ASPIRIN PLUS C comprimate efervescente BAYER - prospect medicament

N02BA51 combinații

Medicamentul ASPIRIN PLUS C conține substanța combinații , cod ATC N02BA51 - Sistemul nervos | Alte analgezice și antipiretice | Acid salicilic și derivați .

Date generale despre ASPIRIN PLUS C BAYER

Substanța: combinații

Data ultimei liste de medicamente: 01-07-2013

Codul comercial: W51369003

Forma farmaceutică: comprimate efervescente

Cantitate: 10

Prezentare produs: cutie x5 plicuri multistratificate din hartie/pe/al/surlin x2 compr eff

Tip produs: original

Restricții eliberare rețetă: OTC - Over the Counter = medicament care nu necesită o prescripție medicală.

Autorizația de Punere pe Piață (APP)

APP producător: BAYER BITTERFELD GMBH - GERMANIA

APP deținător: BAYER S.R.L. - ROMANIA

Număr APP: 9247/2016/01

Valabilitate: 3 ani

Conținutul prospectului pentru medicamentul ASPIRIN PLUS C comprimate efervescente BAYER

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ASPIRIN PLUS C 400 mg/240 mg comprimate efervescente

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat efervescent conţine acid acetilsalicilic 400 mg şi acid ascorbic 240 mg.

Excipient cu efect cunoscut: sodiu 933 mg pe un comprimat efervescent .

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat efervescent

Comprimate albe, rotunde, marcate pe fața superioară cu 'crucea Bayer”, cu diametrul 25,4 mm.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

- Pentru tratamentul simptomatic al cefaleei, durerilor de dinți, dureri în gât, dureri menstruale, dureri musculare și articulare, lombalgii, dureri articulare minore. - Pentru tratamentul simptomatic al durerii și febrei din cadrul răcelii şi gripei.

4.2 Doze şi mod de administrare

Adulţi şi adolescenţi (cu vârsta peste 16 ani ) 1 - 2 comprimate efervescente de ASPIRIN PLUS C ( în medie 500 mg acid acetilsalicilic) repetând în funcţie de necesităţi la intervale de 4-8 ore, fără să se depăşească doza zilnică maximă de 4000 mg acid acetilsalicilic).

Copii şi adolescenţi:

Nu se recomandă utilizarea acidului acetilsalicilic la copii cu vârsta sub 16 ani.

Se recomandă a nu se depăşi doza de 1 g acid ascorbic pe zi, timp îndelungat.

În caz de ingestie accidentală sau a utilizării de către copii, vezi pct. 4.4.

Mod de administrare

Comprimatele efervescente se dizolvă într-un pahar cu apă înainte de administrare.

Durata administrării

ASPIRIN PLUS C nu trebuie administrat pentru mai mult de 3-5 zile fără a se consulta medicul.

4.3 Contraindicaţii

Combinaţia acid acetilsalicilic- acid ascorbic nu se utilizează în următoarele situații: - Hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, la alte antiinflamatoare nesteroidiene, acid ascorbic sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1; - Ulcer gastric sau duodenal acut; - Diateză hemoragică; - Antecedente de astm bronşic indus de administrarea salicilaţilor sau a substanţelor cu acţiune similară, în special antiinflamatoare nesteroidiene; - Ultimul trimestru de sarcină; - Insuficienţă hepatică gravă; - Insuficienţă renală gravă şi litiază renală oxalocalcică (doze mari de acid ascorbic, peste 1 g pe zi, timp îndelungat); - Asocierea cu metotrexat în doze de 15 mg/săptămână sau mai mult (vezi pct.4.5); - Insuficienţă cardiacă severă; - Fenilcetonurie.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

