ALPRAZOLAM LPH 0.5mg comprimate LABORMED - prospect medicament

N05BA12 alprazolam

Medicamentul ALPRAZOLAM LPH 0.5mg conține substanța alprazolam , cod ATC N05BA12 - Sistemul nervos | Anxiolitice | Derivați benzodiazepinici .

Date generale despre ALPRAZOLAM LPH 0.5mg LABORMED

Substanța: alprazolam

Data ultimei liste de medicamente: 01-06-2024

Codul comercial: W08625003

Concentrație: 0.5mg

Forma farmaceutică: comprimate

Cantitate: 30

Prezentare produs: cutie x3 blist x10 compr

Tip produs: generic

Preț: 7.63 RON

Restricții eliberare rețetă: TAB3 - Medicamente care se eliberează cu prescripție medicală specială (psihotrope) de culoare verde.

Autorizația de Punere pe Piață (APP)

APP producător: LABORMED PHARMA S.A. - ROMANIA

APP deținător: LABORMED PHARMA S.A. - ROMANIA

Număr APP: 6155/2014/02

Valabilitate: 2 ani

Forme farmaceutice disponibile pentru alprazolam

Concentrațiile disponibile pentru alprazolam

0.25mg, 0.5mg, 1mg, 2mg, 3mg

Alte substanțe medicamentoase din aceeași grupă farmaceutică cu alprazolam

Listele de compensare pentru ALPRAZOLAM LPH 0.5mg LABORMED

A - Sublista A cu 90% reducere din prețul de referință

Preț

Coplată

Plată pacient

7.63 RON

4.55 RON

3.08 RON

Conținutul prospectului pentru medicamentul ALPRAZOLAM LPH 0.5mg comprimate LABORMED

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ALPRAZOLAM LPH 0,25 mg comprimate

ALPRAZOLAM LPH 0,5 mg comprimate

ALPRAZOLAM LPH 1 mg comprimate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

ALPRAZOLAM LPH 0,25 mg

Fiecare comprimat conţine alprazolam 0,25 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 115,85 mg pentru un comprimat.

ALPRAZOLAM LPH 0,5 mg

Fiecare comprimat conţine alprazolam 0,5 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 115,6 mg pentru un comprimat.

ALPRAZOLAM LPH 1 mg

Fiecare comprimat conţine alprazolam 1 mg.

Excipienţi cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 115,1 mg pentru un comprimat.

Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat

ALPRAZOLAM LPH 0,25 mg: comprimate albe, în formă de discuri, inscripţionate pe una din feţe cu “Az”

şi “0,25” şi separate printr-o linie mediană.

ALPRAZOLAM LPH 0,5 mg: comprimate albe, în formă de discuri, inscripţionate pe una din feţe cu “Az”

şi “0,5” şi separate printr-o linie mediană.

ALPRAZOLAM LPH 1 mg: comprimate albe, în formă de discuri, inscripţionate pe una din feţe cu “Az” şi

“1” şi separate printr-o linie mediană.

Linia mediană are numai rolul de a uşura ruperea comprimatului pentru a fi înghiţit uşor şi nu de divizare în

doze egale.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Acest medicament este utilizat la adulți pentru:

- tratamentul simptomatic al stărilor de anxietate moderat-severe;

- tratamentul stărilor de anxietate asociate cu depresie;

- profilaxia sau tratamentul tulburărilor de panică;

- profilaxie şi tratament în delirium tremens şi în sindromul de abstinenţă la alcoolici.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze

Doza optimă de ALPRAZOLAM LPH trebuie individualizată în funcţie de severitatea simptomelor şi de

răspunsul terapeutic individual. Dacă apar reacţii adverse grave la administrarea dozei iniţiale, se impune reducerea dozei.

Tratamentul trebuie început cu cea mai mică doză eficace, iar doza maximă recomandată nu trebuie depăşită.

La pacienţii care necesită doze mari, acestea trebuie crescute treptat, cu atenţie, pentru a evita apariţia

reacţiilor adverse. Când sunt necesare doze mai mari, trebuie crescută mai întâi doza administrată seara.

În general, pacienţii care nu au primit anterior medicaţie psihotropă vor necesita doze mai mici decât cei

aflaţi în tratament sau cei cu antecedente de alcoolism cronic. În principiu, se recomandă administrarea dozei minime eficace pentru a evita sedarea excesivă sau ataxia. Acest aspect este important, în mod special la persoanele vârstnice sau debilitate.

Adulţi
Stări de anxietate

Doza iniţială recomandată este de 0,75-1,5 mg alprazolam pe zi, administrată divizat în 3 prize. Doza zilnică

recomandată poate fi crescută în funcţie de necesităţi, fără a depăşi doza de 4 mg alprazolam pe zi, divizată în mai multe prize.

