streptococcus faecalis și alte specii de Streptococcus;

Gram-negatív:

Haemophilus influenzae și parainfluenzae (tulpini beta-lactamază pozitive și negative);

Moraxella catarrhalis,

Escherichia coli,

Specii Klebsiella,

Specii Proteus (atât indol-pozitiv, cât și indol-negativ),

Anaerobe

Bacteroides fragilis și specii înrudite

Tulpini rezistente

Prevalența rezistenței dobândite poate varia între diferitele specii, țări și instituții, chiar și între

diferitele departamente ale unui spital.

Cum este uzual cu antibioticele beta-lactamice, ampicilina/sulbactam nu este eficientă asupra

infecțiilor cauzate de speciile Chlamydia și Mycoplasma.

Valori critice

Mai jos sunt prezentate valorile critice clinice ale Comitetului European pentru Testarea Sensibilității

La Antimicrobiene (EUCAST) pentru testarea CMI.

Valorile critice clinice ale CMI EUCAST pentru ampicilină/sulbactam (2021-01-01, v11.0)

Organism Sensibil (S) Rezistent (R)

(mg/l) (mg/l) Enterobacteriaceae1 ≤ 8 8 >

Staphylococcus spp. Nota 2,3,4 Nota 2,3,4

Enterococcus1,5 ≤ 4 8 >

Streptococcus grupele A, B, C și G Nota 6 Nota 6

Streptococcus pneumoniae7 Nota 8,9 Nota 8,9

Streptococi din grupul Viridans Nota 10,11 Nota 10,11

Gripa Haemophilus ≤ ,12 > ,12

Moraxella catarrhalis ≤ ,12 > ,12

Anaerobi gram-pozitivi, cu excepția Clostridium ≤ 4 8 >

difficile1 Anaerobi gram-negativi1 ≤ 4 8 >

Valori critice PK-PD (specii neînrudite)1 ≤ 2 8 > 1 În scopul testării sensibilității, concentrația de sulbactam este stabilită la 4 mg/l. 2 Cele mai multe S. aureus sunt producătoare de penicilinază, iar unele sunt rezistente la meticilină.

Oricare dintre mecanisme le face rezistente la benzilpenicilină, fenoximetilpenicilină, ampicilină,

amoxicilină, piperacilină și ticarcilină. Izolatele care testează sensibile la benzilpenicilină și cefoxitină pot fi raportate sensibile la toate penicilinele. Izolatele care testează rezistențe la benzilpenicilină, dar sensibile la cefoxitină, sunt sensibile la combinații de β-lactame cu inhibitori de β-lactamază, izoxazolilpeniciline (oxacilină, cloxacilină, dicloxacilină și flucloxacilină) și nafcilină. Pentru agenții administrați pe cale orală, trebuie avută grija de a obține o expunere suficientă la locul infecției. Izolatele care testează rezistență la cefoxitină sunt rezistente la toate penicilinele 3 Majoritatea stafilococilor coagulazo-negativi sunt producători de penicilinază, iar unii sunt rezistenți la meticilină. Oricare dintre mecanisme le face rezistente la benzilpenicilină, fenoximetilpenicilină, ampicilină, amoxicilină, piperacilină și ticarcilină. Nicio metodă disponibilă în prezent nu poate detecta în mod fiabil producția de penicilinază la stafilococi coagulazo-negativi, dar rezistența la meticilină poate fi detectată cu cefoxitină așa cum este descris. 4 S. saprophyticus sensibile la ampicilină sunt mecA-negative și sensibile la ampicilină, amoxicilină și piperacilină (fără sau cu un inhibitor de beta-lactamază). 5 Sensibilitatea la ampicilină, amoxicilină și piperacilină (cu și fără inhibitor de beta-lactamază) poate fi dedusă din ampicilină. Rezistența la ampicilină este mai puțin frecventă în E. faecalis (confirmați cu CMI), dar frecventă în E. faecium. 6 Sensibilitatea grupurilor de streptococi A, B, C și G la peniciline este dedusă din sensibilitatea la

