APIDRA 100U/ml soluție injectabilă în pen preumplut AVENTIS - prospect medicament

A10AB06 insulină glulizină

Medicamentul APIDRA 100U/ml conține substanța insulină glulizină , cod ATC A10AB06 - Tract digestiv și metabolism | Insuline și analogi | Insuline și analogi cu acțiune rapidă .

Date generale despre APIDRA 100U/ml AVENTIS

Substanța: insulină glulizină

Data ultimei liste de medicamente: 01-06-2024

Codul comercial: W52538004

Concentrație: 100U/ml

Forma farmaceutică: soluție injectabilă în pen preumplut

Volum ambalaj: 3 ml

Prezentare produs: cutie x5 stilouri injectoare (pen-uri) preumplute (solostar) x3ml sol inj

Tip produs: original

Preț: 139.47 RON

Restricții eliberare rețetă: P-RF - Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală care se reține în farmacie (nu se reînnoiește).

Autorizația de Punere pe Piață (APP)

APP producător: SANOFI - AVENTIS DEUTSCHLAND GMBH - GERMANIA

APP deținător: SANOFI - AVENTIS DEUTSCHLAND GMBH - GERMANIA

Număr APP: 285/2006/04

Valabilitate: 2 ani; dupa prima utilizare: 4 saptamani

Alte substanțe medicamentoase din aceeași grupă farmaceutică cu insulină glulizină

Listele de compensare pentru APIDRA 100U/ml AVENTIS

PNS 5 (C2) - Diabet zaharat

Preț

Coplată

Plată pacient

139.47 RON

139.47 RON

0.00 RON

Conținutul prospectului pentru medicamentul APIDRA 100U/ml soluție injectabilă în pen preumplut AVENTIS

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml conţine insulină glulizin 100 Unităţi (echivalent cu 3,49 mg).

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Fiecare flacon conţine soluţie injectabilă 10 ml, echivalent cu 1000 Unităţi.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Fiecare cartuş conţine soluţie injectabilă 3 ml, echivalent cu 300 Unităţi.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Fiecare stilou injector (pen) conţine soluţie injectabilă 3 ml, echivalent cu 300 Unităţi.

Insulina glulizin este produsă prin tehnologia ADN-ului recombinant din Escherichia coli.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Soluţie injectabilă în flacon

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Soluţie injectabilă în cartuş

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Soluţie apoasă, incoloră, limpede

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul diabetului zaharat la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 6 ani sau peste, atunci când este necesar tratamentul cu insulină.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Potenţa acestui preparat este exprimată în unităţi. Aceste unităţi sunt valabile exclusiv pentru Apidra şi nu sunt identice cu UI sau unităţile utilizate pentru a exprima potenţa altor analogi de insulină (vezi pct. 5.1). Apidra trebuie utilizată în regimuri terapeutice care includ o insulină cu durată de acţiune intermediară sau prelungită sau analogi de insulină bazală şi poate fi utilizată în asociere cu medicamente antidiabetice orale.

Doza de Apidra trebuie ajustată în mod individual.

Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală

În general, proprietăţile farmacocinetice ale insulinei glulizin nu se modifică la pacienţii cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, necesarul de insulină poate fi redus în prezenţa insuficienţei renale (vezi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică

Nu s-au efectuat studii privind proprietăţile farmacocinetice ale insulinei glulizin la pacienţii cu disfuncţie hepatică. La pacienţii cu insuficienţă hepatică, necesarul de insulină poate fi diminuat datorită capacităţii reduse de gluconeogeneză şi metabolizării reduse a insulinei.

Vârstnici

La pacienţii vârstnici cu diabet zaharat sunt disponibile date farmacocinetice limitate. Deteriorarea funcţiei renale poate determina reducerea necesarului de insulină.

Copii şi adolescenţi

Nu există informaţii clinice suficiente cu privire la administrarea Apidra la copii cu vârsta sub 6 ani.

Mod de administrare

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Administrare intravenoasă

Apidra poate fi administrată intravenos. Administrarea pe această cale trebuie efectuată de către personalul medical.

Apidra nu trebuie amestecată cu soluţie de glucoză sau soluţie Ringer sau cu oricare altă insulină.

Perfuzia subcutanată continuă de insulină

Apidra poate fi utilizată în perfuzia subcutanată continuă de insulină (PSCI), în sisteme cu pompă adecvate pentru administrarea insulinei în perfuzie, prevăzute cu catetere şi rezervoare corespunzătoare. Pacienţii care utilizează PSCI trebuie instruiţi în detaliu cu privire la utilizarea sistemului cu pompă. Setul de perfuzie şi rezervorul pentru administrarea de Apidra trebuie schimbate cel puţin la fiecare 48 de ore, utilizând o tehnică aseptică. Aceste instrucţiuni pot fi diferite de instrucţiunile generale din manualul pompei. Este important ca pacienţii să respecte instrucţiunile specifice pentru Apidra, atunci când îşi administrează Apidra. Nerespectarea instrucţiunilor specifice pentru Apidra poate duce la apariţia de evenimente adverse grave. Atunci când este administrat cu o pompă de perfuzie sucutanată de insulină, Apidra nu trebuie amestecat cu soluţii pentru diluare sau cu o altă insulină. Pacienţii care îşi administrează Apidra în PSCI trebuie să dispună de un mijloc alternativ pentru administrarea insulinei, în cazul funcţionării defectuoase a sistemului cu pompă (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8).

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Pentru detalii suplimentare privind manipularea, vezi pct. 6.6.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Apidra 100 Unități/ml în cartușe este indicat doar pentru injectare subcutanată cu stilou injector (pen) reutilizabil. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon (vezi pct. 4.4). Pentru detalii suplimentare privind manipularea, vezi pct. 6.6.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Apidra SoloStar 100 Unități/ml în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute este indicat doar pentru injectare subcutanată. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon (vezi pct. 4.4).

Administrare subcutanată

Apidra trebuie administrată sub formă de injecţie subcutanată cu puţin timp (0-15 min) înainte de masă sau imediat după masă sau în perfuzie subcutanată continuă cu ajutorul pompei de perfuzie. Apidra trebuie administrată subcutanat în peretele abdominal, coapsă sau muşchiul deltoid sau în perfuzie continuă în peretele abdominal. În cadrul aceleiaşi regiuni (abdomen, coapsă sau muşchi deltoid), locurile injectării şi ale perfuzării trebuie alternate de la o injecţie la alta pentru a reduce riscul de lipodistrofie și de amiloidoză cutanată (vezi pct. 4.4 și 4.8).

