AMOKSIKLAV QUICKTAB 1000mg 875mg/125mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile SANPHASRL - prospect medicament

Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Amoksiklav Quicktab 1000 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Fiecare comprimat pentru dispersie orală/orodispersabil conţine 500 mg amoxicilină sub formă de

amoxicilină trihidrat şi 125 mg acid clavulanic sub formă de clavulanat de potasiu.

Amoksiklav Quicktab 1000 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Fiecare comprimat pentru dispersie orală/orodispersabil conţine 875 mg amoxicilină sub formă de

amoxicilină trihidrat şi 125 mg acid clavulanic sub formă de clavulanat de potasiu.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

Comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile.

Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile de formă ovală, de culoare galben-brună, pigmentate, cu

dimensiuni de aproximativ 11 x 22 mm.

Amoksiklav Quicktab 1000 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile de formă ovală, de culoare galben-brună, pigmentate, cu

dimensiuni de aproximativ 13 x 25 mm.

Amoksiklav Quicktab este indicat pentru tratamentul următoarelor infecţii bacteriene, la copii şi adulţi (vezi

pct.4.2, pct. 4.4 și pct. 5.1):

* Sinuzită bacteriană acută (diagnosticată corespunzător)

* Otita medie acută

* Acutizări ale bronşitei cronice (diagnosticate corespunzător)

* Pneumonie dobândită în comunitate

* Cistită

* Pielonefrită

* Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, mai ales celulită, muşcături de animale, abcese dentare severe cu celulită difuzantă.

* Infecţii osoase şi articulare, mai ales osteomielită.

Trebuie respectate ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.

Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia cazului în care

dozele sunt declarate pe componente individuale.

Alegerea dozei pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în considerare:

* Agentul patogen suspicionat şi sensibilitatea sa probabilă la medicamentele antibacteriene (vezi pct.

4.4)

* Severitatea şi localizarea infecţiei

* Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.

Utilizarea formulărilor alternative ale Amoksiklav (de exemplu, a acelora care eliberează doze mai

mari de amoxicilină şi/sau alte rapoarte amoxicilină/acid clavulanic) trebuie considerată ca fiind necesară (vezi pct. 4.4 și pct. 5.1).

Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Pentru adulţi şi copii cu greutatea ≥ 40 kg, această formulare de Amoksiklav eliberează o doză totală

zilnică de 1500 mg amoxicilină/375 mg acid clavulanic când este administrată conform recomandărilor de mai jos Când se consideră că este necesară o doză zilnică mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de Amoksiklav, pentru a evita administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic, fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4 și pct. 5.1).

Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului. Unele infecţii (de

exemplu, osteomielita) necesită perioade mai lungi de tratament. Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără examinare (vezi pct. 4.4 cu privire la tratamentul prelungit).

Adulţi şi copii cu greutate corporală peste 40 kg

Doza zilnică recomandată este de un comprimat de 625 mg de 3 ori pe zi.

Amoksiklav Quicktab 1000 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Pentru adulţi şi copii cu greutatea mai mare de 40 kg, această formulare de Amoksiklav eliberează o doză

totală zilnică de 1750 mg amoxicilină/ 250 mg acid clvulanic cu administrare de două ori pe zi şi 2625 mg amoxicilină/ 375 mg acid clavulnic cu administrare de trei ori pe zi, când este administrată conform recomandărilor de mai jos. .Când se consideră că este necesară o doză zilnică mai mare de amoxicilină, se recomandă alegerea unei alte formulări de Amoksiklav, pentru a evita administrarea unei doze zilnice mari de acid clavulanic, fără ca aceasta să fie necesară (vezi pct. 4.4 și pct. 5.1).

Durata tratamentului trebuie să fie determinată de răspunsul clinic al pacientului. Unele infecţii (de

exemplu, osteomielita) necesită perioade mai lungi de tratament. Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără examinare (vezi pct. 4.4 cu privire la tratamentul prelungit).

