ACID ACETILSALICILIC BIOFARM 500mg comprimate - prospect medicament

Acid acetilsalicilic Biofarm 500 mg comprimate

Fiecare comprimat conține 500 mg acid acetilsalicilic.

Pentru lista tuturor excipienților, vezi pct. 6.1.

Comprimate

Comprimate de formă lenticulară, cu diametrul de 12 mm, de culoare albă.

Ca analgezic şi antipiretic: - combaterea durerilor de intensitate slabă sau moderată, în cefalee, mialgii, dureri reumatice

articulare şi periarticulare, nevralgii, dureri dentare, dismenoree; - combaterea febrei.

Ca antiinflamator: - combaterea fenomenelor inflamatorii în reumatismul poliarticular acut; - atenuarea inflamaţiei articulare în poliartrita reumatoidă.

Adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta peste 16 ani

Pentru efectul analgezic şi antipiretic, se administrează câte un comprimat (500 mg acid acetilsalicilic), repetând în funcţie de necesităţi la intervale de minimum 4 ore.

Pentru efectul antiinflamator, se administrează 3 - 4 g acid acetilsalicilic (6 - 8 comprimate) pe zi, în administrare fracţionată, la intervale de 6 ore.

Pentru efectul antiinflamator în reumatismul poliarticular acut, se administrează 85 - 100 mg/kg şi zi (fără a depăşi 3 g pe zi), fracţionat, la intervale de 4 - 6 ore, timp de 20 - 30 zile; în continuare, se administrează 2/3 din doza de atac timp de 10 - 20 zile, iar apoi 1/2 - 1/3 din doza de atac timp de alte 30 - 40 zile.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani

Nu este indicată administrarea la această grupă de vârstă.

Comprimatele se administrează cu o cantitate suficientă de apă, de preferinţă după mese.

- Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. - Ulcer gastric sau duodenal activ sau în antecedente, sângerări sau perforaţii gastro-intestinale. - Diateză hemoragică. - Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a medicamentelor cu acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene. - Pacienţii cu mastocitoză preexistentă, la care utilizarea acidului acetilsalicilic poate induce reacţii de hipersensibilitate severă (incluzând şoc circulator cu hiperemie facială, hipotensiune arterială, tahicardie şi vărsături).

- Ultimul trimestru de sarcină. - Insuficienţă hepatică severă. - Insuficienţă cardiacă severă. - Insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min). - Asocierea cu metotrexat în doze ≥15 mg/săptămână. - Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani.

Administrarea acidului acetilsalicilic în scop analgezic şi antipiretic nu este recomandată la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani cu gripă, viroze respiratorii sau varicelă, din cauza riscului de complicaţii infecţioase şi sindrom Reye.

Este necesară evaluarea raportului risc/beneficiu terapeutic în următoarele situaţii: - pacienţi cu teren alergic; în caz de astm bronşic şi alte bronhopneumopatii obstructive cronice, alergie la polen, rinită alergică, polipi nazali, reacţii alergice la alte medicamente sau alimente (de exemplu conservanţi); tratamentul trebuie instituit numai la recomandarea medicului şi sub supraveghere medicală;

- pacienţi cu afecţiuni inflamatorii sau ulcerative ale tractului gastrointestinal, incluzând ulcer gastroduodenal, colită ulceroasă, boala Crohn; este necesară supravegherea atentă şi tratament antiulceros, în cazul administrării la pacienţii cu ulcer sau sângerări gastro-intestinale în antecedente;

- pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală uşoară până la moderată - risc de creştere a toxicităţii prin acumulare;

- pacienţi cu gută (acidul acetilsalicilic în doze mari scade eliminarea acidului uric); - în cazul utilizării de metode contraceptive, cum sunt dispozitivele intrauterine; - acest medicament trebuie administrat sub atentă supraveghere medicală pacienţilor cu deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază, din cauza riscului de hemoliză (vezi pct. 4.8); - intervenţii chirurgicale sau alte intervenţii cu risc crescut de sângerare.

În cazul tratamentului de lungă durată, este necesară monitorizarea funcţiilor hepatică şi renală.

Asocierea levotiroxinei cu salicilaţi trebuie evitată (vezi pct. 4.5).

Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale atunci când se utilizează în timpul tratamentului cu AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu acid acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).