Viteza absorbţiei şi, consecutiv, debutul şi durata acţiunii, pot fi influenţate de locul injectării, exerciţiul fizic şi alţi factori. Injectarea subcutanată în peretele abdominal asigură o absorbţie puţin mai rapidă decât de la nivelul altor locuri de injectare (vezi pct. 5.2). Este necesară prudenţă pentru a se asigura că nu s-a pătruns într-un vas de sânge. După injectare, locul injectării nu trebuie masat. Pacienţii trebuie instruiţi să folosească tehnici corecte de injectare.

Amestecare cu alte insuline

Atunci când se administrează sub formă de injecţie subcutanată, Apidra nu trebuie amestecată cu niciun alt medicament în afară de insulină umană NPH. Pentru detalii suplimentare privind manipularea, vezi pct. 6.6. Înainte de a utiliza SoloStar, trebuie citite cu atenţie Instrucţiunile de utilizare incluse în prospect (vezi pct. 6.6).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Hipoglicemie.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Trasabilitate

Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.

Trecerea unui pacient la un alt tip sau la o altă marcă de insulină trebuie efectuată sub supraveghere medicală strictă. Modificări în ceea ce priveşte concentraţia, marca (fabricantul), tipul (regular, protamină neutră Hagedorn [NPH], lentă, cu durată lungă de acţiune, etc), originea (animală, umană, analog de insulină umană) şi/sau metoda de fabricaţie pot necesita modificări ale dozei. Poate fi necesară şi ajustarea tratamentului antidiabetic oral asociat.

Pacienții trebuie instruiți să alterneze continuu locurile de injectare, pentru a reduce riscul de apariție a lipodistrofiei și amiloidozei cutanate. Există un posibil risc de absorbție întârziată a insulinei sau de reglare insuficientă a glicemiei în urma injectării insulinei în locuri unde au apărut aceste reacții. S-a raportat că schimbarea bruscă a locului de injectare cu o zonă neafectată duce la hipoglicemie. Se recomandă monitorizarea glicemiei după schimbarea locului de injectare și se poate avea în vedere ajustarea dozei de medicament antidiabetic.

Hiperglicemie

Administrarea unor doze incorecte sau întreruperea tratamentului, mai ales în cazul pacienţilor cu diabet insulino-dependent, pot determina hiperglicemie şi cetoacidoză diabetică, situaţii cu potenţial letal.

Hipoglicemie

Momentul apariţiei hipoglicemiei depinde de profilul de acţiune al insulinelor utilizate şi, de aceea, se poate modifica atunci când se schimbă regimul terapeutic. Condiţiile care pot face ca simptomele precoce de avertizare a hipoglicemiei să fie diferite sau diminuate includ durata lungă a diabetului zaharat, intensificarea terapiei cu insulină, neuropatia diabetică, medicamentele cum sunt blocantele beta-adrenergice sau după trecerea de la o insulină de origine animală la insulina umană.

De asemenea, ajustarea dozei poate fi necesară dacă pacienţii depun activitate fizică crescută sau îşi modifică regimul alimentar obişnuit. Exerciţiul fizic întreprins imediat după masă poate creşte riscul de hipoglicemie. După o injecţie cu analogi cu acţiune rapidă, hipoglicemia poate să apară mai devreme decât după insulina umană solubilă. Reacţiile de hipoglicemie sau hiperglicemie necorectate pot determina pierderi ale conştienţei, comă sau deces. Necesarul de insulină poate fi modificat în timpul unei afecţiuni asociate sau al unor tulburări emoţionale.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Stilourile injectoare (pen-urile) care se utilizează împreună cu Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Apidra 100 Unități/ml în cartușe este indicat doar pentru administrare injectabilă subcutanată cu stilou injector (pen) preumplut reutilizabil. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon. Cartuşele de Apidra trebuie utilizate numai cu următoarele stilouri injectoare (pen-uri): - JuniorSTAR, care permite stabilirea de doze de Apidra în trepte de câte 0,5 unităţi - ClikSTAR, Tactipen, Autopen 24, AllStar şi AllStar PRO, care, toate, permit stabilirea de doze de Apidra în trepte de câte 1 unitate.

Aceste cartușe nu trebuie utilizate cu niciun alt stilou injector (pen) reutilizabil, deoarece acurateţea dozei a fost stabilită numai pentru stilourile injectoare (pen-urile) enumerate (vezi pct. 4.2 şi 6.6). Este posibil ca nu toate aceste stilouri injectoare (pen-uri) să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Erori de medicaţie

Au fost raportate erori de medicaţie în care alte insuline, în special insuline cu durată de acţiune lungă, au fost administrate accidental în locul insulinei glulizin. Întotdeauna trebuie verificată eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita erorile de medicaţie între insulina glulizin şi alte insuline.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Perfuzia subcutanată continuă de insulină

Defectarea pompei de insulină sau a setului de perfuzie sau greşelile de manipulare pot determina rapid hiperglicemie, cetoză şi cetoacidoză diabetică. Este necesară identificarea promptă şi corectarea cauzei hiperglicemiei, cetozei sau cetoacidozei diabetice. Atunci când Apidra a fost administrat în perfuzie subcutanată continuă de insulină în sisteme cu pompă, au fost raportate cazuri de cetoacidoză diabetică. Cele mai multe din cazuri au fost legate de greşeli de manipulare sau de funcţionarea defectuoasă a sistemului cu pompă. Poate fi necesară administrarea provizorie de Apidra în injecţii subcutanate. În cazul funcţionării defectuoase a sistemului cu pompă, pacienţii trataţi cu pompe de perfuzie subcutanată continuă a insulinei trebuie instruiţi să îşi administreze insulina prin injecţii şi să dispună de un mijloc alternativ pentru administrarea insulinei (vezi pct. 4.2 şi 4.8).

Excipienţi

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pentru o doză, adică practic 'nu conţine sodiu”.

Apidra conţine metacrezol, care poate determina reacţii alergice.

Asocierea Apidra cu pioglitazonă

Au fost raportate cazuri de insuficienţă cardiacă atunci când pioglitazona a fost utilizată în asociere cu insulină, în special la pacienţii cu factori de risc pentru dezvoltarea insuficienţei cardiace. Acest lucru trebuie avut în vedere dacă se ia în considerare tratamentul asociat cu pioglitazonă şi Apidra. Dacă este utilizată asocierea, pacienţii trebuie supravegheaţi pentru identificarea de semne şi simptome ale insuficienţei cardiace, creştere în greutate şi edeme. Tratamentul cu pioglitazonă trebuie întrerupt la apariţia oricărei deteriorări a simptomatologiei cardiace.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Manipularea stiloului injector (pen-ului) preumplut SoloStar

Apidra SoloStar 100 Unități/ml în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute este indicat doar pentru injectare subcutanată. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon. Înainte de a utiliza SoloStar, trebuie citite cu atenţie Instrucţiunile de utilizare incluse în prospect. SoloStar trebuie utilizat conform recomandărilor din aceste Instrucţiuni de utilizare (vezi pct. 6.6).