Adulţi şi copii  40 kg

* doza standard (pentru toate indicaţiile) : 875 mg/125 mg de două ori pe zi;

* doză mai mare (în special pentru infecţii precum otită medie, sinuzită, infecţii ale căilor respiratorii inferioare şi infecţii ale tractului urinar): 875 mg/125 mg de trei ori pe zi.

Copii cu greutatea sub 40 kg

Nu este recomandat.

Nu se consideră necesară ajustarea dozelor.

Ajustarea dozelor se bazează pe concentraţia maximă recomandată de amoxicilină.

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatininei (ClCr) mai mare de 30 ml/min.

Adulţi şi copii cu greutatea ≥ 40 kg

ClCr: 10-30 ml/min 500 mg/125 mg de două ori pe zi

ClCr < 10 ml /min 500 mg/125 mg o dată pe zi

Hemodializă 500 mg/125 mg la intervale de 24 de ore, plus 500 mg/125 mg în timpul

dializei, repetat la finalul dializei (deoarece sunt scăzute concentraţiile serice atât ale amoxicilinei cât şi ale acidului clavulanic) La pacienţii cu clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min, nu este recomandată utilizarea formulărilor de

Amoksiklav cu un raport amoxicilină-acid clavulanic de 7:1, deoarece nu sunt disponibile recomandări

privind ajustarea dozelor.

A se administra cu prudenţă. Funcţia hepatică trebuie monitorizată periodic.

Amoksiklav Quicktab se administrează pe cale orală.

Comprimatele se dispersează în jumătate de pahar cu apă (minim 30 ml) şi se amestecă bine înainte de

administrare.

A se administra la începutul mesei pentru a reduce la minim potenţialul de intoleranţă gastro-intestinală.

Tratamentul poate fi început parenteral conform RCP-ului corespunzător formulării i.v. şi continuat

cu un preparat oral.

Comprimatele sunt disponibile într-un blister cu 2 comprimate. Se rupe blisterul la nivelul perforaţiilor. Se

ridică triunghiul colorat şi se trage în direcţia indicată de săgeată. Nu se împinge comprimatul prin folie.

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Antecedente de reacţii severe de hipersensibilitate imediată (de exemplu, anafilaxie) la alte antibiotice beta-

lactamice (de exemplu, cefalosporine, carbapeneme sau monobactami).

Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza amoxicilinei/acidului clavulanic (vezi pct. 4.8).

Înainte de iniţierea tratamentului cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, trebuie efectuată o anamneză

atentă legată de reacţii de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine sau alte antibiotice beta- lactamice (vezi pct. 4.8).

La pacienţii în tratament cu penicilină au fost raportate reacţii de hipersensibilitate (anafilactice) grave şi

ocazional letale. Este mai probabil ca aceste reacţii să apară la persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la penicilină şi la persoanele cu teren atopic. Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie întrerupt şi trebuie instituit un tratament alternativ corespunzător.

În cazul în care se dovedeşte că o infecţie este provocată de un microorganism/microorganisme

sensibil/sensibile la amoxicilină, atunci trebuie luată în considerare trecerea de la amoxicilină/acid clavulanic la amoxicilină, conform ghidurilor oficiale.

Utilizarea Amoksiklav Quicktab nu este indicată când există un risc mare ca prezumtivii agenţi patogeni să

aibă o sensibilitate scăzută sau rezistenţă la antibiotice beta-lactamice, care nu este mediată de beta- lactamaze sensibile la inhibarea de către acidul clavulanic. Această formulare nu trebuie utilizată pentru tratamentul infecţiilor cu S. pneumonie rezistent la penicilină.

Pot să apară convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei cărora li se administrează doze mari (vezi

pct. 4.8).

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie evitată dacă se suspectează mononucleoza infecţioasă,

deoarece apariţia unei erupţii morbiliforme a fost asociată cu această afecţiune după utilizarea de amoxicilină.

Utilizarea concomitentă de alopurinol în timpul tratamentului cu amoxicilină poate determina creşterea

riscului de reacţii cutanate alergice.

Utilizarea prelungită poate să ducă ocazional la proliferarea microorganismelor care nu sunt sensibile.