ASPIRIN PLUS C poate fi utilizat în următoarele cazuri numai după evaluarea atentă a raportului risc potenţial/beneficiu terapeutic: - hipersensibilitate la alte analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, la antireumatice şi alţi alergeni; - insuficienţă hepatică severă; - pacienţi cu antecedente de tulburări gastro-intestinale (antecedente de ulcer gastric sau duodenal, inclusiv ulcer cronic sau recurent, sau antecedente de hemoragii gastro-intestinale); - pacienţi aflaţi în tratament concomitent cu anticoagulate (vezi pct. 4.5); - paciente care au inserat un dispozitiv intrauterin; - insuficienţă cardiacă necompensată; - deficit congenital de glucozo-6-fosfat-dehidrogenază. Acidul acetilsalicilic poate induce hemoliză sau anemie hemolitică. Factorii care pot creşte riscul de hemoliză sunt de exemplu dozele mari, febră sau infecții acute; - la pacienții cu insuficiență renală sau la pacienții cu insuficiență cardiovasculară (boli renale vasculare, insuficiență cardiacă congestivă, depleție de volum, intervenții chirurgicale majore, sepsis, evenimente majore hemoragice), deoarece acidul acetilsalicilic poate mări și mai mult riscul de insuficiență renală și insuficiență renală acută.

Medicamentele care conţin acid acetilsalicilic nu trebuie utilizate la copii şi adolescenţi cu stări febrile, infecții virale, decât după evaluarea atentă a raportului risc potenţial/beneficiu terapeutic. În cazul anumitor boli virale, în special cu virusul gripal A, virusul gripal B şi varicelei există riscul apariţiei sindromului Reye, o afecţiune rară, dar severă, care necesită acţiune medicală imediată. Riscul poate fi crescut când acidul acetilsalicilic este administrat concomitent; cu toate acestea nu a fost dovedită o relaţie de cauzalitate. Dacă este prezentă vărsătură persistentă, aceasta poate fi un semn al sindromului Reye.

Pacienţii cu astm bronşic, afecţiuni bronhobstructive cronice, alergie la polen, rinită alergică sau polipi nazali pot reacţiona la analgezicele nesteroidiene prin atacuri de astm bronşic, inflamaţii localizate ale pielii sau mucoaselor (edem Quincke) sau prin urticarie mai frecvent decât alţi pacienţi.

Datorită inhibării agregării plachetare, acidul acetilsalicilic poate produce o tendinţă crescută de sângerare în timpul şi după intervenţiile chirurgicale (inclusiv intervenţiile minore cum sunt extracţiile dentare). Pacienţii care au suferit intervenţii chirugicale trebuie să întrebe medicul privind utilizarea ASPIRIN PLUS C.

În concentraţii mici, acidul acetilsalicilic scade excreţia de acid uric putând declanşa criza de gută la pacienţii cu excreţie redusă de acid uric.

Pacienților care prezintă o predispoziţie pentru nefrolitiază calciu-oxalat sau nefrolitiază recurentă, se recomandă precauţie la administrarea de acid ascorbic.

ASPIRIN PLUS C conţine 933 mg sodiu pe un comprimat efervescent. A se lua în considerare de către pacienții cu o dietă controlată din punct de vedere al sodiului. Datorită conţinutului în acid ascorbic a ASPIRIN PLUS C se recomandă prudenţă la pacienţii cu diabet zaharat, deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază (G6PD) deoarece poate induce hemoliză sau anemie hemolitică. .

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Acid acetilsalicilic
Asocieri contraindicate

Este contraindicată asocierea acidului acetilsalicilic cu metotrexatul utilizat în doze ≥ 15 mg/săptămână, datorită creşterii toxicităţii hematologice a metotrexatului (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul renal al metotrexatului şi salicilaţii deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele plasmatice).