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile farmacocinetice. Pe baza cunoştinţelor empirice despre medicamente similare, este puţin probabil să apară interacţiuni farmacocinetice semnificative clinic. O serie de substanţe afectează metabolizarea glucozei şi pot impune ajustarea dozei de insulină glulizin şi o monitorizare deosebit de atentă. Substanţele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei şi susceptibilitatea la hipoglicemie includ medicamentele antidiabetice orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), disopiramida, fibraţii, fluoxetina, inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), pentoxifilina, propoxifenul, salicilaţii şi sulfonamidele antibacteriene. Substanţele care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ glucocorticoizii, danazolul, diazoxidul, diureticele, glucagonul, izoniazida, derivaţii de fenotiazină, somatropina, medicamentele simpatomimetice (de exemplu epinefrina [adrenalina], salbutamolul, terbutalina), hormonii tiroidieni, estrogenii, progestogenii (de exemplu din contaceptivele orale), inhibitorii de protează şi medicamentele antipsihotice atipice (de exemplu olanzapina şi clozapina). Blocantele beta-adrenergice, clonidina, sărurile de litiu sau alcoolul etilic pot fie să potenţeze, fie să diminueze efectul insulinei de scădere a glicemiei. Pentamidina poate determina hipoglicemie, care uneori poate fi urmată de hiperglicemie. În plus, sub influenţa medicamentelor simpatolitice cum sunt blocantele beta-adrenergice, clonidina, guanetidina şi rezerpina, semnele reacţiei adrenergice compensatorii pot fi reduse sau absente.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Datele provenite din utilizarea insulinei glulizin la gravide sunt inexistente sau limitate (mai puţin de 300 de rezultate obţinute din sarcini). Studiile privind efectele asupra funcţiei de reproducere efectuate la animale nu au evidenţiat nicio diferenţă între insulina glulizin şi insulina umană în ceea ce priveşte sarcina, dezvoltarea embrionară/fetală, parturiţia sau dezvoltarea post-natală (vezi pct. 5.3). Este necesară prudenţă atunci când medicamentul se prescrie la femei gravide. Este esenţială monitorizarea atentă a controlului glicemic. Este esenţial pentru pacientele cu diabet zaharat pre-existent sau de sarcină să menţină un control metabolic bun în timpul sarcinii. Necesităţile de insulină pot să scadă în primul trimestru şi, în general, cresc în trimestrele doi şi trei. Imediat după naştere, necesităţile de insulină scad rapid.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă insulina glulizin se excretă în laptele uman, dar, în general, insulina nu se elimină în laptele matern şi nu se absoarbe după administrare orală. Mamele care alăptează pot necesita ajustarea dozei de insulină şi a dietei.

Fertilitatea

Studiile privind efectele asupra funcţiei de reproducere, efectuate la animale cu insulină glulizin, nu au evidenţiat niciun efect advers asupra fertilităţii.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Capacitatea de concentrare şi de reacţie a pacientului poate fi afectată datorită hipoglicemiei, hiperglicemiei sau, de exemplu, datorită tulburărilor vizuale. Aceasta poate constitui un risc în situaţiile în care aceste capacităţi au o importanţă deosebită (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor).

Pacienţii trebuie atenţionaţi să-şi ia toate măsurile de precauţie pentru a evita hipoglicemia în timp ce conduc vehicule. Acest aspect este important îndeosebi pentru pacienţii la care simptomele de avertizare a hipoglicemiei sunt reduse sau absente sau care au episoade frecvente de hipoglicemie. Trebuie evaluat dacă în aceste situaţii este posibilă conducerea de vehicule.

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Hipoglicemia, cea mai frecventă reacţie adversă la tratamentul cu insulină, poate să apară dacă doza de insulină este prea mare în raport cu necesarul de insulină.

Lista tabelară a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse din studiile clinice sunt enumerate mai jos pe aparate, sisteme şi organe, în ordinea descrescătoare a incidenţei (foarte frecvente: ≥1/10; frecvente: ≥1/100 şi <1/10; mai puţin frecvente: ≥1/1000 şi <1/100; rare: ≥1/10000 şi <1/1000; foarte rare: <1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Baza de date Foarte Frecvente Mai puţin Rare Cu

MedDRA pe frecvente frecvente frecvenţă aparate, necunoscută sisteme şi organe

Tulburări Hipoglicemie Hiperglicemie metabolice şi (care poate de nutriţie determina

cetoacidoză diabetică(1)) Afecţiuni Reacţii la locul Lipodistrofie Amiloidoză cutanate şi ale injectării cutanată ţesutului Reacţii locale de subcutanat hipersensibilitate Tulburări Reacţii sistemice generale şi la de nivelul locului hipersensibilitate de administrare (1) Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon: Cele mai multe din cazuri au fost legate de greşeli de manipulare sau de funcţionarea defectuoasă a sistemului cu pompă, atunci când Apidra a fost administrat în PSCI.

Descrierea reacţiilor adverse selectate - Tulburări metabolice şi de nutriţie

În general, simptomele de hipoglicemie apar brusc. Aceastea includ transpiraţii reci, piele umedă şi palidă, fatigabilitate, nervozitate sau tremor, anxietate, senzaţie neobişnuită de oboseală sau slăbiciune, confuzie, dificultate de concentrare, somnolenţă, senzaţie de foame excesivă, tulburări vizuale, cefalee, greaţă şi palpitaţii. Hipoglicemia poate deveni severă şi poate duce la pierderea conştienţei şi/sau convulsii şi poate determina afectarea temporară sau permanentă a funcţiei cerebrale şi chiar deces.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Atunci când Apidra a fost administrat în PSCI, au fost raportate cazuri de hiperglicemie (vezi pct. 4.4), care a determinat cetoacidoză diabetică (CAD); cele mai multe din cazuri au fost legate de greşeli de manipulare sau de funcţionarea defectuoasă a sistemului cu pompă. Pacientul trebuie să respecte întotdeauna instrucţiunile specifice pentru Apidra şi să dispună întotdeauna de un mijloc alternativ pentru administrarea insulinei, în cazul funcţionării defectuoase a sistemului cu pompă.

- Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat În timpul tratamentului cu insulină, pot să apară reacţii locale de hipersensibilitate (eritem, edem şi prurit la locul injectării). Aceste reacţii sunt de obicei tranzitorii şi dispar pe parcursul tratamentului. La locul injectării pot să apară lipodistrofie și amiloidoză cutanată, care pot întârzia absorbția insulinei. Alternarea continuă a locurilor de injectare din cadrul unei anumite regiuni de injectare poate contribui la reducerea sau prevenirea acestor reacții (vezi pct. 4.4).

- Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Reacţiile sistemice de hipersensibilitate pot include urticarie, constricţie toracică, dispnee, dermatită alergică şi prurit. Cazurile severe de alergie generalizată, incluzând reacţia anafilactică, pot pune viaţa în pericol.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.

4.9 Supradozaj

Simptomatologie

Hipoglicemia poate să apară ca rezultat al unui exces de activitate a insulinei comparativ cu aportul alimentar şi consumul energetic.

Nu sunt disponibile date specifice cu privire la supradozajul cu insulină glulizin. Cu toate acestea, hipoglicemia se poate dezvolta în etape consecutive.

Abordare terapeutică

Episoadele hipoglicemice uşoare pot fi tratate prin administrare orală de glucoză sau produse zaharoase. De aceea, se recomandă ca pacienţii diabetici să aibă întotdeauna la ei zahăr cubic, dulciuri, biscuiţi sau suc de fructe îndulcit cu zahăr. Episoadele severe de hipoglicemie, în care pacientul îşi pierde conştienţa, pot fi tratate cu glucagon (0,5 mg până la 1 mg) administrat intramuscular sau subcutanat de către o persoană instruită adecvat sau prin administrare intravenoasă de glucoză, de către un cadru medical. De asemenea, dacă pacientul nu răspunde la tratamentul cu glucagon în primele 10 până la 15 minute, glucoza trebuie administrată intravenos. După recăpătarea conştienţei, se recomandă administrarea orală de glucide pentru a preveni recidiva. După injectarea de glucagon, pacientul trebuie monitorizat în spital, pentru a se depista cauza acestui episod hipoglicemic sever şi pentru prevenirea altor episoade similare.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Medicamente utilizate în diabetul zaharat, insuline şi analogi injectabili, cu acţiune rapidă, codul ATC: A10AB06

Mecanism de acţiune

Insulina glulizin este un analog recombinant de insulină umană, care este echipotent cu insulina umană regular. Insulina glulizin are debut mai rapid al acţiunii şi o durată mai scurtă de acţiune decât insulina umană regular. Acţiunea principală a insulinei şi a analogilor de insulină, inclusiv a insulinei glulizin, este reglarea metabolismului glucozei. Insulinele scad glicemia prin stimularea captării periferice a glucozei, mai ales de către muşchii scheletici şi ţesutul adipos şi prin inhibarea glucogenezei hepatice. Insulina inhibă lipoliza în adipocite, inhibă proteoliza şi stimulează sinteza proteică. Studiile efectuate la voluntari sănătoşi şi pacienţi cu diabet zaharat au demonstrat că insulina glulizin are un debut mai rapid al acţiunii şi o durată mai scurtă de acţiune decât insulina umană regular, atunci când se administrează subcutanat. Când insulina glulizin este injectată subcutanat, activitatea de scădere a glicemiei va începe în 10 - 20 de minute. Au fost observate un debut mai rapid şi o durată mai scurtă de acţiune, precum şi un vârf de răspuns mai mare după administrarea intravenoasă, comparativ cu administrarea subcutanată. Activitatea de scădere a glicemiei a insulinei glulizin şi a insulinei umane regular sunt echipotente atunci când acestea sunt administrate pe cale intravenoasă. O unitate de insulină glulizin are aceeaşi activitate de scădere a glicemiei ca o unitate de insulină umană regular.

Relaţia de proporţionalitate cu doza

Într-un studiu efectuat la 18 subiecţi de sex masculin cu diabet zaharat de tip 1, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani, insulina glulizin a prezentat un efect de scădere a glicemiei, proporţional cu doza, în intervalul de doze relevant terapeutic, cuprins între 0,075 şi 0,15 Unităţi/kg şi o creştere mai mică decât proporţională a efectului de scădere a glicemiei, pentru doza de ≥0,3 Unităţi/kg, asemănător insulinei umane. Efectul insulinei glulizin se instalează de aproximativ două ori mai rapid decât al insulinei umane regular şi se încheie cu aproximativ 2 ore mai rapid decât al insulinei umane regular. Un studiu de fază I efectuat la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 a evaluat profilele de scădere a glicemiei ale insulinei glulizin şi ale insulinei umane regular, administrate subcutanat în doze de 0,15 Unităţi/kg, la intervale diferite în relaţie cu o masă standard cu durata de 15 minute. Datele au demonstrat că insulina glulizin administrată cu 2 minute înainte de masă oferă acelaşi control glicemic postprandial comparativ cu insulina umană regular administrată cu 30 de minute înainte de masă. Administrată cu 2 minute înainte de masă, insulina glulizin a oferit un control postprandial mai bun decât insulina umană regular administrată cu 2 minute înainte de masă. Insulina glulizin administrată la 15 minute după începerea mesei oferă un control glicemic similar cu cel al insulinei umane regular administrată cu 2 minute înainte de masă (vezi figura 1).

220 220 220 200 200 200 180 180 180 160 160 140 140 120 120 120 100 100 100 80 GLULIZIN pre 80 GLULIZIN pre 80 GLULIZIN post REGULAR 30 min REGULAR pre REGULAR pre

- 3 4 5 6 7 60 60 0 3 4 5 6 7 0 3 4 5 6 7 TIMP - oră TIMP - oră TIMP - oră

Figura 1A Figura 1B Figura 1C

Figura 1: Efectul mediu de scădere a glicemiei într-un interval de 6 ore la 20 de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1. Insulina glulizin administrată cu 2 minute înainte de începerea mesei (GLULIZIN pre), comparativ cu insulina umană regular administrată cu 30 de minute înainte de începerea mesei (REGULAR 30 min) (figura 1A) şi comparativ cu insulina umană regular administrată cu 2 minute înainte de masă (REGULAR pre) (figura 1B). Insulina glulizin administrată la 15 minute după începerea mesei (GLULIZIN post), comparativ cu insulina umană regular administrată cu 2 minute înainte de începerea mesei (REGULAR pre) (figura 1C). Pe axa x, zero (săgeata) corespunde începerii unei mese cu durata de 15 minute.

GLICEMIE - mg/dl

GLICEMIE - mg/dl

GLICEMIE - mg/dl

Obezitate

Un studiu de fază I cu insulină glulizin, lispro şi insulină umană regular, efectuat la o populaţie cu obezitate, a demonstrat că insulina glulizin îşi păstrează acţiunea rapidă la această populaţie. În acest studiu, intervalul până la realizarea a 20% din ASC totală şi ASC (0-2 ore), reprezentând activitatea precoce de scădere a glicemiei, au fost de 114 minute şi 427 mg/kg în cazul insulinei glulizin, 121 de minute şi 354 mg/kg în cazul insulinei lispro, respectiv 150 de minute şi 197 mg/kg în cazul insulinei umane regular (vezi figura 2).