Apariţia la începerea tratamentului a eritemului generalizat febril asociat cu pustule poate fi un simptom al

pustulozei exantematice generalizate acute (PEGA) (vezi pct. 4.8). Acestă reacţie adversă necesită întreruperea tratamentului cu Amoksiklav Quicktab şi contraindică orice administrare ulterioară de amoxicilină.

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică

confirmată (vezi pct. 4.2).

Evenimentele hepatice au fost raportate mai ales la bărbaţi şi la pacienţii vârstnici şi se pot asocia cu

tratamentul prelungit. Aceste evenimente au fost raportate foarte rar la copii. În cazul tuturor populaţiilor, semnele şi simptomele apar de obicei în timpul şi la scurt timp după tratament, dar în anumite cazuri pot să nu se manifeste până la câteva săptămâni după întreruperea tratamentului. Acestea sunt de obicei reversibile.

Evenimentele hepatice pot fi severe şi în cazuri extrem de rare, au fost raportate decese. Acestea au survenit

aproape întotdeauna la pacienţii cu afecţiuni subiacente grave sau care au luat medicaţii concomitente cunoscute ca având potenţial de reacţii hepatice (vezi pct. 4.8).

Colita asociată cu antibioticele a fost raportată aproape în cazul tuturor medicamentelor antibacteriene, iar

severitatea poate varia de la uşoară la punerea vieţii în pericol (vezi pct. 4.8). De aceea, este importantă luarea în considerare a acestui diagnostic la pacienţii care prezintă diaree în timpul sau după administrarea oricărui antibiotic. Dacă apare colita asociată antibioticelor, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie imediat întrerupt, trebuie apelat la medic şi început un tratament corespunzător.

Medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate în această

situaţie.

În timpul tratamentului de lungă durată este recomandată evaluarea periodică a funcţiilor organelor şi

sistemelor, inclusiv funcţia renală, hepatică şi hematopoietică.

La pacienţii trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic a fost rareori raportată prelungirea timpului de

protrombină. Este necesară monitorizare corespunzătoare în cazul în care se prescriu concomitent anticoagulante. Ajustarea dozei de anticoagulante orale poate fi necesară pentru menţinerea gradului dorit de anticoagulare (vezi pct. 4.5 şi 4.8).

La pacienţii cu insuficienţă renală, doza trebuie ajustată în conformitate cu gradul de insuficienţă (vezi pct.

4.2).

La pacienţii cu debit urinar scăzut, s-a observat foarte rar cristalurie, mai ales în cazul tratamentului

parenteral. În timpul administrării de doze mari de amoxicilină, este recomandabil să se păstreze un aport corespunzător de lichide şi un debit urinar adecvat pentru a scădea posibilitatea cristaluriei cu amoxicilină.

La pacienţii cu sonde urinare, trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.9).

Se recomandă ca în cazul testării prezenţei de glucoză în urină în timpul tratamentului cu medicamente care

conţin amoxicilină, să se utilizeze metode enzimatice cu glucozoxidază, din cauza rezultatelor fals pozitive care pot să apară în cazul metodelor chimice.

Prezenţa acidului clavulanic din Amoksiklav Quicktab poate determina o legare nespecifică a IgG şi

albuminei de membranele hematiilor, ducând la un test Coombs fals pozitiv.

Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA la

pacienţi trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, care au fost ulterior descoperiţi a nu fi infectaţi cu Aspergillus. Au fost raportate reacţii încrucişate între polizaharide non-Aspergillus şi polifuranozide cu

testul Bio-Rad Laboratories Platelia Aspergillus EIA. De aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacienţii trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie interpretate cu precauţie şi trebuie confirmate de alte metode de diagnostic.

Informaţii inportante despre anumiţi excipienţi

Acest medicament conţine potasiu mai puţin de 1 mmol (39 mg) per comprimat, adică practic 'nu conţine

potasiu”.

Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per comprimat, adică practic 'nu conţine

sodiu”.

Acest medicament conține sulfiți. Poate provoca rar reacții de hipersensibilitate grave și bronhospasm.