Asocieri care necesită precauţie, cu: - metotrexatul utilizat în doze < 15 mg/săptămână (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul renal al metotrexatului şi salicilaţii deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele plasmatice); - anticoagulantele, de exemplu cumarinice, heparine - risc hemoragic crescut datorită inhibării de către acidul acetilsalicilic a funcţiei plachetare, leziunilor mucoasei gastro - duodenale şi deplasării anticoagulantelor orale de pe locurile de legare de proteinele plasmatice; - alte antiinflamatoare nesteroidiene în combinaţie cu salicilaţi în doze mari ( 3 g pe zi) - risc crescut de ulcer şi hemoragii gastro - intestinale datorită efectului sinergic; - uricozuricele cum sunt benzbromarona, probenecidul - scăderea efectului uricozuric (competiţie la nivelul eliminării tubulare renale a acidului uric); - digoxina - creşterea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei datorită scăderii excreţiei renale; - antidiabeticele, cum sunt insulina, sulfonilureele - potenţarea efectului de scădere a glicemiei la doze mari de acid acetilsalicilic, datorită acţiunii hipoglicemiante a acidului acetilsalicilic şi deplasării sulfonilureei de pe locurile de legare de proteinele plasmatice; - sulfamidele şi combinaţiile sulfonamidice, de exemplu sulfametoxazol, trimetoprim; - tromboliticele sau alte antiplachetare, de exemplu, ticlopidina - risc hemoragic crescut; - diureticele - asocierea cu acidul acetilsalicilic în doze ≥ 3 g pe zi scade filtrarea glomerulară datorită scăderii sintezei renale de prostaglandine; - glucocorticoizii sistemici, cu excepţia hidrocortizonului utilizat ca terapie de substituţie în boala Addison - în timpul tratamentului cu glucocorticoizi scad concentraţiile plasmatice de salicilaţi datorită eliminării crescute a salicilaţilor de către glucocorticoizi, cu risc de supradozaj cu salicilaţi la întreruperea acestui tratament; - inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) - acidul acetilsalicilic la doze ≥ 3 g pe zi scade filtrarea glomerulară datorită inhibării prostaglandinelor vasodilatatoare; în plus, acidul acetilsalicilic scade efectul antihipertensiv; - acidul valproic - acidul acetilsalicilic creşte toxicitatea acidului valproic datorită deplasării sale de pe locurile de legare de proteinele plasmatice; - triiodotironina, un medicament pentru tratarea hipotiroidiei; - alcoolul - risc crescut de leziuni la nivelul mucoasei gastro-intestinale şi de creştere a timpului de sângerare, datorită efectelor aditive ale acidului acetilsalicilic şi alcoolului.

Acid ascorbic

Acidul ascorbic administrat concomitent cu deferoxamina poate crește concentrația de fier în țesuturi, în special în inimă, cauzând decompensare cardiacă. Acidul ascorbic influenţează acţiunea celorlalte vitamine. Vitamina A (retinol) şi vitamina C (acidul ascorbic) îşi stimulează reciproc biosinteza; acidul ascorbic şi vitamina E (tocoferol) se protejează reciproc faţă de acţiunea oxidanţilor, exercitându-şi astfel funcţiile lor biologice în condiţii favorabile; vitamina C influenţează favorabil acţiunea vitaminelor B. Pacienţilor cu deficite în absorbţia vitaminei B12, li se administrează cu prudenţă vitamina C, deoarece reduce conţinutul în vitamina B12 al alimentelor. La pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, acidul ascorbic reduce timpul de protrombină. Au fost raportate interacţiuni medicamentoase cu celuloza şi disulfiramul. Acidul ascorbic în doze mari (mai mult de 2 g/zi) poate modifica testele biologice pentru dozarea creatininei şi glucozei sanguine şi urinare. Ascorbatul nu numai că reduce agenţii care se utilizează în mod normal pentru testarea conţinutului în substanţe reducătoare, dar inactivează şi glucozoxidaza. Acidul ascorbic interferă cu determinările transaminazelor şi lactat dehidrogenazelor plasmatice. Concentraţiile plasmatice ale bilirubinei pot fi reduse de acidul ascorbic, astfel că prezenţa unei afecţiuni hepatice poate fi mascată.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Deoarece nu există date despre excreţia acidului ascorbic în laptele matern, se recomandă prudenţă atunci când medicamentul se administrează în timpul alăptării. În mai multe studii epidemiologice, utilizarea salicilaţilor în primele 4 luni de sarcină a fost asociată cu un risc crescut de malformaţii congenitale (cheilopalatoschizis, malformaţii cardiace). Aşa cum reiese dintr-un studiu prospectiv realizat pe 14800 perechi mamă-copil, administrarea acidului acetilsalicilic în doze terapeutice uzuale nu a fost asociată cu o incidenţă crescută a malformaţiilor congenitale. Salicilaţii trebuie administraţi în timpul primului sau celui de-al doilea trimestru de sarcină numai după o atentă evaluare a raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal. Dacă medicamentele care conţin acid acetilsalicilic sunt utilizate de către femei în perioada de concepţie, sau în timpul primului sau celui de-al doilea trimestru de sarcină, doza trebuie să fie cât mai mică şi durata tratamentului cât mai scurtă posibil.