La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii, perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.5).

Este necesară monitorizarea atentă a pacienţilor din această grupă de vârstă. Trebuie administrate doze mai mici, deoarece excreţia este scăzută prin insuficienţa funcţională hepatică şi/sau renală la această grupă de pacienţi. Este crescut riscul reacţiilor toxice gastro-intestinale.

Pentru doze de acid acetilsalicilic ≥ 500 mg pe zi:

Există date care indică faptul că medicamentele care inhibă sinteza de prostaglandine prin inhibarea activităţii ciclooxigenazei, pot determina afectarea fertilităţii la femei, prin acţiune asupra ovulaţiei. Acest efect este reversibil la întreruperea tratamentului.

Se impune prudenţă în cazul asocierii acidului acetilsalicilic cu următoarele medicamente: - alte antiinflamatoare nesteroidiene - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive; - glucocorticoizi - risc de ulceraţii şi hemoragii digestive; - anticoagulante orale - risc hemoragic (este necesară monitorizarea timpului de protrombină şi ajustarea dozelor); - heparine - risc hemoragic; - ticlopidină şi alte antiagregante plachetare - creşte riscul hemoragiilor; - trombolitice (alteplază, streptokinază) - risc hemoragic; - interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba acţiunea interferonului; - litiu - creşte concentraţia plasmatică a acestuia, risc toxic; - acid valproic - creşte concentraţia plasmatică a acestuia şi riscul efectelor toxice; - metotrexat - creşte toxicitatea hematologică; - inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei - risc de insuficienţă renală acută; - digoxină - creşte concentraţia plasmatică a acesteia şi riscul efectelor toxice; - antagonişti aldosteronici şi diuretice de ansă - efectele acestor medicamente sunt diminuate, deoarece acidul acetilsalicilic poate să scadă eficacitatea diureticelor; - ciclosporină, săruri de aur, medicamente nefrotoxice - creşte concentraţia plasmatică a acestora şi efectele nefrotoxice; - sulfonamide şi combinaţiile lor - creşte toxicitatea acestor medicamente antibacteriene; - uricozurice (de exemplu probenecid), din cauza scăderii efectului uricozuric (competiţie pentru eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali); se recomandă utilizarea altui analgezic; - antidiabetice orale; creşte riscul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale; sunt necesare informarea pacientului şi controlul mai frecvent al glicemiei.

Medicamente asociate cu risc de sângerare: există un risc crescut de sângerare din cauza potenţialului efect aditiv. Este necesară precauţie la administrarea concomitentă a medicamentelor asociate cu risc de sângerare.

Nicorandil

La pacienţii care urmează tratament concomitent cu nicorandil şi AINS, inclusiv acid acetilsalicilic şi acetilsalicilat de lizină, există un risc crescut de apariţie a complicaţiilor grave, cum sunt ulceraţii, perforaţii şi hemoragii gastrointestinale (vezi pct. 4.4). Metamizol Metamizolul poate reduce efectul acidului acetilsalicilic asupra agregării plachetare atunci când medicamente conţinând cele două substanţe sunt administrate concomitent. De aceea, această asociere trebuie să fie utilizată cu precauţie la pacienţii care urmează tratament cu doze mici de acid acetilsalicilic pentru cardioprotecţie.

Acetazolamidă

Se recomandă prudenţă la administrarea concomitentă de salicilaţi şi acetazolamidă, deoarece există un risc crescut de acidoză metabolică.

Salicilaţii, în mod specific la doze mai mari de 2,0 g/zi, pot să inhibe legarea hormonilor tiroidieni de proteinele transportoare şi, astfel, să conducă la o creştere tranzitorie a concentraţiei de hormoni tiroidieni liberi, urmată de o scădere a valorilor totale ale hormonilor tiroidieni. Trebuie monitorizate valorile hormonilor tiroidieni (vezi pct. 4.4).

Acid valproic

Administrarea concomitentă de salicilaţi şi acid valproic poate să ducă la scăderea legării acidului valproic de proteine şi inhibarea metabolizării acidului valproic, ceea ce duce la creşterea concentraţiilor plasmatice ale acidului valproic total şi liber.

Vaccinare împotriva varicelei

Se recomandă să nu se administreze salicilaţi pacienţilor timp de şase săptămâni după vaccinarea împotriva varicelei. La administrarea salicilaţilor în timpul infecţiilor cu virusul varicelei, au apărut cazuri de sindrom Reye.