Stări de anxietate asociate cu depresie

Doza iniţială recomandată este de 1,5 mg alprazolam pe zi, administrată divizat în 3 prize. Doza uzuală de

întreţinere este de 2,5-3 mg pe zi şi poate fi crescută în funcţie de necesităţi, fără a depăşi doza de 4,5 mg alprazolam pe zi, divizată în mai multe prize.

Tulburări de panică

Doza iniţială recomandată este de 0,5-1 mg alprazolam, administrată oral seara la culcare sau 0,5 mg de 3 ori

pe zi. Doza de întreţinere se ajustează în funcţie de răspunsul pacientului. Creşterile nu trebuie să depăşească 1 mg alprazolam la 3-4 zile.

Studiile clinice au arătat că doza medie zilnică este de 6 ± 2 mg. În mod excepţional, un număr redus de

pacienţi au necesitat doze de 10 mg/zi.

Pacienţi vârstnici sau debilitaţi

Doza zilnică recomandată este de 0,5-0,75 mg alprazolam, administrată în 2-3 prize. La nevoie doza poate fi

crescută, în funcţie de tolerabilitate.

Doza iniţială trebuie scăzută dacă apar reacţii adverse.

Copii şi adolescenţi

Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea administrării medicamentului la copii sub 18 ani.

Modalitatea de întrerupere a tratamentului

Datorită faptului că tratamentul este simptomatic, simptomele iniţiale pot reapărea după întreruperea

administrării medicamentului.

Tratamentul se întrerupe treptat, cu reducerea progresivă a dozelor. Se recomandă ca doza zilnică de

alprazolam să nu fie scăzută cu mai mult de 0,5 mg la fiecare 3 zile. La unii pacienţi poate fi necesară o scădere mai lentă. Se recomandă ca prima doză redusă sa fie cea de la mijlocul zilei.

Durata tratamentului

Tratamentul în stările de anxietate trebuie să fie cât mai scurt posibil. Necesitatea tratamentului trebuie

reevaluată periodic (la intervale de cel mult 4 săptămâni), iar prelungirea tratamentului trebuie bine evaluată, mai ales dacă simptomele sunt uşoare şi tratamentul medicamentos poate fi evitat.

În general, durata totală a tratamentului nu trebuie să depăşească 8-12 săptămâni, incluzând şi perioada de

scădere progresivă a dozei.

Au existat şi situaţii în care pacienţii au fost trataţi eficace cu alprazolam timp de 8 luni, cum ar fi tulburările

de panică şi afecţiunile asociate acestora.

În anumite cazuri este necesară prelungirea tratamentului, dar decizia trebuie luată numai după reevaluarea

pacientului de către un specialist. Medicii trebuie să fie conştienţi de faptul că, la fel ca şi în cazul altor benzodiazepine, utilizarea îndelungată la unii pacienţi poate duce la dependenţă (vezi pct. 4.4).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă, la alte benzodiazepine sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la

pct. 6.1.

Insuficienţă respiratorie severă.

Sindromul de apnee în somn.

Insuficienţă hepatică severă (risc de encefalopatie).

Miastenia gravis.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Fenomene de sevraj

În cazul unei scăderi prea rapide a dozei sau la oprirea bruscă a tratamentului cu benzodiazepine, inclusiv cu

alprazolam, s-au înregistrat reacţii adverse de tip rebound sau sevraj (vezi pct. 4.8). Ca urmare, doza trebuie scăzută progresiv (vezi pct. 4.2), mai ales la pacienţii epileptici.

Aceste semne şi simptome, în special cele grave, sunt înregistrate mai ales la pacienţii care au urmat terapie

prelungită cu doze excesive.

Manifestări de sevraj s-au înregistrat însă şi la întreruperea bruscă a tratamentului administrat în dozele

recomandate. Când medicamentul este întrerupt brusc la pacienţii care asociază tulburări de panică sau afecţiuni înrudite, simptomele date de recurenţa atacurilor de panică pot mima manifestările de sevraj.

Dependenţă

Tratamentul cu benzodiazepine, îndeosebi de lungă durată, poate să determine dezvoltarea dependenţei fizice

şi psihice. Factorii favorizanţi sunt: durata lungă a tratamentului, dozele mari, existenţa unei dependenţe medicamentoase sau non-medicamentoase în antecedente (de exemplu alcoolism cronic, toxicomanie). Din această cauză administrarea alprazolam trebuie făcută cu precauţie specială la pacienţii cu antecedente de dependenţă medicamentoasă şi de alcoolism.

În anumite situaţii, benzodiazepinele se utilizează în mod ocazional sau tranzitor; de aceea, perioada de

administrare este scurtă. Uneori, starea pacientul impune prelungirea terapiei. Oportunitatea utilizării pe termen lung a benzodiazepinelor trebuie reevaluată periodic de către medic în funcţie de particularităţile pacientului. Utilizarea îndelungată va genera în mod cert dependenţă psihică.