Anticoagulantele orale şi antibioticele penicilinice au fost utilizate pe scară largă în practică, fără a se

raporta interacţiuni. Cu toate acestea, în literatură există cazuri de creştere a INR-ului (International Normalised Ratio) la pacienţii aflaţi în tratament cu acenocumarol sau warfarină şi la care s-a prescris o cură

de amoxicilină. Dacă este necesară administrarea concomitentă, timpul de protrombină sau INR-ul trebuie monitorizate cu atenţie în cazul adăugării sau întreruperii amoxicilinei. În plus, pot fi necesare ajustări ale dozei de anticoagulante orale (vezi pct. 4.4 şi pct. 4.8).

Penicilinele pot reduce excreţia metotrexatului, determinând o creştere potenţială a toxicităţii acestuia.

Utilizarea concomitentă de probenicid nu este recomandată. Probenecidul scade secreţia tubulară renală a

amoxicilinei. Utilizarea concomitentă de probenecid poate duce la concentraţii sanguine crescute şi prelungite de amoxicilină, nu însă şi de acid clavulanic.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării

embrionare/fetale, naştereii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3). Datele limitate cu privire la utilizarea asocierii amoxicilină/acid clavulanic pe perioada sarcinii la om nu au indicat un risc crescut de malformaţii congenitale. Într-un singur studiu la femei cu ruptură prematură de membrane fetale înainte de termen s-a raportat că tratamentul profilactic cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic se poate asocia cu un risc crescut de enterocolită necrozantă la nou-născuţi. Utilizarea trebuie evitată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este considerată esenţială de către medic.

Ambele substanţe sunt excretate în lapte (nu se cunoaşte nimic cu privire la efectul acidului clavulanic

asupra sugarului alăptat natural). În consecinţă, este posibilă apariţia, la sugarii alăptaţi natural, a diareei şi infecţiilor fungice la nivelul mucoaselor, astfel încât alăptarea ar putea fi întreruptă. Trebuie luată în calcul posibilitatea de sensibilizare. Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie administrată în timpul perioadei de alăptare numai după evaluarea raportului risc-beneficiu de către medicul curant.

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu

toate acestea, pot apărea reacţii adverse (de exemplu reacţii alergice, ameţeli, convulsii), care pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).

Cel mai frecvent raportate reacţii adverse la medicament (RAM) sunt diarea, greaţa şi vărsăturile. Sunt

enumerate mai jos RAM provenite din studiile clinice şi supravegherea după punerea pe piaţă, prezentate conform clasificării MedDRA, pe aparate, sisteme şi organe.

A fost utilizată următoarea terminologie pentru a clasifica apariţia reacţiilor adverse.

Foarte frecvente (≥ 1/10)

Frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10)

Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100)

Rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000)

Foarte rare (< 1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)

Candidoză mucocutanată Frecventă

Proliferarea excesivă a microrganismelor rezistente Cu frecvenţă necunoscutăîâ

Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rară

Trombocitopenie Rară

Agranulocitoză reversibilă Cu frecvenţă necunoscută

Anemie hemolitică Cu frecvenţă necunoscută

Prelungirea timpului de sângerare şi a timpului de protrombină1 Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări ale sistemului imunitar10