Administrarea salicilaţilor în doze mari (> 300 mg pe zi) în ultimele trei luni de sarcină, poate determina prelungirea perioadei de gestaţie, închiderea prematură a canalului arterial şi inhibarea contracţiilor uterine. De asemenea, favorizează hemoragiile atât la mamă cât şi la făt.

În timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, toţi inhibitorii sintezei de prostaglandină pot expune fătul la: - toxicitate cardiopulmonară (cu închiderea prematură a ductului arterial şi hipertensiune pulmonară); - disfuncţie renală, care poate progresa la insuficienţă renală cu oligohidroamnioză; Sinteza inhibitorilor de prostaglandine pot expune mama şi copilul, la sfârşitul sarcinii, la: - posibila prelungire a timpului de sângerare, un efect anti-agregare care poate apărea chiar după administrarea unor doze foarte mici; - inhibarea contracţiilor uterine care provoacă întârzierea sau prelungirea travaliului.

În consecinţă, acidul acetilsalicilic este contraindicat în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.

Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mari (> 300 mg pe zi) cu puţin timp înaintea naşterii poate provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri. Nu există studii la animalele de laborator privind teratogenitatea acidului ascorbic. Deşi acidul ascorbic traversează bariera fetoplacentară, nu a fost raportată toxicitate fetală după administrarea dozelor recomandate; totuşi, dozele foarte mari administrate pe toată perioada sarcinii pot produce afectare fetală.

Alăptarea

Salicilaţii şi metaboliţii lor se excretă în cantităţi mici în laptele matern. Deoarece, până în prezent, după administrarea ocazională la mamă nu s-au observat reacţii adverse la sugar, întreruperea alăptării nu este necesară. Totuşi, în cazul utilizării regulate sau a administrării de doze mari, alăptarea trebuie întreruptă cât mai curând.

Acidul ascorbic poate fi administrat în timpul sarcinii dacă se respectă dozele recomandate.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

ASPIRIN PLUS C nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Acid acetilsalicilic

Tulburări gastrointestinale - dureri abdominale, pirozis, greaţă, vărsături; - hemoragii gastro-intestinale manifeste (hematemeză, melenă) sau oculte care pot produce anemie feriprivă; aceste hemoragii sunt mai frecvente la doze mari; - ulcer gastro-duodenal complicat, în anumite cazuri, cu perforaţie, cu testele de laborator şi semnele clinice confirmate.

S-au descris cazuri izolate de tulburări ale funcţiei hepatice (creşterea transaminazelor), renale şi hipoglicemie.

Tulburări ale sistemului nervos

De obicei, ameţeala şi tinitusul reprezintă simptome ale supradozajului.

Tulburări hematologice şi limfatice

Datorită efectului asupra agregării plachetare, acidul acetilsalicilic poate fi asociat cu un risc crescut de sângerare. Au fost observate hemoragii precum hemoragie perioperatorie, epistaxis, sângerări urogenitale, sângerări gingivale. Rar şi foarte rar au fost raportate sângerări serioase, precum hemoragia tractului gastro-intestinal, hemoragie cerebrală (mai ales la pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată şi/sau la administrarea concomitentă de agenţi antihemostatici), care în cazuri izolate pot pune viaţa în pericol.