Administrarea concomitentă a fumaratului de tenofovir disoproxil şi a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) poate creşte riscul de insuficienţă renală.

Alcoolul etilic poate creşte riscul de leziuni gastro-intestinale, atunci când se utilizează în timpul administrării AAS. Prin urmare, alcoolul etilic trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii trataţi cu AAS (vezi pct. 4.4).

Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de AAS asupra agregării plachetare atunci când se administrează concomitent (vezi pct. 5.1). Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţii clinice presupun faptul că nu pot fi emise concluzii certe în cazul utilizării regulate a ibuprofenului şi nu este considerată probabilă apariţia unui efect clinic relevant în cazul utilizării ocazionale a ibuprofenului.

Modificări ale rezultatelor unor teste de laborator

Acidul acetilsalicilic în doze mici poate determina modificări uşoare ale valorilor transaminazelor serice (dacă acestea persistă sau apar complicaţii, tratamentul trebuie întrerupt).

Inhibarea sintezei prostaglandinelor poate afecta negativ sarcina şi/sau dezvoltarea embrionului/fătului. Datele din studii epidemiologice indică un risc crescut de avort, de malformaţii cardiace şi de gastroschizis după utilizarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor în stadiile incipiente ale sarcinii. Riscul de malformaţii cardiovasculare este crescut de la mai puţin de 1 % până la aproximativ 1,5 %. Se consideră că riscul creşte corelat cu doza şi cu durata tratamentului. La animale, s-a demonstrat că administrarea unui inhibitor al sintezei prostaglandinelor determină o pierdere crescută pre- şi post-implantare şi mortalitate embrio-fetală. În plus, au fost raportate incidenţe crescute ale unor malformaţii diferite, inclusiv cardiovasculare, la animalele cărora li s-a administrat un inhibitor al sintezei prostaglandinelor în perioada organogenezei.

Nu trebuie administrat acid acetilsalicilic în timpul primului şi celui de-al doilea trimestru de sarcină, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. Dacă este administrat acid acetilsalicilic unei femei care încearcă să rămână gravidă sau în timpul primului şi al celui de-al doilea trimestru de sarcină, doza şi durata tratamentului trebuie să fie cât mai mici posibil.

În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei prostaglandinelor pot avea următoarele efecte: - asupra fătului: toxicitate cardiopulmonară (cu închidere prematură a canalului arterial şi hipertensiune pulmonară); disfuncţii renale, care pot evolua la insuficienţă renală cu oligo-hidramnios;

- asupra mamei şi nou-născutului: la sfârşitul sarcinii, posibilă prelungire a timpului de sângerare şi efect antiagregant care poate apărea chiar şi la doze foarte mici; inhibare a contracţiilor uterine, care duce la amânarea sau prelungirea travaliului.

În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.

Deoarece acidul acetilsalicilic se excretă în lapte, trebuie evitată administrarea în timpul alăptării sau se recomandă întreruperea alăptării, în funcţie de raportul între riscul potenţial pentru sugar şi beneficiul terapeutic matern.

Acid acetilsalicilic Biofarm 500 mg nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Dozele mici de acid acetilsalicilic sunt, de regulă, bine suportate.

Reacţiile adverse sunt prezentate conform frecvenţei de apariţie folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificarea MedDRA pe aparate, Frecvenţă Reacţie adversă sisteme şi organe

Infecţii şi infestări foarte rare complicaţii infecţioase, incluzând

sindrom Reye (encefalopatie şi afectare hepatică), la copiii cărora li s-a administrat acid acetilsalicilic în scop analgezic/antipiretic Tulburări hematologice şi limfatice frecvente hemoragii* epistaxis gingivoragii purpură

foarte rare anemie feriprivă cu frecvenţă trombocitopenie, anemie hemolitică la necunoscută pacienţi cu deficit de glucozo-6-fosfat- dehidrogenază (pct. 4.4). pancitopenie, bicitopenie, anemie aplastică, insuficienţă a măduvei hematopoietice, agranulocitoză, neutropenie, leucopenie.