10 GLULIZIN LISPRO

8 REGULAR 0 2 4 6 8 TIMP - oră

Figura 2: Viteza de perfuzare a glucozei (Glucose Infusion Rate - GIR) după injectarea subcutanată a 0,3 Unităţi/kg de insulină glulizin (GLULIZIN) sau insulină lispro (LISPRO) sau insulină umană regular (REGULAR) la o populaţie cu obezitate.

Un alt studiu de fază I cu insulină glulizin şi insulină lispro efectuat la o populaţie de 80 de subiecţi fără diabet zaharat, cu indici de masă corporală aparţinând unui interval larg de valori (18-46 kg/m2), a demonstrat că acţiunea rapidă este în general păstrată, pentru valori ale indicilor de masă corporală (IMC) cuprinse într-un interval larg, în timp ce efectul total de scădere a glicemiei scade cu creşterea gradului de obezitate. Media ASC GIR totală între 0 şi 1 oră a fost 102±75 mg/kg şi 158±100 mg/kg pentru 0,2, respectiv 0,4 Unităţi/kg insulină glulizin şi a fost de 83,1±72,8 mg/kg şi 112,3±70,8 mg/kg pentru 0,2, respectiv 0,4 Unităţi/kg insulină lispro. Un studiu de fază I cu insulină glulizin şi insulină lispro [IÎ 90%: 0,81, 0,95 (p=<0,01)] efectuat la 18 pacienţi obezi cu diabet zaharat tip 2 (IMC cuprins între 35 şi 40 kg/m2), a arătat că insulina glulizin controlează efectiv variaţiile diurne, postprandiale ale glicemiei.

Eficacitate şi siguranţă clinică
Diabet zaharat de tip 1-Adulţi

Într-un studiu clinic de fază III, cu durata de 26 de săptămâni, care compară insulina glulizin cu insulina lispro, ambele administrate subcutanat cu puţin timp (0-15 minute) înainte de masă, efectuat la pacienţi cu diabet zaharat tip 1 utilizând insulina glargin ca insulină bazală, controlul glicemic al insulinei glulizin a fost comparabil cu cel al insulinei lispro, aşa cum reiese din modificările hemoglobinei glicozilate (exprimată sub formă de HbA1c) de la valoarea iniţială până la valoarea din momentul atingerii obiectivului final. S-au remarcat valori comparabile ale glicemiei monitorizate de către pacient. Nu a fost necesară creşterea dozei de insulină bazală în cazul utilizării insulinei glulizin, spre deosebire de insulina lispro. Un studiu clinic de fază III, cu durata de 12 săptămâni, efectuat la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1, cărora li s-a administrat insulină glargin ca terapie bazală, demonstrează că administrarea insulinei glulizin imediat după masă oferă o eficacitate comparabilă cu administrarea insulinei glulizin imediat înainte de masă (0-15 minute) sau a insulinei regular (30-45 de minute). La populaţia inclusă în studiu, s-a observat o scădere semnificativă a HbA1c în grupul cu administrare de insulină glulizin înainte de masă, comparativ cu grupul de administrare de insulină regular.

GIR - mg/kg şi min

Diabet zaharat de tip 1-Copii şi adolescenţi

Un studiu clinic de fază III cu durata de 26 de săptămâni a comparat insulina glulizin cu insulina lispro, ambele injectate subcutanat imediat înainte de masă (0-15 minute) la copii (4-5 ani: n=9; 6-7 ani: n=32 şi 8-11 ani: n=149) şi adolescenţi (12-17 ani: n=382) cu diabet zaharat tip 1, cărora li se administrează insulină glargină sau NPH ca insulină bazală. Insulina glulizin a fost comparabilă cu insulina lispro din punct de vedere al controlului glicemic, fapt dovedit prin modificările hemoglobinei glicozilate (HbG exprimată sub formă de HbA1c) de la valoarea iniţială până la atingerea criteriului final de evaluare şi prin automonitorizarea valorilor glicemiei. Nu există informaţii clinice suficiente cu privire la administrarea Apidra la copii cu vârsta sub 6 ani.

Diabet zaharat tip 2-Adulţi

S-a efectuat un studiu clinic de fază III cu durata de 26 de săptămâni, urmat de un studiu de siguranţă cu durata de 26 de săptămâni pentru a compara insulina glulizin (administrată cu 0-15 minute înainte de masă) cu insulina umană regular (administrată cu 30-45 de minute înainte de masă) ambele injectate subcutanat la pacienţi cu diabet zaharat tip 2 cărora li se administrează şi insulină NPH ca insulină bazală. Indexul de masă corporală (IMC) mediu al pacienţilor a fost de 34,55 kg/m2. S-a demonstrat că insulina glulizin este comparabilă cu insulina umană regular în ceea ce priveşte modificările hemoglobinei glicozilate (exprimată sub formă de HbA1c) de la valoarea iniţială până la valoarea din momentul atingerii obiectivului final la 6 luni (-0,46% pentru insulina glulizin şi -0,30% pentru insulina umană regular, p=0,0029) şi de la valoarea iniţială până la valoarea din momentul atingerii obiectivului final la 12 luni (-0,23% pentru insulina glulizin şi -0,13% pentru insulina umană regular, diferenţa nefiind semnificativă). În cadrul acestui studiu, majoritatea pacienţilor (79%) au amestecat insulina cu acţiune rapidă cu insulină NPH imediat înainte de injectare, iar la 58% dintre subiecţi utilizau antidiabetice orale la randomizare şi au fost instruiţi să continue să le utilizeze, în aceeaşi doză.

Rasă şi sex

În studiile clinice controlate, efectuate la adulţi, insulina glulizin nu a demonstrat diferenţe privind siguranţa şi eficacitatea în subgrupele analizate în funcţie de rasă şi sex.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

În cazul insulinei glulizin, înlocuirea aminoacidului asparagină din insulina umană din poziţia B3 cu lizină şi a lizinei din poziţia B29 cu acid glutamic, favorizează o absorbţie mai rapidă. Într-un studiu efectuat la 18 subiecţi de sex masculin cu diabet zaharat de tip 1, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani, insulina glulizin a prezentat un efect proporţional cu doza pentru o expunere iniţială, maximă şi totală, la doze cuprinse între 0,075 şi 0,4 Unităţi/kg.