Edem angioneurotic Cu frecvenţă necunoscută

Anafilaxie Cu frecvenţă necunoscută

Sindrom asemănător bolii serului Cu frecvenţă necunoscută

Vasculită de hipersensibilitate Cu frecvenţă necunoscută

Ameţeli Mai puţin frecvente

Cefalee Mai puţin frecventă

Hiperactivitate reversibilă Cu frecvenţă necunoscută

Convulsii2 Cu frecvenţă necunoscută

Diaree Foarte frecventă

Greaţă3 Frecventă

Vărsături Frecvente

Indigestie Mai puţin frecventă

Colită asociată cu antibioticele4 Cu frecvenţă necunoscută

Melanoglosie Cu frecvenţă necunoscută

Creşteri ale valorilor serice ale AST şi/sau Mai puţin frecvente

ALT5

Hepatită6 Cu frecvenţă necunoscută

Icter colestatic6 Cu frecvenţă necunoscută

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat7

Erupţie cutanată tranzitorie Mai puţin frecventă

Prurit Mai puţin frecvent

Urticarie Mai puţin frecventă

Eritem polimorf Rar

Sindrom Stevens-Johnson Cu frecvenţă necunoscută

Necroliză epidermică toxică Cu frecvenţă necunoscută

Dermatită buloasă exfoliativă Cu frecvenţă necunoscută

Pustuloză exantematică generalizată acută Cu frecvenţă necunoscută

(PEGA)9 Tulburări renale şi ale căilor urinare

Nefrită interstiţială Cu frecvenţă necunoscută

Cristalurie8 Cu frecvenţă necunoscută

1. A se vedea pct. 4.4 2. A se vedea pct. 4.4 3. Greaţa se asociază mai frecvent cu dozele orale mari. Dacă reacţiile gastro-intestinale sunt manifeste, ele pot fi ameliorate prin administrarea Amoksiklav Quicktab la începutul mesei.

4. Inclusiv colită pseudomembranoasă şi colită hemoragică (vezi pct. 4.4).

5. O creştere moderată a valorilor serice ale AST şi/sau ALT a fost observată la pacienţii trataţi cu antibiotice din clasa beta-lactami, dar semnificaţia acestor rezultate nu este cunoscută.

6. Aceste evenimente au fost observate şi în cazul altor peniciline şi al cefalosporinelor (vezi pct. 4.4).

7. Dacă apare vreo reacţie de dermatită de hipersensibilitate, tratamentul trebuie întrerupt (vezi pct. 4.4).

8. A se vedea pct. 4.9 9. A se vedea pct. 4.4 10. A se vedea pct. 4.3 și pct. 4.4 Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România

Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO

e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Simptomele gastro-intestinale şi dezechilibrele hidro-electrolitice pot fi manifeste. A fost observată

cristaluria cu amoxicilină, în unele cazuri ducând la insuficienţă renală (vezi pct. 4.4).

Pot să apară convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei cărora li se administrează doze mari.

S-a raportat faptul că amoxicilina precipită pe sondele urinare, mai ales după administrarea de doze mari pe

cale intravenoasă. Trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.4).

Simptomele gastro-intestinale pot fi tratate simptomatic, având în vedere echilibrul hidro-electrolitic.

Amoxicilina/acidul clavulanic poate fi îndepărtată din circulaţie prin hemodializă.

Grupa farmacoterapeutică: combinaţii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta-lactamază; codul ATC:

J01CR02

Mod de acţiune

Amoxicilina este o penicilină de semisinteză (antibiotic beta-lactamic) care inhibă una sau mai multe enzime

(deseori denumite proteine de legare a penicilinei, PLP) din procesul de biosinteză a peptidoglicanului bacterian, care este o componentă structurală integrantă a peretelui celular bacterian. Inhibarea sintezei peptidoglicanului duce la slăbirea structurii peretelui celular, care este, de obicei, urmată de liză celulară şi moarte.

Amoxicilina poate fi degradată de beta-lactamaze produse de bacterii rezistente şi de aceea, spectrul

activităţii amoxicilinei în monoterapie nu include organisme care pot produce aceste enzime.

Acidul clavulanic este un beta-lactam înrudit structural cu penicilinele. Inactivează unele enzime, beta-

lactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic singur nu exercită un efect antibacterian util clinic.

Cel mai important factor determinant pentru eficienţa amoxicilinei este durata de timp în care concentraţia

plasmatică este menţinută peste concentraţia minimă inhibitorie [T > CMI].

Există două mecanisme principale de rezistenţă la amoxicilină/acid clavulanic:

* inactivarea amoxicilinei de către enzimele beta-lactamaze ale bacteriilor care nu sunt inhibate de către acidul clavulanic, inclusiv cele de clasă B, C sau D.

* alterarea PLP, care reduce afinitatea antibioticului faţă de ţintă.

Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismul pompei de eflux pot determina sau contribui la

rezistenţa bacteriană, mai ales în cazul bacteriilor gram-negative.