Tulburări ale sistemului imunitar rare reacţii anafilactice

Tulburări metabolice şi de nutriţie foarte rare hipoglicemie

Clasificarea MedDRA pe aparate, Frecvenţă Reacţie adversă sisteme şi organe

Tulburări ale sistemului nervos cu frecvenţă hemoragie intracraniană, cu potenţial

necunoscută letal, în special la vârstnici Tulburări acustice şi vestibulare rare vertij şi tinitus

Tulburări cardiace cu frecvenţă sindrom Kounis în contextul unei reacţii

necunoscută de hipersensibilitate provocată de acidul acetilsalicilic Tulburări vasculare cu frecvenţă hemoragii care pot fi letale, vasculită, necunoscută inclusiv purpură Henoch-Schönlein

Tulburări respiratorii, toracice şi rare astm bronşic mediastinale cu frecvenţă edem pulmonar non-cardiogen la

necunoscută utilizarea cronică şi în contextul unei reacții de hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic Tulburări gastro-intestinale rare iritaţie gastrică (dureri abdominale, pirozis, greaţă, vărsături) hematemeză melenă hemoragii digestive oculte ulcer gastroduodenal foarte rare ulcer gastroduodenal cu perforaţie cu frecvenţă Pancreatită acută în contextul unei reacții necunoscută de hipersensibilitate cauzate de acidul acetilsalicilic.

Tulburări în etajul gastro-intestinal superior: - esofagită, duodenită erozivă, gastrită erozivă, ulceraţie esofagiană, perforaţie.

Tulburări în etajul gastro-intestinal inferior: - ulcere intestinale la nivelul intestinului subţire (jejun şi ileon) şi gros (colon şi rect), colită şi perforaţie intestinală. Aceste reacţii adverse pot fi sau nu asociate cu hemoragie şi pot apărea la orice doză de acid acetilsalicilic, la pacienţii cu sau fără simptome de avertizare sau antecedente de evenimente gastro-intestinale grave.

Tulburări hepatobiliare foarte rare tulburări ale funcţiei hepatice cu frecvenţă creşterea valorilor serice ale enzimelor necunoscută hepatice, leziuni hepatice, în principal de tip hepatocelular, hepatită cronică Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului mai puţin urticarie subcutanat frecvente

cu frecvenţă erupţii medicamentoase fixe necunoscută Tulburări renale şi ale căilor urinare rare administrarea de doze mari perioade îndelungate poate determina afectare

renală - formarea de calculi de uraţi cu frecvenţă insuficienţă renală necunoscută Clasificarea MedDRA pe aparate, Frecvenţă Reacţie adversă sisteme şi organe

Tulburări ale aparatului genital şi ale cu frecvenţă hematospermie sânului necunoscută

Tulburări generale şi la nivelul cu frecvenţă au fost raportate edeme la administrarea locului de administrare necunoscută dozelor mari (antiinflamatoare) de acid acetilsalicilic * risc hemoragic chirurgical crescut (favorizarea hemoragiilor se menţine timp de 4-8 zile după oprirea administrării acidului acetilsalicilic).

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO Tel: + 4 0757 117 259 Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro.

În special la vârstnici şi copii, există risc de supradozaj (supradozaj terapeutic sau accidental) cu potenţial letal. Supradozajul cu salicilaţi, în special la copii mici, poate duce la hipoglicemie severă şi intoxicaţie cu potenţial letal. În supradozajul acut şi cronic cu acid acetilsalicilic poate să apară edem pulmonar non-cardiogen (vezi pct. 4.8).

Supradozaj moderat

În caz de supradozaj moderat au fost observate următoarele simptome: tinitus, hipoacuzie, cefalee, vertij, confuzie, care pot fi controlate prin reducerea dozei.

Supradozaj sever

În acest caz au fost observate următoarele simptome: febră, hiperventilaţie, cetoacidoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă, şoc cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipoglicemie severă. În intoxicaţiile foarte grave (cu potenţial de evoluţie letală), decesul se produce prin insuficienţă respiratorie.

Tratamentul necesită: - transfer imediat în secţia de terapie intensivă; - efectuarea de lavaj gastric; - administrarea de cărbune medicinal activat; - monitorizarea echilibrului acido-bazic; - diureză alcalină pentru a obţine un pH urinar între 7,5 - 8, având în vedere o diureză alcalină forţată atunci când concentraţia plasmatică a salicilaţilor este mai mare de 500 mg/l (3,6 mmol/l) la adulţi sau 300 mg/l (2,2 mmol/l) la copii şi adolescenţi;

- posibilitatea realizării hemodializei în caz de supradozaj sever; - substituţie lichidiană; - tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.

Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, codul ATC:

N02BA01.

Acidul acetilsalicilic în doze medii are acţiune analgezică şi antipiretică, atribuite inhibării ciclooxigenazei, cu diminuarea sintezei de prostaglandine. Acţiunea analgezică se exercită la nivelul sistemului nervos central, mai puţin la nivelul nocireceptorilor periferici. Acţiunea antipiretică se exercită la nivelul hipotalamusului şi constă în normalizarea funcţiei centrului termoreglării, afectată de pirogeni. Dozele mari de acid acetilsalicilic (3 - 4 g pe zi) au acţiune antiinflamatoare. În doze mici, acidul acetilsalicilic are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată. Inhibarea funcţiei plachetare se datorează inactivării ireversibile, prin acetilare, a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a sintezei tromboxanului A2 (eicosanoid agregant plachetar fiziologic). Administrat oral, în doză mică, acidul acetilsalicilic prelungeşte timpul de sângerare câteva zile. Nu afectează procesul de adeziune plachetară şi nu prelungeşte durata de viaţă a plachetelor.

În condiţii clinice dozele mici de acid acetilsalicilic realizează beneficii semnificative în boala coronariană. Studii controlate la pacienţi cu angină instabilă au demonstrat o reducere a frecvenţei infarctului miocardic şi a mortalităţii. Beneficiile sunt superioare atunci când sunt asociaţi diferiţi factori de risc (hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, fumat). Rezultate bune au fost obţinute şi în condiţiile utilizării în cadrul intervenţiilor chirurgicale coronariene. De asemenea, dozele mici de acid acetilsalicilic s-au dovedit utile la pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice.

Datele experimentale sugerează că ibuprofenul poate inhiba efectul dozelor mici de acid acetilsalicilic asupra agregării plachetare, la administrare concomitentă.

Într-un studiu, la administrarea unei doze unice de 400 mg ibuprofen în intervalul de 8 ore înainte de sau în decurs de 30 de minute după administrarea unei doze de acid acetilsalicilic cu eliberare imediată (81 mg), a apărut o scădere a efectului acidului acetilsalicilic asupra formării tromboxanului sau agregării plachetare. Cu toate acestea, limitările acestor date şi incertitudinile privind extrapolarea datelor ex vivo la situaţii clinice implică faptul că nu poate fi emisă o concluzie certă cu privire la utilizarea regulată a ibuprofenului, iar un efect clinic relevant este considerat improbabil la utilizarea ocazională a ibuprofenului.

După administrare orală, acidul acetilsalicilic este hidrolizat în mucoasa intestinală, sânge şi ficat, cu eliberare de acid salicilic, care apoi este metabolizat în parte şi excretat renal, sub formă nemetabolizată şi sub formă de metaboliţi. Pentru dozele analgezice antipiretice, concentraţia plasmatică a acidului salicilic este de 60 μg/ml, iar concentraţiile plasmatice corespunzătoare dozelor antiinflamatoare, sunt cuprinse între 150 - 250 μg/ml; concentraţiile toxice de acid salicilic sunt >200 μg/ml. Volumul aparent de distribuţie este de 0,15 l/kg. Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al acidului acetilsalicilic este de aproximativ o oră, iar cel al acidului salicilic este de aproximativ 2 - 4 ore pentru dozele de 0,3 - 0,6 g (active ca analgezic antipiretic) şi de aproximativ 15 - 30 ore pentru dozele de 3 - 4 g pe zi (active ca antiinflamator).

Vezi pct. 4.6 ”Fertilitatea, sarcina şi alăptarea”.

Celuloză microcristalină (Avicel pH 101)

Amidon de porumb

Acid stearic

Talc

Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Nu este cazul.

2 ani

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină și de umiditate.

Cutie cu 2 blistere din Al/PVC-PVDC transparent a câte 10 comprimate.

Fără cerințe speciale.

Biofarm S.A.

Str. Logofătul Tăutu, nr. 99, sector 3, Bucureşti, 031212, România.

13360/2020/01

Data primei autorizări: Iulie 2020

Iulie 2020

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Naţionale a

Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.