ARTESYD 25mg comprimate prospect medicament

Artesyd 25 mg comprimate

Fiecare comprimat conţine tetrabenazină 25 mg.

Fiecare comprimat conţine lactoză monohidrat 64,05 mg, corespunzător cu lactoză 60,8 mg (vezi pct. 4.4).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimat.

Comprimate rotunde, de culoare galbenă, cu dimensiuni de 7,0 x 2,8 mm, prevăzute cu o linie mediană pentru rupere pe una dintre feţe.

Comprimatul poate fi divizat în două părţi egale.

Artesyd este indicat pentru tratamentul tulburărilor motorii hiperkinetice din coreea Huntington.

Artesyd este, de asemenea, indicat pentru tratamentul diskineziei tardive moderate până lasevere care are efecte invalidante și/sau stânjenitoare din punct de vedere social, dacă:

- afecțiunea persistă în ciuda retragerii tratamentului antipsihotic

- retragerea medicației antipsihotice nu reprezintă o opțiune realistă

- afecțiunea persistă în ciuda unei reduceri a dozei medicației antipsihotice sau

- afecțiunea persistă în ciuda trecerii pe medicație antipsihotică atipică

Comprimatele sunt indicate pentru administrare orală. Tratamentul trebuie supravegheat de un medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor hiperkinetice.

Coreea Huntington

Dozele şi modul de administrare sunt individualizate pentru fiecare pacient şi, prin urmare, sunt oferite numai câteva recomandări.

Se recomandă o doză iniţială de 12,5 mg, administrată o dată până la de trei ori pe zi. Această doză poate fi crescută la interval de trei sau patru zile cu 12,5 mg până când se observă un efect optim sau până la apariţia unor fenomene de intoleranţă (sedare, parkinsonism, depresie).

Doza zilnică maximă este de 200 mg pe zi.

Dacă nu se observă nicio ameliorare în condiţiile administrării dozei maxime timp de şapte zile, este puţin probabil ca medicamentul să aducă vreun beneficiu pacientului dacă se creşte doza sau se prelungeşte durata de tratament.

Diskinezia tardivă

Doza inițială recomandată este de 12,5 mg/zi, titrată ulterior în funcție de răspuns. Administrarea tratamentului trebuie întreruptă dacă nu există un beneficiu clar sau dacă reacțiile adverse nu pot fi tolerate.

Nu au fost efectuate studii specifice la vârstnici, însă tetrabenazina a fost administrată la pacienţi vârstnici în doze standard fără să se înregistreze reacţii adverse. Reacţiile adverse asemănătoare bolii

Parkinson sunt relativ frecvente la aceşti pacienţi şi pot limita doza administrată.

Siguranţa şi eficacitatea utilizării la copii nu a fost încă stabilită. Nu sunt disponibile date.

Acest tratament nu este recomandat la copii.

La pacienţii cu insuficiență hepatică uşoară şi moderată se recomandă administrarea a jumătate din doza iniţială şi creşterea treptată uşoară a dozei. Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu au fost studiaţi; prin urmare, se recomandă precauţii suplimentare la aceşti pacienţi (vezi, de asemenea, pct. 4.4 și pct. 5.2).

Nu au fost efectuate studii la pacienţii cu insuficienţă renală. Se recomandă precauţie în cazul tratării acestor pacienţi.

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1

- Tetrabenazina poate bloca acţiunea rezerpinei. De aceea, aceste substanţe nu trebuie administrate concomitent.

- Utilizarea inhibitorilor de monoaminooxidază.

- Prezenţa sindromului hiperton-hipokinetic (parkinsonism).

- Depresie netratată sau tratată inadecvat. Pacienți cu comportament suicidar activ.

- Alăptare.

- Feocromocitom.

- Tumori dependente de prolactină, de exemplu neoplasm hipofizar sau mamar.

Doza de tetrabenazină trebuie titrată pentru a se determina doza cea mai adecvată pentru fiecare pacient.

Studiile in-vitro și in-vivo indică faptul că metaboliții α-HTBZ și β-HTBZ ai tetrabenazinei reprezintă substraturi pentru izoenzima CYP2D6 (vezi pct. 5.2). Prin urmare, cerințele de dozare pot fi influențate de statusul de metabolizare CYP2D6 al pacientului respectiv și de medicațiile concomitente care sunt inhibitori potenți ai izoenzimei CYP2D6 (vezi pct. 4.5).