Toleranţa

Anumite efecte ale benzodiazepinelor se pot modifica în timpul administrării de lungă durată, datorită

dezvoltării toleranţei. Toleranţa a fost demonstrată pentru efectul sedativ, dar nu şi pentru cel anxiolitic.

Reacţii paradoxale

La anumiţi pacienţi, îndeosebi la vârstnici, administrarea benzodiazepinelor poate să provoace reacţii

paradoxale: nelinişte, agitaţie, iritabilitate, agresivitate, delir, furie, coşmaruri, halucinaţii, fenomene psihotice, comportament inadecvat şi alte tulburări de comportament (a se vedea pct. 4.8). În aceste situaţii, tratamentul trebuie oprit.

Amnezia

Un fenomen caracteristic este apariţia amneziei anterograde, în primele ore de la administrare.

Efectele aditive trebuie avute în vedere la asocierea alprazolamului cu alcool etilic, hipnotice sau alte

tranchilizante (vezi pct.4.5).

Categorii speciale de pacienţi

La pacienţii vârstnici sau debilitaţi se recomandă utilizarea dozei minime eficace pentru a preveni ataxia şi

sedarea excesivă.

La pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică este necesară reducerea dozelor.

In caz de insuficienţă respiratorie, trebuie luat în considerare efectul deprimant central al benzodiazepinelor.

Se recomandă prudenţă la pacienţii cu glaucom cu unghi îngust.

Benzodiazepinele nu trebuie utilizate în monoterapie pentru tratamentul depresiilor şi al psihozelor, deoarece

pot să mascheze simptomele acestor afecţiuni; în acest caz pot favoriza actele suicidare.

Tulburările de panică au fost asociate cu depresii majore primare sau secundare şi cu creşterea incidenţei

sinuciderilor la pacienţii netrataţi. De aceea, în cazul tratamentului cu doze mari de ALPRAZOLAM LPH al pacienţilor cu tulburări de panică se recomandă aceleaşi precauţii ca şi în cazul altor medicamente psihotrope utilizate la pacienţii cu depresie sau la cei care prezintă ideaţie suicidară.

Deoarece medicamentul conţine lactoză este contraindicat pacienţilor cu afecţiuni ereditare rare de

intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asocierea cu alcool etilic nu este recomandată deoarece accentuează efectul sedativ al alprazolamului.

Benzodiazepinele, printre care şi alprazolamul, produc efecte deprimante aditive la nivelul sistemului nervos

central (SNC) în condiţiile administrării concomitente cu medicamente antipsihotice, hipnotice, alte anxiolitice/sedative, antidepresive, analgezice narcotice, anticonvulsivante, anestezice, antihistaminice H1sedative. Aceste asocieri necesită prudenţă. În cazul analgezicelor narcotice amplificarea euforiei poate să

favorizeze dependenţa psihică.

Interacţiuni farmacocinetice se produc în condiţiile administrării alprazolamului simultan cu medicamente

care interferă cu metabolizarea sa.

Inhibitori CYP 3A4

Compuşii care inhibă anumite enzime hepatice (mai ales citocromul P450 CYP3A4) pot creşte concentraţia

plasmatică şi efectul alprazolamului.

Alprazolam nu se administrează concomitent cu ketoconazol, itraconazol şi alte antimicotice de tip azolic.

Administrarea simultană de nefazodonă, fluvoxamină şi cimetidină impune prudenţă şi eventual reducerea

dozelor.

Administrarea concomitentă cu fluoxetină, propoxifen, contraceptive orale, sertralină, diltiazem sau

antibiotice macrolide (eritromicină, claritromicină, troleandomicină) se va face cu prudenţă.

Inductori CYP 3A4

Deoarece alprazolamul este metabolizat prin intermediul CYP 3A4, inductorii acestei enzime îi cresc

metabolizarea. Interacţiunile dintre alprazolam şi inhibitorii proteazei HIV (de exemplu ritonavir) sunt complexe şi dependente de timp. Pe termen scurt, dozele mici de ritonavir au determinat o reducere semnificativă a clearance-ului alprazolamului, o creştere a timpului de înjumătăţire plasmatică şi o amplificare a efectelor clinice. Cu toate acestea, după administrarea îndelungată de ritonavir, reducerea clearance-ului alprazolamului este contracarată de inducţia CYP3A. Această interacţiune impune ajustarea dozei de alprazolam sau întreruperea administrării acestuia.

Nu s-au observat efecte asupra timpului de protrombină şi asupra concentraţiei plasmatice a warfarinei, în

cazul administrării concomitente cu alprazolam.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Datele cu privire la teratogenitate precum și efectele asupra dezvoltării postnatale și asupra

comportamentului, după folosirea de benzodiazepine nu sunt concludente.