Hemoragiile pot duce la anemie post-hemoragică feriprivă acută şi cronică având testele de laborator şi semnele clinice precum astenie, paloare, hipoperfuzie.

Tulburări ale sistemului imunitar

Urticarie, erupții cutanate, edem, prurit, rinite, congestie nazală, astm bronşic, stop cardio-respirator şi foarte rar, reacţii severe precum reacţii anafilactice.

Au fost raportate hemoliză și anemie hemolitică la pacienții cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD).

Au fost raportate reacţii adverse foarte rare de insuficiență renală și insuficiență renală acută.

Acid ascorbic

La doze mari (>1 g), pot să apară tulburari digestive (pirozis şi diaree) sau urinare (precipitarea calculilor de uraţi, cisteină şi/sau oxalaţi). La pacienţii cu deficit de G6PD, doze mari de acid ascorbic pot provoca hemoliza.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Riscul de supradozaj (supradozaj terapeutic sau accidental, frecvent) există îndeosebi la vârstnici şi copii mici, cu potenţial letal.

Riscul de intoxicaţie cu salicilaţi (> 100 mg/kg/zi mai mult de 2 zile) poate rezulta prin intoxicaţie cronică cu potenţial de a pune viaţa în pericol, intoxicaţii acute (supradozaj), variind de la ingestii accidentale la copii la intoxicaţii accidentale.

Supradozaj cronic

Intoxicația cronică ușoară apare, de obicei, în cazul ingerării repetate de doze mari.

În caz de supradozaj cronic au fost observate următoarele simptome: amețeală, vertij, tinnitus, hipoacuzie, cefalee, transpirație, greață și vărsături, confuzie, care pot fi controlate prin reducerea dozei. Tinitus poate apărea la concentraţii plasmatice de 150-300 micrograme/ml. Evenimentele adverse grave apar la concentraţii plasmatice mai mari de 300 micrograme/ml.

Supradozaj sever

În acest caz au fost observate următoarele simptome: febră, hiperventilaţie, cetoacidoză, alcaloză respiratorie, acidoză metabolică, comă, şoc cardiovascular, insuficienţă respiratorie, hipoglicemie severă. În intoxicaţiile foarte grave (cu potenţial de evoluţie letal), decesul se produce prin insuficienţă respiratorie. Caracteristica principală a intoxicaţiei acute cu salicilaţi este dezechilibrul acido-bazic sever, care poate varia în funcţie de vârstă şi severitatea intoxicaţiei. Cea mai frecventă manifestare la copii este acidoza metabolică. Severitatea intoxicaţiei nu poate fi estimată utilizând doar concentraţia plasmatică. Absorbţia acidului acetilsalicilic poate fi întârziată datorită golirii gastrice reduse, formării de concreţiuni în stomac, sau ingerării medicamente gastrorezistente.

Tratamentul necesită: - transfer imediat în secţia de terapie intensivă; - efectuarea de lavaj gastric; - administrarea de cărbune medicinal activat; - monitorizarea echilibrului acido-bazic; - diureză alcalină pentru a obţine un pH urinar între 7,5 - 8, având în vedere o diureză alcalină forţată atunci când concentraţia plasmatică a salicilaţilor este mai mare de 500 mg/l (3,6 mmol/l) la adulţi sau 300 mg/l (2,2 mmol/l) la copii; - posibilitatea realizării hemodializei în caz de supradozaj sever; - substituţie lichidiană; - tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.

Cazuri izolate de supradozaj acut şi cronic cu acid ascorbic sunt raportate în literatura de specialitate.

Supradozajul acidului ascorbic poate duce la hemoliză oxidativă la pacienţii cu deficit de dehidrogenază glucoză-6-fosfat, coagulare intravasculară diseminată, şi valori serice şi urinare semnificativ mai mari de oxalat. Concentraţia crescută de oxalat s-a dovedit a duce la precipitarea oxalatului de calciu la pacienţii dializaţi. În plus, există mai multe raportări care au arătat că dozele mari de vitamina C pot provoca precipitarea oxalatului de calciu, cristalizarea oxalatului de calciu în urină la pacienţii care au o predispoziţie pentru agregarea cristalelor, nefropatie tubulointerstiţială, şi insuficienţă renală acută, ca urmare a cristalizării oxalatului de calciu.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, acid salicilic şi derivaţi, combinaţii, excluzând psihoanaleptice codul ATC: N02BA51.