Atunci când este prescris pentru prima oară, tratamentul cu tetrabenazină trebuie titrat lent pe durata a câteva săptămâni, pentru a permite identificarea unei doze care să reducă coreea și, pe de altă parte, să fie bine tolerat. Dacă reacția adversă nu se remite și nu este atenuată, trebuie să se aibă în vedere întreruperea tratamentului cu tetrabenazină.

După atingerea unei doze stabile, tratamentul trebuie să fie reevaluat periodic în contextul afecțiunilor preexistente ale pacientului și al medicațiilor concomitente ale acestuia (vezi pct. 4.5).

Tetrabenazina este un agent de depleţie a monoaminelor la nivel de sistem nervos central care poate determina simptome extrapiramidale şi, teoretic, poate cauza diskinezie tardivă la oameni.

Parkinsonism

Tetrabenazina poate induce parkinsonism și poate exacerba simptomele preexistente ale bolii

Parkinson. În acest caz, trebuie redusă doza și trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului cu tetrabenazină în cazul în care reacția nu se remite.

Sedare și somnolență

Sedarea este cea mai frecventă reacție adversă limitativă pentru doză pe care o dă tetrabenazina.

Pacienții trebuie sfătuiți să fie precauți în ceea ce privește efectuarea activităților care necesită vigilență mentală, de exemplu operarea unui vehicul motorizat sau a unui utilaj periculos, până când ajung la doza de întreținere a tratamentului cu tetrabenazină și cunosc felul cum îi afectează medicamentul.

Au fost descrise cazuri de sindrom neuroleptic malign în cazul utilizării tetrabenazinei și după retragerea bruscă a tratamentului.

Sindromul neuroleptic malign este o complicație rară a tratamentului cu tetrabenazină. Sindromul neuroleptic malign apare, de cele mai multe ori, precoce în cursul tratamentului, ca răspuns la modificările dozei sau după un tratament de lungă durată. Principalele simptome ale acestei afecţiuni sunt modificări ale statusului mental, rigiditate, hipertermie, tulburări vegetative (transpiraţie şi fluctuaţii ale tensiunii arteriale) şi valori crescute ale concentraţiei de creatinfosfokinază. Dacă există suspiciunea de sindrom neuroleptic malign, trebuie oprită imediat administrarea de tetrabenazină şi să fie iniţiat tratamentul adecvat.

Tetrabenazina cauzează o mică prelungire (de cel mult 8 msec) a intervalului QT corectat.

Tetrabenazina trebuie utilizată cu precauţie în asociere cu alte medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QTc şi la pacienţii cu sindrom QT prelungit congenital şi la cei cu aritmii cardiace în antecedente (vezi pct. 4.5).

Depresie/Suicidalitate

Tetrabenazina poate cauza depresie sau poate agrava depresia preexistentă. Au fost raportate cazuri de ideație suicidară și comportament suicidar la pacienții care utilizau acest medicament. Trebuie să se procedeze cu deosebită precauție în cazul tratării pacienților cu antecedente de depresie sau de tentative de suicid ori ideație suicidală (vezi pct. 4.3). Pacienții trebuie să fie monitorizați îndeaproape pentru a detecta apariția unor asemenea reacții adverse. Pacienții și cei care le acordă îngrijire trebuie să fie informați asupra riscurilor și să fie instruiți să raporteze imediat medicului orice motive de îngrijorare în acest sens.

Dacă apare depresia sau ideația suicidară, aceasta poate fi controlată prin reducerea dozei de tetrabenazină și/sau inițierea tratamentului antidepresiv. Dacă depresia sau ideația suicidară este profundă sau persistentă, trebuie să fie luată în considerare întreruperea tratamentului cu tetrabenazină și inițierea tratamentului antidepresiv.

Există un risc de apariție sau agravare a furiei și comportamentului agresiv la pacienții care utilizează tetrabenazină având antecedente de depresie sau alte afecțiuni psihice.

Inhibitorii MAO sunt contraindicați (vezi pct. 4.3) și tratamentul cu aceștia trebuie oprit cu 14 zile înainte de începerea tratamentului cu tetrabenazină.

Acatizia, neliniștea și agitația

Pacienții care utilizează tetrabenazină trebuie să fie monitorizați din punct de vedere al prezenței simptomelor extrapiramidale și acatiziei, precum și pentru semne și simptome de neliniște și agitație, acestea putând fi indicatorii pentru dezvoltarea acatiziei. Dacă un pacient dezvoltă acatizie, doza de tetrabenazină trebuie redusă. La unii dintre pacienți poate fi necesară oprirea tratamentului.

Tetrabenazina poate induce hipotensiune posturală la doze terapeutice. Acest lucru trebuie luat în considerare la pacienții care pot fi vulnerabili la hipotensiunea arterială sau la efectele acesteia.