Absorbţie şi biodisponibilitate

Profilele farmacocinetice la voluntari sănătoşi şi la pacienţi cu diabet zaharat (tip 1 sau 2) au demonstrat că absorbţia de insulină glulizin a fost de două ori mai rapidă, iar concentraţia plasmatică maximă de aproximativ două ori mai mare, comparativ cu insulina umană regular.

Într-un studiu efectuat la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1, după administrarea subcutanată de 0,15 Unităţi/kg, Tmax pentru insulină glulizin a fost de 55 de minute, iar Cmax de 82 ± 1,3 µUnităţi/ml, comparativ cu Tmax de 82 de minute şi Cmax de 46 ± 1,3 µUnităţi/ml pentru insulină umană regular. Timpul mediu de rezidenţă al insulinei glulizin a fost mai scurt (98 min) decât cel al insulinei umane regular (161 min) (vezi figura 3).

GLULIZIN

REGULAR

0 3 4 5 6 TIMP - oră

Figura 3: Profilul farmacocinetic al insulinei glulizin şi al insulinei umane regular la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 după o doză de 0,15 Unităţi/kg. Într-un studiu efectuat la pacienţi cu diabet zaharat de tip 2, după administrarea subcutanată a 0,2 Unităţi/kg de insulină glulizin, Cmax a fost de 91 µUnităţi/ml cu un interval interquartil cuprins între 78 până la 104 µUnităţi/ml. În cazul în care insulina glulizin s-a administrat subcutanat în abdomen, muşchiul deltoid sau coapsă, curbele concentraţiei în funcţie de timp au fost similare, cu o absorbţie uşor mai rapidă în cazul administrării în abdomen, comparativ cu administrarea în coapsă. Absorbţia din deltoid a fost între cele două valori (vezi pct. 4.2). Biodisponibilitatea absolută (70%) a insulinei glulizin a fost aceeaşi indiferent de locul injectării şi a avut o variabilitate intraindividuală scăzută (11%CV). Administrarea de insulină glulizin în bolus intravenos a determinat o expunere sistemică mai mare atunci când a fost comparată cu injecţia subcutanată, cu Cmax de aproximativ 40 de ori mai mare.

Obezitate

Un alt studiu de fază I cu insulină glulizin şi insulină lispro, efectuat la o populaţie de 80 de subiecţi fără diabet zaharat, cu indici de masă corporală aparţinând unui interval larg de valori (18-46 kg/m2), a demonstrat că absorbţia rapidă şi expunerea totală sunt, în general, păstrate, pentru valori ale indicilor de masă corporală cuprinse într-un interval larg. Timpul până la 10% din expunerea totală la INS a fost atins mai repede cu aproximativ 5-6 min cu insulina glulizin.

Distribuţie şi eliminare

După administrarea intravenoasă, distribuţia şi eliminarea insulinei glulizin şi ale insulinei umane regular sunt asemănătoare, cu volume de distribuţie de 13 l şi, respectiv, de 22 l şi timpi de înjumătăţire plasmatică de 13 minute, respectiv 18 minute. După administrarea subcutanată, insulina glulizin se elimină mai rapid comparativ cu insulina umană regular, cu un timp aparent de injumătăţire plasmatică de 42 de minute, comparativ cu 86 de minute. Într-o analiză transversală a studiilor cu insulină glulizin, efectuate atât la voluntari sănătoşi, cât şi la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau 2, timpul de injumătăţire aparent s-a situat într-un interval interquartil de 37 până la 75 de minute. Insulina glulizin a demonstrat o legare de proteinele plasmatice în proporţie mică, similar insulinei umane.

Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală

Într-un studiu clinic efectuat la subiecţi fără diabet zaharat, cu diferite stadii ale funcţiei renale (clearance al creatininei >80 ml/min, 30-50 ml/min, <30 ml/min), proprietăţile insulinei glulizin de a acţiona rapid au fost, în general, păstrate. Cu toate acestea, necesităţile de insulină pot fi reduse în cazul prezenţei insuficienţei renale.

INSULINEMIE - µU/ml

Insuficienţă hepatică

Proprietăţile farmacocinetice nu au fost investigate la pacienţii cu insuficienţă hepatică.

Vârstnici

Există date farmacocinetice foarte limitate la pacienţii vârstnici cu diabet zaharat.

Copii şi adolescenţi

Au fost efectuate studii privind proprietăţile farmacocinetice şi farmacodinamice ale insulinei glulizin la copii (7-11 ani) şi la adolescenţi (12-16 ani) cu diabet zaharat de tip 1. Insulina glulizin a fost absorbită rapid la ambele grupe de vârstă, cu Tmax şi Cmax similare cu cele de la adulţi (vezi pct. 4.2). În cazul administrării imediat înaintea unei mese test, insulina glulizin oferă un control postprandial mai bun decât insulina umană regular, la fel ca în cazul pacienţilor adulţi (vezi pct. 5.1). Curba glicemiei (ASC0-6h) a fost de 641 mg.oră/dl în cazul insulinei glulizin şi de 801 mg.oră/dl în cazul insulinei umane regular.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au relevat alte semne de toxicitate, diferite faţă de cele ale insulinei umane regular sau semnificative clinic la om, în afară de cele legate de activitatea farmacodinamică de scădere a glicemiei (hipoglicemie).

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Metacrezol

Clorură de sodiu

Trometamol

Polisorbat 20

Acid clorhidric concentrat

Hidroxid de sodiu

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Administrare subcutanată

În absenţa studiilor de compatibilitate, acest medicament nu trebuie amestecat cu niciun alt medicament în afară de insulină umană NPH.

În cazul utilizării unei pompe de perfuzie de insulină, Apidra nu trebuie amestecată cu alte medicamente.

Administrare intravenoasă

S-a dovedit că Apidra este incompatibilă cu soluţia de glucoză 5% şi soluţia Ringer şi, prin urmare, nu trebuie utilizată împreună cu aceste soluţii. Utilizarea împreună cu alte soluţii nu a fost studiată.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Perioada de valabilitate după prima utilizare a flaconului

Medicamentul poate fi păstrat maxim 4 săptămâni, la temperaturi sub 25°C, la distanţă de căldură sau lumină directă. A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină. Se recomandă ca data primei utilizări din flacon să fie notată pe etichetă.

Perioada de valabilitate pentru administrarea intravenoasă

Insulina glulizin pentru utilizare intravenoasă, cu concentraţia de 1 Unitate/ml, este stabilă la temperaturi cuprinse între 15°C şi 25°C timp de 48 ore (vezi pct. 6.6).

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Perioada de valabilitate după prima utilizare a cartuşului

Medicamentul poate fi păstrat maxim 4 săptămâni, la temperaturi sub 25°C, la distanţă de căldură sau lumină directă.

Stiloul injector (pen-ul) care conţine un cartuş nu trebuie păstrat la frigider.