Valorile critice ale CMI pentru amoxicilină/acid clavulanic sunt cele ale Comitetului European privind

Testarea Sensibilităţii Microbiene-The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing-

(EUCAST) Microorganism Valori critice de sensibilitate (µg/ml)

Sensibil 2 Rezistent

Intermediar

1 ≤ 1 - > 1 Haemophilus influenzae

1 ≤ 1 - > 1 Morexella catarrhalis

2 ≤ 2 - > 2 Staphylococcus aureus

2 ≤ 0,25 > 0,25 Stafilococi coagulazo- negativi

1 ≤ 4 8 > 8 Enteroccocus

5 ≤ 0,25 - > 0,25 Streptococcus A, B, C, G

3 ≤ 0,5 1-2 > 2 Streptococcus pneumoniae

1,4 - - > 8 Enterobacteriaceae

1 ≤ 4 8 > 8 Anaerobi gram-negativi

1 ≤ 4 8 > 8 Anaerobi gram-pozitivi

Valori critice independente de ≤ 2 4-8 > 8

specie Valorile raportate sunt pentru concentraţiile de amoxicilină. Pentru testarea sensibilităţii, concentraţia

de acid clavulanic este stabilită la 2 mg/l.

Valorile raportate sunt pentru oxacilină.

Valorile critice din tabel se bazează pe valorile critice de sensibilitate la ampicilină.

Valoarea critică de rezistenţă R > 8 mg/l garantează că toate tulpinile cu mecanisme de rezistenţă

sunt raportate ca rezistente.

Valorile critice din tabel se bazează pe valorile critice de sensibilitate la benzilpenicilină.

Prevalenţa rezistenţei poate varia pentru speciile selectate în funcţie de zona geografică şi de timp, iar

informaţiile locale referitoare la rezistenţă sunt de dorit, mai ales în cazul tratării infecţiilor severe. La nevoie, trebuie solicitată opinia experţilor când prevalenţa locală a rezistenţei este atât de mare încât utilitatea antibioticului este discutabilă cel puţin în cazul anumitor tipuri de infecţii.

Specii obişnuit sensibile Microorganisme gram-pozitive aerobe

Enterococcus faecalis

Gardnerella vaginalis

Staphylococcus aureus (sensibil la meticilină)£

Stafilococi coagulazo-negativi (sensibil la meticilină)

Streptococcus agalactiae

Streptococcus pneumoniae

Streptococcus pyogenes*şi alţi streptococi beta-hemolitici

Grupul Streptococcus viridans

Microorganisme gram-negative aerobe

Capnocytophaga spp.

Eikenella corrodens

Haemophilus influenzae

Moraxella catarrhalis

Pasteurella multocida

Bacteroides fragilis

Fusobacterium nucleatum

Prevotella spp.

Microorganisme gram-pozitive aerobe

Enterococcus faecium $

Microorganisme gram-negative aerobe

Escherichia coli

Klebsiella oxytoca

Klebsiella pneumoniae

Proteus mirabilis

Proteus vulgaris

Microorganisme gram-negative aerobe

Acinetobacter sp.

Citrobacter freundii

Enterobacter sp.

Legionella pneumophila

Morganella morganii

Providencia spp.

Pseudomonas sp.

Serratia sp.

Stenotrophomonas maltophilia

Alte microorganisme Chlamydophila pneumoniae

Chlamzdophila psittaci

Coxiella burnetti

Mycoplasma pneumoniae

$ Sensibilitate intermediară naturală în absenţa dobândirii mecanismelor de rezistenţă.

£ Toţi stafilococii meticilino-rezistenţi sunt rezistenţi la amoxicilină/acid clavulanic.

Streptococcus pneumoniae care este în totalitate sensibil la penicilină, poate fi tratat cu

formularea amoxicilină/acid clavulanic. Organismele care prezintă orice grad de reducere a sensibilităţii faţă de penicilină nu trebuie tratate cu această formulare (vezi pct. 4.2 și pct. 4.4).

În unele ţări ale UE, au fost raportate cu o frecvenţă mai mare de 10% tulpini cu

sensibilitate scăzută.