Trebuie luată în considerare monitorizarea semnelor vitale în poziție șezând la pacienții care sunt vulnerabili la hipotensiune arterială.

Tetrabenazina crește concentrațiile plasmatice ale prolactinei la om. În urma administrării dozei de 25 mg la voluntari sănătoși, valorile plasmatice maxime ale prolactinei au crescut de 4 până la 5 ori.

Experimentele prin cultură tisulară indică faptul că aproximativ o treime din neoplasmele de sân la om sunt dependente de prolactină in-vitro, un factor de importanță potențială atunci când se ia în considerare instituirea tratamentului cu tetrabenazină la un pacient la care a fost detectat anterior un neoplasm de sân. Cu toate că amenoreea, galactoreea, ginecomastia și impotența pot fi cauzate de concentrații plasmatice crescute ale prolactinei, semnificația clinică a concentrațiilor plasmatice crescute ale prolactinei este necunoscută la majoritatea pacienților.

Creșterea cronică a valorilor plasmatice ale prolactinei (deși nu a fost evaluată în cadrul programului de dezvoltare a tetrabenazinei) a fost asociată cu valorile scăzute ale estrogenului și riscul crescut de osteoporoză. Dacă există o suspiciune clinică de hiperprolactinemie simptomatică, trebuie efectuate analize de laborator adecvate și trebuie să se ia în considerare întreruperea tratamentului cu tetrabenazină.

Legarea de țesuturi cu conținut de melanină

Întrucât tetrabenazina sau metaboliții acesteia se leagă de țesuturile cu conținut de melanină, acestea se pot acumula, în timp, la nivelul acestor țesuturi. Astfel, apare posibilitatea ca tetrabenazina să cauzeze toxicitate la nivelul acestor țesuturi, prin utilizare îndelungată. Relevanța clinică a legării tetrabenazinei la țesuturile cu conținut de melanină nu este cunoscută.

Deși nu există recomandări specifice privind controalele oftalmologice periodice, prescriptorii trebuie să aibă în vedere posibilitatea unor reacții la nivel ocular în urma expunerii pe termen lung.

Artesyd trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.2).

Interacțiunile medicamentoase, intoleranța la lactoză

Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Siguranţa şi eficacitatea utilizării tetrabenazinei la copii nu a fost încă stabilită.

Tetrabenazina nu trebuie să fie administrată concomitent cu rezerpina sau inhibitorii MAO.

Levodopa trebuie administrată cu precauţie în prezența Artesyd.

Trebuie luată în considerare posibilitatea unor efecte sedative aditive atunci când tetrabenazina este utilizată în combinație cu depresive ale SNC (incluzând alcool, neuroleptice, hipnotice și opioide).

Există posibilitatea unei depleții semnificative de dopamină în cazul administrării tetrabenazinei concomitent cu medicamente neuroleptice (de exemplu haloperidol, clorpromazină, metoclopramidă etc.), iar pacienții trebuie să fie monitorizați clinic pentru a detecta dezvoltarea parkinsonismului. A fost observat sindromul neuroleptic malign în cazuri izolate.

Utilizarea concomitentă a tetrabenazinei cu medicamente antihipertensive și beta-blocanți poate crește riscul de hipotensiune ortostatică.

Nu au fost efectuate studii de interacțiune cu tetrabenazina în condiții in-vivo, enzimele metabolizante fiind parțial necunoscute. Studiile in-vitro indică faptul că tetrabenazina poate fi un inhibitor al izoenzimei CYP2D6 şi, prin urmare, poate determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale medicamentelor metabolizate pe calea izoenzimei CYP2D6.

Studiile in-vitro și in-vivo indică faptul că metaboliții α-HTBZ și β-HTBZ ai tetrabenazinei reprezintă substraturi pentru izoenzima CYP2D6. Inhibitorii izoenzimei CYP2D6 (de exemplu fluoxetină, paroxetină, terbinafină, moclobemidă şi chinidină) pot determina creşterea concentraţiilor plasmatice ale metaboliților activi α-HTBZ și β-HTBZ, motiv pentru care trebuie administraţi concomitent cu precauţie. Poate fi necesară o reducere a dozei de tetrabenazină.

Tetrabenazina trebuie utilizată cu precauţie în asociere cu medicamente despre care se cunoaşte că prelungesc intervalul QTc, incluzând medicamente antipsihotice (de exemplu clorpromazină, tioridazină), antibiotice (de exemplu gatifloxacină, moxifloxacină) şi medicamente antiaritmice din clasele IA şi III (de exemplu chinidină, procainamidă, amiodaronă, sotalol).