Capacul stiloului injector (pen-ului) trebuie pus la loc pe stilou după fiecare injecţie pentru a-l proteja de lumină.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Perioada de valabilitate după prima utilizare a stiloului injector (pen-ului)

Medicamentul poate fi păstrat maxim 4 săptămâni, la temperaturi sub 25°C, la distanţă de căldură sau lumină directă. Stilourile injectoare (pen-urile) în curs de utilizare nu trebuie păstrate la frigider. Capacul stiloului injector (pen-ului) trebuie pus la loc pe stilou după fiecare injecţie pentru a-l proteja de lumină.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Flacoanele nedeschise

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

A nu se congela.

A nu se pune Apidra lângă pereţii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifică.

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Flacoanele deschise

Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Cartuşele nedeschise

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

A nu se congela.

A nu se pune Apidra lângă pereţii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifică.

A se ţine cartuşul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Cartuşele în curs de utilizare

Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Stilourile injectoare (pen-urile) neutilizate

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

A nu se congela.

A nu se pune Apidra lângă pereţii congelatorului sau pachetul cu lichid de congelare din lada frigorifică.

A se ţine stiloul injector (pen-ul) preumplut în cutie pentru a fi protejat de lumină.

Stilourile injectoare (pen-urile) în curs de utilizare

Pentru condiţiile de păstrare a medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon 10 ml soluţie în flacon (din sticlă incoloră tip I) cu dop (din cauciuc elastomeric clorobutilic cu sigiliu din aluminiu) şi capsă detaşabilă din polipropilenă. Sunt disponibile cutii cu 1, 2, 4 şi 5 flacoane. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş 3 ml soluţie în cartuş (din sticlă incoloră tip I) cu piston (din cauciuc elastomeric bromobutilic) şi capac fără filet (din aluminiu), cu dop (din cauciuc elastomeric bromobutilic). Sunt disponibile cutii cu 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9 şi 10 cartuşe. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut 3 ml soluţie în cartuş (din sticlă incoloră) cu piston (din cauciuc elastomeric bromobutilic) şi capac fără filet (din aluminiu), cu dop (din cauciuc elastomeric bromobutilic). Cartuşul este fixat ireversibil într-un stilou injector (pen) preumplut jetabil. Sunt disponibile cutii cu 1, 3, 4, 5, 6, 8, 9 şi 10 stilouri injectoare (pen-uri). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

Administrare subcutanată

Flacoanele de Apidra sunt destinate utilizării cu seringi pentru insulină, cu scală de unităţi corespunzătoare şi cu pompe pentru insulină (vezi pct. 4.2). Înainte de utilizare, se inspectează vizual flaconul. Trebuie utilizat numai dacă soluţia este limpede, incoloră, fără particule solide vizibile. Deoarece Apidra este o soluţie, nu necesită agitare înaintea utilizării. Întotdeauna trebuie verificată eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita erorile de medicaţie între insulina glulizin şi alte insuline (vezi pct. 4.4).

Amestecare cu alte insuline

În cazul amestecării cu insulină umană NPH, Apidra trebuie prima extrasă în seringă. Injecţia trebuie administrată imediat după amestecare, deoarece nu există informaţii cu privire la amestecurile constituite cu mult timp înainte de injectare.

Pompa de perfuzie subcutanată continuă

Vezi pct. 4.2 și pct. 4.4 pentru recomandări.

Administrare intravenoasă

Apidra trebuie utilizată la o concentraţie de 1 Unitate/ml insulină glulizin în sisteme de perfuzie cu soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) cu sau fără clorură de potasiu 40 mmol/l, utilizând pungi pentru perfuzie din plastic poliamidă/poliolefin coextrudat, cu o linie special destinată perfuziei. Insulina glulizin pentru administrare intravenoasă, cu concentraţia de 1 Unitate/ml, este stabilă la temperatura camerei timp de 48 ore. După diluare pentru administrare intravenoasă, soluţia trebuie să fie inspectată vizual pentru particule înainte de administrare. Trebuie utilizată numai dacă soluţia este limpede şi incoloră, dacă nu este tulbure sau cu particule solide vizibile. S-a dovedit că Apidra este incompatibilă cu soluţia de glucoză 5 % şi soluţia Ringer şi, prin urmare, nu trebuie utilizată împreună cu aceste soluţii. Utilizarea împreună cu alte soluţii nu a fost studiată.

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

Apidra 100 Unități/ml în cartușe este indicat doar pentru injectare subcutanată cu stilou injector (pen) reutilizabil. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon. Cartuşele de Apidra trebuie utilizate numai împreună cu stilourile injectoare (pen-urile): ClikSTAR, Autopen 24, Tactipen, AllStar, AllStar PRO sau JuniorSTAR (vezi pct. 4.2 și 4.4). Este posibil ca nu toate aceste stilouri injectoare (pen-uri) să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Stiloul injector (pen-ul) trebuie utilizat conform recomandărilor din informaţiile furnizate de către fabricantul dispozitivului medical.

Trebuie urmate cu stricteţe instrucţiunile fabricantului de utilizare a stiloului injector (pen-ului) cu privire la încărcarea cartuşului, ataşarea acului şi administrarea injecţiei cu insulină. Înainte de utilizare, cartuşul trebuie inspectat vizual. Trebuie utilizat numai dacă soluţia este limpede, incoloră, fără particule solide vizibile. Înainte de inserarea cartuşului într-un stilou injector (pen) reutilizabil, cartuşul trebuie ţinut la temperatura camerei timp de 1 până la 2 ore. Bulele de aer din cartuş trebuie eliminate înainte de injectare (vezi instrucţiunile de utilizare a stiloului injector). Cartuşele goale nu trebuie reumplute. Dacă stiloul injector (pen-ul) pentru insulină este defect sau nu funcţionează corect (din cauza unor defecţiuni mecanice) trebuie aruncat şi trebuie utilizat un nou stilou injector (pen) pentru insulină. Pentru a preveni orice fel de contaminare, fiecare stilou injector (pen) trebuie utilizat numai de către un singur pacient. Întotdeauna trebuie verificată eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita erorile de medicaţie între insulina glulizin şi alte insuline (vezi pct. 4.4).