Amoxicilina şi acidul clavulanic disociază complet în soluţie apoasă la pH fiziologic. Ambele componente

sunt absorbite rapid şi în proporţie mare pe cale orală.

Profilurile plasmatice ale ambelor componente sunt similare, iar timpul de atingere a concentraţiei

plasmatice maxime (Tmax) în ambele cazuri este de aproximativ o oră.

Rezultatele de farmacocinetică dintr-un studiu, în care asocierea amoxicilină/acid clavulanic (comprimate

500 mg/125 mg de trei ori pe zi) s-a administrat în condiţii de repus alimentar la un lot de voluntari sănătoşi sunt prezentate mai jos.

Valorile medii (+ DS) ale parametrilor farmacocinetici

Substanţă(e) activă(e) Doză Cmax * ASC(0-24h) T1/2 administrată(e) (mg) (µg/ml) T(omrea)x ((µg.h/ml) (ore)

AMX/ AC 500 7,19 1,5 (1,0-2,5) 53,5 1,15

500 mg/125 mg + 2,26 8,87 +0,20 Acid clavulanic

AMX/ AC 125 2,40 1,5 (1,0-2,0) 15,72 0,98

500 mg/125 mg + 0,83 +3,86 +0,12 AMX - amoxicilină, AC - acid clavulanic

* Valoarea mediană (intervalul) Rezultatele de farmacocinetică dintr-un studiu, în care amoxicilina/acidul clavulanic (comprimate

875 mg/125 mg de două ori pe zi) s-au administrat în condiţii de repaus alimentar la un lot de voluntari sănătoşi sunt prezentate mai jos.

Valorile medii (+ DS) ale parametrilor farmacocinetici

* Medicament Doză Cmax Tmax ASC(0-24h) T1/2 administrat (mg) (µg/ml) (ore) ((µg.h/ml) (ore)

AMX/AC 875 11,64 1,50 (1,0- 53,52 1,19

875 mg/125 mg + 2,78 2,5) + 1,31 +0,21 Acid clavulanic

AMX/AC 125 2,18 1,5 (1,0-2,0) 15,72 0,98

875 mg/125 mg + 0,99 +3,86 +0,12 AMX - amoxicilină, AC - acid clavulanic

* Valoarea mediană (intervalul) Concentraţiile serice de amoxicilină şi de acid clavulanic obţinute cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic

sunt similare cu cele obţinute în cazul administrării pe cale orală doar a dozelor de amoxicilină sau doar a dozelor de acid clavulanic.

Aproximativ 25% din cantitatea totală de acid clavulanic din plasmă şi 18% din cantitatea totală de

amoxicilină din plasmă se leagă de proteine. Volumul aparent de distribuţie este aproximativ 0,3-0,4 l/kg pentru amoxicilină şi aproximativ 0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.

După administrare pe cale intravenoasă, atât amoxicilina, cât şi acidul clavulanic au fost detectate în

colecist, ţesut abdominal, ţesut cutanat, ţesut adipos, ţesuturi musculare, lichid sinovial şi peritoneal, bilă şi puroi. Amoxicilina nu este distribuită adecvat în lichidul cefalorahidian.

Din studiile la animale, nu există dovezi că ar exista o retenţie tisulară semnificativă de substanţe derivate

din medicament, în cazul ambelor componente. Amoxicilina, ca majoritatea penicilinelor, poate fi detectată în lapte. De asemenea pot fi detectate în lapte urme de acid clavulanic (vezi pct.

4.6).

S-a demonstrat că atât amoxicilina cât şi acidul clavulanic străbat bariera placentară (vezi pct. 4.6).

Amoxicilina este parţial excretată în urină sub formă de acid peniciloic inactiv în cantităţi echivalente cu

până la 10-25% din doza iniţială. Acidul clavulanic este metabolizat în propoţie mare la om şi este eliminat pe cale urinară şi în fecale şi sub formă de dioxid de carbon, în aerul expirat.

Calea majoră de eliminare pentru amoxicilină este cea renală, în timp ce acidul clavulanic este eliminat atât

pe cale renală cât şi prin mecanisme non-renale.