benzilpenicilină (alte indicații decât meningita), cu excepția fenoximetilpenicilinei și a izoxazolilpenicilinelor pentru grupul de streptococi B. 7 Adăugarea unui inhibitor de beta-lactamază nu adaugă beneficii clinice. 8 Se utilizează testul ecranului de disc oxacilină de 1 μg sau un test CMI de benzilpenicilină pentru a exclude mecanismele de rezistență la beta-lactame. Atunci când ecranul este negativ (zona de inhibare a oxacilinei ≥20 mm sau benzilpenicilina CMI ≤0,06 mg/l) toți agenții beta-lactamici pentru care sunt disponibile valori critice clinice, inclusiv cei cu 'Notă' pot fi raportați sensibili fără teste suplimentare, cu excepția cefaclorului, care, dacă este raportat, trebuie raportați ca 'sensibili, cu expunere crescută' (I). Când ecranul este pozitiv (zona de inhibare <20 mm sau benzilpenicilina CMI >0,06 mg/l), sensibilitatea trebuie raportată în cazul în care zona oxacilină ≥8 mm, în cazul în care zona oxacilină ≤8 mm se deduce sensibilitatea de la ampicilină. 9 Sensibilitatea dedusă de la ampicilină (indicații altele decât meningita). 10 Benzilpenicilina (CMI sau difuzia discului) poate fi utilizată pentru a filtra rezistența la beta- lactamice la streptococii din grupul viridans. Izolatele clasificate ca fiind negative la filtru pot fi raportate sensibile la agenți beta-lactamici pentru care sunt listate valori critice clinice (inclusiv cele cu 'Notă'). Izolatele clasificate ca fiind testate ca fiind pozitive prin filtrare ar trebui testate pentru sensibilitatea la agenți individuali. 11 Pentru izolatele negative ale filtrului cu benzilpenicilină (zona de inhibare ≥18 mm sau CMI ≤0,25 mg/l), sensibilitatea poate fi dedusă de la benzilpenicilină sau ampicilină. Pentru izolatele pozitive ale filtrului cu benzilpenicilină (zona de inhibare <18 mm sau CMI >0,25 mg/l), sensibilitatea este dedusă de la ampicilină. 12 Sensibilitatea poate fi dedusă de la amoxicilină-acid clavulanic i.v.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Distribuție

Ampicilină/sulbactam se difuzează ușor în majoritatea țesuturilor și fluidelor corpului.

Pătrunderea în creier și lichidul spinal este scăzută, cu excepția cazului în care meningele este

inflamat. Concentrațiile mari de sulbactam și ampicilină sunt atinse în sânge după administrarea intravenoasă sau intramusculară.

Eliminare

Ambele componente au un timp de înjumătățire de aproximativ 1 oră. Cea mai mare parte a

medicamentului este excretată nemodificată în urină.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitatea acută a sultamicilinei (un promedicament oral care eliberează ampicilină și sulbactam după

hidroliză in vivo) este scăzută. DL50 de sultamicilină-tosilat la rozătoare a fost de 7 g/kg după tratament per os. La sulbactam singur a rezultat DL50> 10 g/kg la șoarece după tratament per os, în timp ce această valoare a fost aprox. 3,6 g/kg după administrarea intravenoasă. Valorile corespunzătoare la șobolan au fost> 4 g/kg și respectiv 3,4 g/kg.

Toxicitatea a fost determinată prin administrarea repetată de sultamicilină, sulbactam sau o combinație

de sulbactam-ampicilină timp de până la 6 luni la șobolan și câine.

In studiile de toxicitate menționate mai sus, au fost observate efecte asupra ficatului după

administrarea de sultamicilină sau sulbactam. În plus față de enzimele hepatice crescute (TGO, TGP, LDH, AP), depozitarea glicogenului dependentă de doză și de timp a fost detectată și în ficat, care s-a

dovedit a fi reversibilă după întreruperea tratamentului. Această stocare a glicogenului nu a fost identificată cu nicio boală cunoscută de stocare a glicogenului.

În aceste studii, sulbactamul nu a provocat o schimbare semnificativă în metabolismul glucozei. Nu s-

a observat nici un efect relevant clinic asupra disponibilității glucozei la pacienții cu diabet zaharat

tratați cu sulbactam/ampicilină timp de mai mult de 2 săptămâni.

Depozitarea glicogenului nu este așteptată la om după tratamentul cu sultamicilină la doze terapeutice

datorită concentrațiilor plasmatice atinse.

În plus față de reacțiile obișnuite așteptate la terapia cu antibiotice (diaree ușoară sau vărsături), nu au

fost detectate alte dovezi de toxicitate.