Acid acetilsalicilic

Acidul acetilsalicilic este un analgezic, antiinflamator şi antipiretic din grupa salicilaţilor. Acidul acetilsalicilic în doze medii are acţiune analgezică şi antipiretică, atribuite inhibării ciclooxigenazei, cu diminuarea sintezei de prostaglandine. Acţiunea analgezică se exercită la nivelul sistemului nervos central, mai puţin la nivelul nocicepţiei periferice. Acţiunea antipiretică se exercită la nivelul hipotalamusului şi constă în normalizarea reglajului centrului termoregulator, afectat de pirogeni. Dozele mari de acid acetilsalicilic (3 - 4 g pe zi) au acţiune antiinflamatorie. În doze mici, acidul acetilsalicilic are acţiune antiagregantă plachetară de lungă durată, prin inactivarea ireversibilă a ciclooxigenazei, cu blocarea consecutivă a tromboxanului.

Acid ascorbic

Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile. Funcţiile biologice ale acidului ascorbic sunt numeroase. Domeniul său de activitate este atât de larg, încat se poate aprecia că nu există proces fiziologic sau metabolic esenţial la care să nu participe. Deşi influenţează numeroase procese enzimatice, acidul ascorbic nu îndeplineşte în ţesuturi un rol enzimatic tipic, având funcţii de substrat, cofactor, transportor etc. Vitamina C intervine în procesele metabolice, în reacţii de oxido-reducere, în biogeneza substanţei celulare şi a colagenului, a carnitinei şi a catecolaminelor. Prin proprietăţile reducătoare şi capacitatea sa de a forma chelaţi, vitamina C intervine în metabolismul mineral, având o deosebită importanţă în procesul absorbţiei, circulaţiei şi distribuţiei ionilor metalici la nivel tisular. Acidul ascorbic are un rol important în metabolismul histaminei şi are rol de modulator în biosinteza prostaglandinelor. Vitamina C este implicată în funcţiile imunologice şi antibacteriene ale leucocitelor, prin creşterea mobilităţii lor şi protejarea membranei leucocitare faţă de agenţii antioxidanţi. Acidul ascorbic intervine în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor, favorizează depunerea calciului în oase şi vindecarea fracturilor, creşte rezistenţa capilarelor şi grăbeşte vindecarea plăgilor; măreşte rezistenţa la infecţii a organismului.

Acidul ascorbic, vitamina hidrosolubilă , este parte a unui sistem de protecţie a organismului împotriva radicalilor de oxigen şi altor oxidanţi de origine endogenă și exogenă care joacă, de asemenea, un rol special în cadrul procesului inflamator și în funcţia leucocitară.

Atât experimentele in vitro cât și in vivo indică faptul că acidul ascorbic are un efect pozitiv asupra răspunsului imun leucocitar.

Acidul ascorbic este esenţial pentru sinteza substanţei de bază intracelulară (muco-polizaharide), care, împreună cu fibrele de colagen, este responsabilă pentru rezistenţa pereţilor capilarelor.

Adăugarea acidului ascorbic la acidul acetilsalicilic aduce beneficii referitor la reacţiile gastro- intestinale şi ale stresului oxidativ. Aceste beneficii au ca rezultat un profil de tolerabilitate îmbunătăţit pentru acidul ascorbic în combinaţie cu acidul acetilsalicilic, comparativ cu acidul acetilsalicilic.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Acid acetilsalicilic

După administrare orală, acidul acetilsalicilic este absorbit rapid şi complet din tractul gastro- intestinal. În timpul absorbţiei şi după, acidul acetilsalicilic este transformat în principalul său metabolit activ, acidul salicilic. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 10 - 20 minute de la administrare pentru acidul acetilsalicilic, respectiv după 0,3-2 ore pentru acidul salicilic.