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic are un timp mediu de înjumătăţire prin eliminare de aproximativ o oră

şi un clearance mediu total de aproximativ 25 l/oră la subiecţii sănătoşi. Aproximativ 60-70% din amoxicilină şi aproximativ 40-65% din acidul clavulanic este excretat nemodificat în urină în timpul primelor 6 ore după administrarea unui singur comprimat de Amoksiklav 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Diverse studii au evidenţiat că excreţia urinară a fost de 50-85% pentru amoxicilină şi 27-60% pentru acidul clavulanic pe o perioadă de 24 de ore. În cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de medicament a fost excretată în primele 2 ore după administrare.

Utilizarea concomitentă de probenecid întârzie excreţia de amoxicilină, dar nu şi pe cea a acidului clavulanic

(vezi pct. 4.5).

Vârstă

Timpul de înjumătăţire prin eliminare al amoxicilinei este similar pentru copii cu vârsta între 3 luni şi 2 ani,

copii mai mari şi adulţi. Pentru copii foarte mici (inclusiv nou-născuţii prematuri) în prima săptămână de viaţă, intervalul de administrare nu trebuie să depăşească două administrări zilnice, din cauza imaturităţii căii renale de eliminare. Deoarece pacienţii vârstnici este mai probabil să prezinte funcţie renală scăzută, este necesară prudenţă în ceea ce priveşte alegerea dozei şi poate fi utilă monitorizarea funcţiei renale.

După administrarea pe cale orală a asocierii amoxicilină/acid clavulanic la subiecţii sănătoşi de sex masculin

şi feminin, sexul nu a prezentat o influenţă semnificativă nici asupra farmacocineticii amoxicilinei, nici a acidului clavulanic.

Clearance-ul total seric al asocierii amoxicilină/acid clavulanic scade proporţional cu scăderea funcţiei

renale. Scăderea clearance-ului medicamentului este mai pronunţată în cazul amoxicilinei decât în cazul acidului clavulanic, deoarece se excretă un procent mai mare de amoxicilină pe cale renală. De aceea, dozele din insuficienţa renală trebuie să prevină acumularea de amoxicilină, menţinând în acelaşi timp concentraţii adecvate de acid clavulanic (vezi pct. 4.2).

La pacienţii cu insuficienţă hepatică trebuie stabilite cu precauţie dozele, iar funcţia hepatică trebuie

monitorizată la intervale regulate.

Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om, pe baza studiilor convenţionale

farmacologice privind evaluarea siguranţei, genotoxicitea şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere.

Studiile de toxicitate după doze repetate efectuate la câini cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic au

evidenţiat iritaţie gastrică şi vărsături şi modificări de culoare ale limbii.

Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu Amoksiklav Quicktab sau cu componentele sale.

Amoksiklav Quicktab 625 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Crospovidonă

Sucraloză

Stearat de magneziu

Dioxid de siliciu

Oxid galben de fer (E 172)

Celuloză microcristalină silicificată (celuloză microcristalină și dioxid de siliciu)

Aromă de portocală dulce (conține propilenglicol, sodiu, sulfiți (sub formă de SO2))

Amoksiklav Quicktab 1000 mg comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Crospovidonă

Sucraloză

Stearat de magneziu

Dioxid de siliciu

Oxid galben de fer (E 172)

Celuloză microcristalină silicificată (celuloză microcristalină și dioxid de siliciu)

Aromă de portocală dulce (conține propilen glicol, sodiu, sulfiți (sub formă de SO2))

Nu este cazul.

3 ani

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umezeală.

Cutie cu 5 blistere Al/Al a câte 2 comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Cutie cu 7 blistere Al/Al a câte 2 comprimate pentru dispersie orală/orodispersabile

Fără cerinţe speciale.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

S.C. SANDOZ S.R.L.

Str. Livezeni, Nr. 7A

Târgu Mureş, Judeţul Mureş, România

Amoksiklav Quicktab 625 mg

8522/2016/01-02 Amoksiklav Quicktab 1000 mg

8523/2016/01-02

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: Ianuarie 2016

Ianuarie 2024