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

Apidra SoloStar 100 Unități/ml în stilouri injectoare (pen-uri) preumplute este indicat doar pentru injectare subcutanată. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, injecție intravenoasă sau pompă de perfuzie, trebuie utilizat un flacon. Înainte de prima utilizare, stiloul injector (pen-ul) trebuie ţinut la temperatura camerei timp de 1 până la 2 ore. Înainte de utilizare, se inspectează vizual cartuşul. Cartuşul trebuie utilizat numai dacă soluţia este limpede, incoloră, fără particule solide vizibile şi cu consistenţă asemănătoare apei. Deoarece Apidra este o soluţie, nu necesită agitare înaintea utilizării. Stilourile injectoare (pen-urile) goale nu trebuie niciodată reutilizate şi trebuie aruncate în mod adecvat. Pentru a preveni orice fel de contaminare, fiecare stilou injector (pen) preumplut trebuie utilizat numai de către un singur pacient. Întotdeauna trebuie verificată eticheta insulinei înaintea fiecărei injecţii pentru a evita erorile de medicaţie între insulina glulizin şi alte insuline (vezi pct. 4.4).

Manipularea stiloului injector (pen-ului)

Pacientul trebuie sfătuit să citească cu atenţie instrucţiunile de utilizare incluse în prospect, înainte de a utiliza SoloStar.

Capacul stiloului injector Acul (nu este inclus) Corpul stiloului injector

Peliculă de protecţie Rezervorul de insulină Fereastra de doze

Capacul Capacul exterior al interior Butonul de Butonul acului al acului Acul Garnitură de cauciuc selectare a injector

dozei Diagrama schematică a stiloului injector (pen-ului)

Informaţii importante privind utilizarea SoloStar:

- Înainte de fiecare utilizare, întotdeauna trebuie ataşat cu grijă un ac nou şi trebuie efectuat un test de siguranţă. Nu trebuie selectată o doză şi/sau nu trebuie apăsat butonul injector dacă nu este ataşat un ac. Utilizaţi numai ace compatibile pentru utilizare împreună cu SoloStar.

- Este necesară prudenţă sporită pentru a evita rănirea accidentală cu acul şi transmiterea de infecţii.

- SoloStar nu trebuie utilizat niciodată dacă este defect sau dacă pacientul nu este sigur că acesta funcţionează corect.

- Pacientul trebuie să aibă întotdeauna un SoloStar de rezervă disponibil în cazul în care SoloStar este pierdut sau este defect.

- Instrucţiuni de păstrare

Vă rugăm să citiţi la pct. 6.4 al acestui RCP instrucţiunile de păstrare a SoloStar.

Dacă SoloStar este păstrat la rece, trebuie scos cu 1 până la 2 ore înainte de injectare pentru a îi permite încălzirea. Insulina rece este mai dureroasă la injectare.

SoloStar utilizat trebuie aruncat conform cerinţelor autorităţilor locale.

Întreţinere

SoloStar trebuie protejat de praf şi murdărie.

SoloStar se poate curăţa pe exterior prin ştergere cu o cârpă umedă.

Stiloul injector (pen-ul) nu trebuie udat, spălat sau uns, deoarece se poate defecta.

SoloStar este conceput să funcţioneze cu precizie şi în siguranţă. Trebuie manipulat cu grijă. Pacientul trebuie să evite situaţiile în care SoloStar poate fi deteriorat. Dacă pacientul este îngrijorat că SoloStar ar putea fi defect, el trebuie să utilizeze unul nou.

Pasul 1 Verificarea insulinei

Trebuie verificată eticheta de pe stiloul injector (pen) pentru a se asigura că acesta conţine insulina corespunzătoare. Stiloul injector Apidra SoloStar este de culoare albastră. Are un buton injector albastru închis cu un inel la vârf. De asemenea, după îndepărtarea capacului stiloului injector (pen-ului) trebuie verificat aspectul insulinei: soluţia de insulină trebuie să fie limpede, incoloră, fără particule solide vizibile şi trebuie să aibă consistenţă asemănătoare apei.

Pasul 2 Ataşarea acului

Trebuie utilizate numai ace care sunt compatibile pentru utilizare împreună cu SoloStar.

Pentru fiecare injecţie, trebuie întotdeauna utilizat un nou ac steril. După îndepărtarea capacului fără filet, acul trebuie ataşat cu atenţie în poziţie verticală.

Pasul 3 Efectuarea testului de siguranţă

Înainte de fiecare injectare trebuie efectuat un test de siguranţă pentru a se asigura că stiloul injector (pen-ul) şi acul funcţionează corect şi pentru a elimina bulele de aer.

Trebuie selectată o doză de 2 unităţi.

Trebuie îndepărtate capacele fără filet, exterior şi interior, ale acului.

În timp ce se ţine stiloul injector (pen-ul) cu acul îndreptat în sus, rezervorul de insulină trebuie lovit uşor cu degetul astfel încât eventualele bule de aer să se ridice spre ac.

Apoi butonul injector trebuie apăsat complet.

Dacă apare insulină în vârful acului înseamnă că stiloul injector (pen-ul) şi acul funcţionează corect.

Dacă nu apare insulină în vârful acului, trebuie repetat pasul 3 până când insulina apare în vârful acului.

Pasul 4 Selectarea dozei

Doza poate fi fixată în trepte, din unitate în unitate, de la un minim de 1 unitate până la un maxim de 80 de unităţi. Dacă este necesară o doză mai mare de 80 de unităţi, aceasta trebuie administrată în două sau mai multe injecţii.

În fereastra dozei trebuie să se indice '0” după testul de siguranţă. Apoi poate fi selectată doza.

Pasul 5 Injectarea dozei

Pacientul trebuie informat de către personalul medical de specialitate în legătură cu tehnica de injectare.

Acul trebuie introdus în piele.

Butonul injector trebuie apăsat complet. Apoi butonul trebuie ţinut apăsat 10 secunde înainte de a retrage acul din piele. Aceasta oferă siguranţa că s-a injectat toată doza de insulină.

Pasul 6 Scoaterea şi aruncarea acului

După fiecare injectare, acul trebuie întotdeauna scos şi aruncat. Aceasta ajută la prevenirea contaminării şi/sau a infectării, intrării aerului în rezervorul de insulină şi scurgerilor de insulină. Acele nu trebuie reutilizate.

Este necesară prudenţă sporită la scoaterea şi aruncarea acului. Trebuie respectate măsurile de siguranţă recomandate pentru scoaterea şi aruncarea acelor (de exemplu tehnica de punere a capacului cu o singură mână) pentru a reduce riscul de rănire accidentală cu acul şi transmiterea bolilor infecţioase.

Capacul stiloului injector (pen-ului) trebuie pus la loc pe stiloul injector (pen).

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Sanofi-Aventis Deutschland GmbH

D-65926 Frankfurt am Main

Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în flacon

EU/1/04/285/001-004

Apidra 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în cartuş

EU/1/04/285/005-012

Apidra SoloStar 100 Unităţi/ml soluţie injectabilă în stilou injector (pen) preumplut

EU/1/04/285/029-036

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 27 septembrie 2004

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 20 august 2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru

Medicamente http: //www.ema.europa.eu.