Studiile la animale sunt insuficiente în ceea ce priveşte efectele asupra sarcinii, dezvoltării embriofetale, naşterii sau dezvoltării postpartum (vezi pct. 5.3).Nu există date adecvate privind utilizarea tetrabenazinei la gravide, iar riscurile potenţiale la om nu sunt cunoscute. Tetrabenazina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care niciun alt tratament nu este disponibil.

Tetrabenazina este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3). În cazul în care tratamentul cu tetrabenazină este necesar, alăptarea trebuie oprită.

În cadrul studiilor cu tetrabenazină efectuate la animale nu au apărut dovezi de existență a unor efecte asupra sarcinii sau supraviețuirii in-utero. A fost înregistrată creșterea lungimii ciclului estral la femele și o întârziere în fertilitate (vezi pct. 5.3).

Pacienţii trebuie informaţi că tetrabenazina poate provoca somnolenţă şi, prin urmare, le poate afecta capacitatea de a efectua acţiuni care necesită anumite abilităţi (capacitatea de a conduce vehicule, folosirea utilajelor etc.), în măsură diferită, în funcţie de doză şi susceptibilitatea individuală.

Următoarele reacţii adverse sunt grupate în funcţie de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe şi frecvenţele de apariţie:

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10)

Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100)

Rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000)

Foarte frecvente: depresie

Frecvente: anxietate, insomnie, confuzie

Foarte frecvente: somnolență (la doze mai mari), simptome asemănătoare sindromului Parkinson (la doze mai mari)

Mai puţin frecvente: alterare a gradului de conştienţă

Rare: sindrom neuroleptic malign (SNM) (vezi pct. 4.4)

Frecvente: hipotensiune arterială

Frecvente: disfagie, greaţă, vărsături, diaree, constipaţie rebelă

Mai puţin frecvente: simptome extrapiramidale severe, incluzând rigiditate musculară, tulburări vegetative

Foarte rare: leziuni musculo-scheletice

Mai puţin frecvente: hipotermie

Pentru următoarele reacţii adverse nu se poate estima incidenţa din datele disponibile:

Tulburări psihice: dezorientare, nervozitate

Tulburări ale sistemului nervos: ataxie, acatizie, distonie, ameţeli, amnezie

Tulburări vasculare: brahicardie, durere epigastrică, xerostomie, hipotensiune ortostatică

Tulburări ale aparatului genital şi sânului: ciclu menstrual neregulat

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacție adversă suspectată prin intermediul:

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497 e-mail: adr@anm.ro

Semnele şi simptomele de supradozaj pot să includă distonie, criză oculogiră, greață, vărsături, diaree, confuzie, halucinații, somnolenţă, transpiraţii, hipotensiune arterială, hipotermie, înroșire și tremor.

Tratamentul este simptomatic.

Tratamentul trebuie să constea în acele măsuri generale care sunt adoptate pentru gestionarea situațiilor de supradozaj cu orice medicament activ asupra SNC. Se recomandă instituirea de măsuri generale de suport şi tratament simptomatic. Trebuie monitorizate ritmul cardiac şi semnele vitale. În cadrul gestionării cazurilor de supradozaj, trebuie să fie avută întotdeauna în vedere posibilitatea unei implicări medicamentoase multiple. Medicul trebuie să ia în considerare contactarea unui centru toxicologic pentru stabilirea tratamentului în orice caz de supradozaj.

Grupa farmacoterapeutică: alte medicamente pentru sistemul nervos, codul ATC: N07XX06

Tetrabenazina este un derivat sintetic al benzilchinolizinei, care cauzează depleție de dopamină și alte monoamine la nivelul sistemului nervos central.

Studiile la animale au arătat faptul că tetrabenazina perturbă metabolizarea aminelor biogene, de exemplu a serotoninei şi noradrenalinei, şi că această acţiune a sa se limitează la nivel cerebral. Se presupune că acest efect al tetrabenazinei asupra aminelor din creier explică efectele sale clinice asupra creierului.

Tetrabenazina inhibă recaptarea monoaminelor în terminaţiile neuronilor presinaptici ai sistemului nervos central. Aceasta determină depleţie de monoamine, inclusiv dopamină. Depleţia de dopamină determină hipokinezie, conducând la o reducere a severităţii coreei.