Atât acidul acetilsalicilic cât şi acidul salicilic se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice şi se distribuie rapid în tot organismul. Acidul salicilic se excretă în laptele matern şi traversează bariera feto-placentară.

Acidul salicilic se elimină în principal prin metabolizare hepatică, cu formare de acid saliciluric, glucuronidă salicil fenolică, salicil-acil glucuronidă, acid gentizic şi acid gentizuric. Cinetica eliminării acidului salicilic este dependentă de doză, deoarece metabolismul este limitat de capacitatea enzimelor hepatice. Ca urmare, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază între 2 - 3 ore după doze mici până la 15 ore în cazul dozelor mari. Acidul salicilic şi metaboliţii săi sunt excretaţi în principal prin rinichi.

Acid ascorbic

Acidul ascorbic se absoarbe bine din tubul digestiv la persoanele sănătoase.

Absorbţia este diminuată la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. La nivel intestinal, absorbţia de vitamina C se realizează împotriva gradientului de concentraţie, prin intermediul unui sistem de transport specific (transport activ). În cazul administrării unor doze mari de vitamina C, absorbţia intestinală se realizează prin transport pasiv (difuzie). Capacitatea maximă de absorbţie intestinală este de 1200 mg în 24 de ore, la o doza de 3 g/zi. Concentraţia plasmatică fiziologică este de 0,7-1 g/100 ml. Nu este depozitat în organism, fiind necesar un aport exogen continuu. Acidul ascorbic se întâlneşte în majoritatea ţesuturilor şi organelor, dar mai ales în leucocite, glandele endocrine şi în hepatocite. S-a demonstrat ca vitamina C traversează bariera fetoplacentară; prin urină se elimină atât acidul ascorbic nemodificat cât şi metaboliţii săi: acidul L(-)-dehidroascorbic, acidul 2,3-dioxo-L-gluconic şi acidul oxalic, în proporţii variabile. La un aport zilnic normal de vitamina C (60-100 mg), principalul metabolit ce se regăseşte în urina adultului sănătos este acidul oxalic (30-50) mg).

După administrarea pe cale orală, acidul ascorbic este absorbit în intestin prin sistemul de transport activ Na+- dependent, cel mai eficient în intestinul proximal. Absorbţia nu este proporţională cu doza; deoarece doza zilnică orală este crescută, concentraţia de acid ascorbic în plasmă și alte fluide ale corpului nu creşte proporţional, ci tinde să atinga o limită superioară.

Acidul ascorbic este filtrat glomerular și reabsorbit la nivelul tubului proximal printr-un proces activ

Na+-dependent. Metaboliții principali excretați prin urină sunt acidul oxalic și diketogulonic.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Acid acetilsalicilic

Profilul preclinic de siguranţă al acidului acetilsalicilic este bine documentat. În studiile la animale, salicilaţii au produs leziuni renale dar nu şi alte leziuni organice. Studiile efectuate nu au evidenţiat potenţial mutagen sau carcinogen al acidului acetilsalicilic.

Acid ascorbic

Nu sunt disponibile.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Citrat monosodic

Hidrogenocarbonat de sodiu

Carbonat de sodiu

Acid citric

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 5 plicuri multistratificate din hârtie/PE/Al/surlin a câte 2 comprimate efervescente.

Cutie cu 10 plicuri multistratificate din hârtie/PE/Al/surlin a câte 2 comprimate efervescente.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

BAYER S.R.L.

Șos. București-Ploiești nr. 1A, clădire B, etaj 1

Sector 1, 013681 București, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

9247/2016/01 - cutie cu 5 plicuri multistratificate a câte 2 comprimate efervescente 9247/2016/02 - cutie cu 10 plicuri multistratificate a câte 2 comprimate efervescente

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data ultimei reînnoiri a autorizației: August 2016.

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Martie, 2021