Nu au fost efectuate studii pe termen lung la animale pentru a evalua carcinogenitatea.

Într-un număr mare de studii, nici sulbactam, nici ampicilina nu au prezentat efecte mutagene

semnificative.

În studiile de reproducere la șoarece și șobolan, sultamicillina a fost utilizată în exces față de doza

umană și nu a arătat nici o dovadă de fertilitate redusă sau leziuni fetale.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nici unul.

6.2 Incompatibilităţi

Ampicilină/sulbactam AptaPharma injectabil și aminoglicozidele trebuie să fie reconstituite și

administrate separat, datorită inactivării in vitro a aminoglicozidelor de către oricare dintre aminopeniciline.

Ampicilina sodică este mai puțin stabilă în soluțiile care conțin glucoză și alți carbohidrați și

nu trebuie amestecată cu derivați din sânge sau hidrolizate proteice.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani Soluție reconstituită:

Soluția concentrată pentru administrare intramusculară (reconstituită cu lidocaină 0,5% și păstrată la

25°C) trebuie utilizată în decurs de 1 oră de reconstituire.

Stabilitatea chimică și fizică în timpul utilizării pentru utilizarea cu solvenți diferiți pentru perfuzie

intravenoasă este după cum urmează:

Solvent Concentrație Perioade de utilizare (în

ore) sulbactam +ampicilină 25°C 4°C apă sterilă pentru preparate până la 30 mg/ml 72 injectabile până la 45 mg/ml 8 48 clorură de sodiu 9 mg/ml până la 30 mg/ml 72 (0,9%) până la 45 mg/ml 8 48 lactat de sodiu până la 45 mg/ml 8 8 soluție de glucoză 50 mg/ml până la 3 mg/ml 4 (5%) până la 30 mg/ml 2 4 soluție de glucoză 50 mg/ml până la 3 mg/ml 4 (5%) în NaCl 4,5 mg/ml până la 15 mg/ml (0,45%) glucoză 100 mg/ml (10%) în până la 3 mg/ml 4 apă până la 30 mg/ml 3 Soluție Ringer lactat până la 45 mg/ml 8 24

Din punct de vedere microbiologic, cu excepția cazului în care metoda de

deschidere/reconstituire/diluare exclude riscul contaminării microbiene, produsul trebuie utilizat imediat. Dacă nu se utilizează imediat, timpii și condițiile de păstrare în timpul utilizării sunt responsabilitatea utilizatorului.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiții speciale de păstrare.

Pentru condițiile de păstrare după reconstituirea/diluarea medicamentului, vezi pct. 6.3

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 1 g/0,5 g: flacoane din sticlă incoloră transparentă de tip I, având o

capacitate de 20 ml, cu dopuri din cauciuc bromobutilic de tip I, având un diametru de 20 mm și capse de aluminiu flip-off de culoare albastră.

Ampicilină/sulbactam AptaPharma 2 g/1 g: flacoane din sticlă incoloră transparentă de tip I, având o

capacitate de 20 ml, cu dopuri din cauciuc bromobutilic de tip I, având un diametru de 20 mm și capse de aluminiu flip-off de culoare portocalie.

Disponibil în cutii cu 10 flacoane.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Utilizați numai soluții reconstituite/diluate clare sau opalescente, fără particule.

Doar pentru o singură administrare.

Următoarele volume de solvent pot fi utilizate pentru reconstituire pentru administrare intramusculară

sau pentru administrarea i.v. bolus sau pentru administrare intravenoasă după diluare suplimentară:

Doza totală Doza echivalentă de Volumul Volum Volum de Concentrația finală

(g) sulbactam/ampicilină flaconului diluant retragere* maximă de (g) (ml) (ml) sulbactam/ampicilină (mg/ml) 1,5 0,5/1,0 20 ml 3,2 4,0 125/250 3,0 1,0/2,0 20 ml 6,4 8,0 125/250

* Există un exces suficient prezent pentru a permite retragerea și administrarea volumelor declarate.

A se vedea, de asemenea, pct. 4.2 și 6.3 pentru solvenții compatibili.

A se vedea pct. 6.2 pentru incompatibilități.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările

locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Apta Medica Internacional d.o.o

Likozarjeva ul. 6

1000 Ljubljana Slovenia

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

PIAȚĂ

14211/2021/01 14212/2021/01

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Autorizare: Decembrie 2021

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Martie 2023