Tetrabenazina inhibă recaptarea monoaminelor în terminaţiile sinaptice prin legarea reversibilă şi de scurtă durată de transportorul vezicular de monoamină (TVMA). TVMA2 transportă monoaminele în special în neuronii periferici și centrali, în timp ce TVMA1 reglează transportul în ţesuturile cromafine periferice. Tetrabenazina are o afinitate mai mare pentru TVMA2 decât pentru TVMA1. Astfel, tetrabenazina are un efect periferic scurt, aproape nul.

Absorbţie/Distribuţie

Tetrabenazina este absorbită rapid şi complet după administrarea pe cale orală. Absorbția acesteia nu este afectată de ingestia de alimente.

Testele clinice au arătat că o doză unică de tetrabenazină este supusă unui grad înalt de absorbție (≥ 75%) din tractul gastrointestinal.

Concentrațiile plasmatice ale tetrabenazinei scad rapid, cu un timp de înjumătățire de 1,9 ore.

Tetrabenazina are o biodisponibilitate scăzută şi variabilă (între 4,9% și 6%). Se pare că este metabolizată în proporţie crescută la primul pasaj hepatic. Metaboliții majori, alfa-dihidrotetrabenazina (α-HTBZ) și β-dihidrotetrabenazina (ß-HTBZ) se formează prin reducere.

Metaboliții primari α-HTBZ și ß-HTBZ sunt metabolizați în principal de enzima hepatică 2D6 a citocromului P450. Inhibitorii izoenzimei CYP2D6 pot crește concentrația plasmatică a acestor metaboliți.

Tetrabenazina este eliminată în cea mai mare parte în formă metabolizată, prin urină (numai 2,1% din cantitatea de tetrabenazină se excretă în formă nemodificată prin urină).

După administrarea unei doze unice de tetrabenazină cuprinsă între 12,5 și 50 mg, concentrația plasmatică maximă și aria de sub curbă au crescut direct proporțional cu doza, ceea ce indică o cinetică liniară.

Insuficienţa hepatică uşoară şi moderată crește expunerea şi prelungește timpii de înjumătăţire ai tetrabenazinei şi hidroxitetrabenazinei (date obținute la 4 pacienţi cu scor Child Pugh 5-6 şi 1 pacient cu scor Child Pugh 9). Insuficienţa hepatică severă nu a fost studiată.

În studiile privind toxicitatea după doze repetate, efectele observate la administrarea orală de tetrabenazină au fost legate de depleţia depozitelor centrale de monoamine. Simptome frecvente au fost hipoactivitate, letargie, strabism sau închiderea ochilor. S-au observat efecte farmacologice primare, de exemplu sedare şi au fost considerate limitatoare ale dozei.

Potenţialul genotoxic al tetrabenazinei a fost studiat utilizând o serie de teste convenţionale. In-vitro, tetrabenazina nu a determinat mutaţii punctiforme, dar a determinat aberaţii cromozomiale la nivelul celulelor ovariene de hamster chinezesc, numai la concentraţii citotoxice. Tetrabenazina nu a fost genotoxică într-un test in-vivo privind aberaţiile cromozomiale; cu toate acestea, nu au fost efectuate studii de carcinogenitate.

În cadrul unui studiu de fertilitate și dezvoltare embrionară precoce la expuneri sistemice de nivel mai mic decât în cazul celor observate clinic, nu au apărut dovezi de existență a unor efecte asupra sarcinii sau supraviețuirii in-utero la șobolan. La femelele de șobolan a crescut lungimea ciclurilor estrale și a apărut o întârziere în fertilitate. Funcția reproductivă nu a fost afectată la șobolanii masculi.

Tetrabenazina nu a fost embriotoxică sau teratogenică la iepure; cu toate acestea, expunerea sistemică observată a fost mai mică decât cea observată clinic. De asemenea, efectele embriotoxice şi teratogene potenţiale au fost insuficient studiate la şobolan. În cadrul unui studiu peri/postnatal la şobolan, s-a observat o mortalitate neonatală crescută, a cărei cauză este necunoscută.

Amidon de porumb pregelatinizat

Lactoză monohidrat

Talc

Oxid galben de fer E172

Stearat de magneziu

Nu este cazul.

3 ani

A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la temperaturi peste 25oC.

Flacon pentru comprimate alb, rotund, din polietilenă de înaltă densitate (PEÎD), cu capac cu filet din polipropilenă (PP), securizat împotriva deschiderii de către copii, cu sigiliu anti-efracție, cu desicant încorporat.

Artesyd este disponibil în ambalaje de 42 și 112 comprimate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Fără cerinţe speciale.

AOP Orphan Pharmaceuticals AG

Wilhelminenstraße 91/II f 1160 Viena

Austria

9327/2016/01-02

Data primei autorizări - Septembrie 2016

Octombrie 2018