O mare cantitate de date, provenite din studii clinice, arată că expunerea la benzodiazepine în primul

trimestru de sarcină nu este asociată cu o creștere semnificativă a riscului de malformații majore. Totuși, unele studii epidemiologice caz-control au identificat o creștere de 2 ori a riscului de stomatoschisis.

Tratamentul cu benzodiazepine în doze mari, în timpul trimestrului doi și trei de sarcină, este asociat cu o

scădere a mișcărilor fetale active și variații ale ritmului cardiac fetal.

Atunci când, din motive medicale, tratamentul trebuie administrat în ultima parte a sarcinii, chiar și când sunt

administrate doze mici de benzodiazepine, pot să apară la copil hipotonie axială și tulburări de supt - care conduc de multe ori la scăderea ritmului de creștere în greutate. Aceste tulburări sunt tranzitorii și pot să se mențină 1 până la 3 săptămâni, în funcție de timpul de înjumătățire al produsului. În cazul utilizării dozelor mari pot să apară depresia respiratorie, apneea și hipotermia la nou născut. În unele cazuri, la câteva zile după naștere, a fost observat sindromul de sevraj neonatal, manifestat prin hiperexcitabilitate, agitație și tremor, fără alte manifestări precursoare. Manifestarea sindromul de sevraj neonatal depinde de timpul de înjumătăţire al benzodiazepinei.

Alprazolam nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă administrarea lui este absolut obligatorie. Dacă

alprazolam este recomandat pe durata sarcinii sau dacă pacienta rămâne gravidă pe durata tratamentului cu alprazolam, trebuie să fie informată asupra potențialelor riscuri la care este expus fătul.

Dacă tratamentul cu alprazolam este necesar în ultima parte a sarcinii, dozele mari vor fi evitate și vor fi

instituite măsuri de monitorizare a fătului după naștere.

Alăptarea

Alprazolam este excretat în concetrații mici în laptele matern. Cu toate acestea nu este recomandată

administrarea alprazolam în timpul alăptării.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Ca şi în cazul altor medicamente active la nivelul SNC, este posibilă apariţia de reacţii adverse nervos

centrale (somnolenţă, ameţeli, sedare, amnezie, tulburări de concentrare și disfuncții musculare); de aceea pacienţii care utilizează alprazolam trebuie atenţionaţi să fie precauţi în privinţa capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje şi să nu efectueze astfel de activităţi până la dispariţia acestor reacţii.

4.8 Reacţii adverse

Apariţia reacţiilor adverse depinde de sensibilitatea individuală a pacientului şi de doza administrată.

Reacţiile adverse potenţiale se observă, de regulă, la iniţierea terapiei şi cel mai adesea dispar la continuarea

ei sau după scăderea dozei.

Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente

(≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Clasificare MedDRA Frecvență Reacții adverse

pe aparate și sisteme Tulburări endocrine mai puțin frecvente hiperprolactinemie

Tulburări metabolice și frecvente scăderea apetitului (anorexie)

de nutriție Tulburări psihice frecvente stare confuzională, depresie, dezorientare,

scăderea libido-ului mai puțin frecvente anxietate, insomnie, nervozitate, hipomanie, manie (vezi pct. 4.4), halucinații, furie, agresivitate, ostilitate, agitație, tulburări de libidou, tulburări de gândire, hiperactivitate psihomotorie Tulburări ale sistemului foarte frecvente sedare, somnolență

nervos frecvente ataxie, tulburări de echilibru, dificultăți în coordonare, tulburări de memorie, disartrie, tulburări de atenție, hipersomnie, letargie,amețeli, cefalee mai puțin frecvente amnezie, tremor,distonie cu frecvență necunoscută dezechilibre ale sistemului nervos autonom Tulburări oculare frecvente vedere încețoșată

Tulburări gastro- frecvente constipație, greață, xerostomie

intestinale mai puțin frecvente tulburări gastro-intestinale Tulburări hepatobiliare mai puțin frecvente hepatită, disfuncție hepatică, icter

Afecţiuni cutanate şi ale mai puțin frecvente dermatită

ţesutului subcutanat cu frecvență necunoscută angioedem Tulburări musculo- mai puțin frecvente slăbiciune musculară

scheletice și ale țesutului conjunctiv Tulburări renale și ale mai puțin frecvente incontinență, retenție urinară

căilor urinare Tulburări ale aparatului mai puțin frecvente disfuncții sexuale, dismenoree

genital și sânului Tulburări generale și la frecvente fatigabilitate, iritabilitate

nivelul locului de cu frecvență necunoscută edeme periferice administrare Investigații diagnostice mai puțin frecvente modificări de greutate, creșterea presiunii

intraoculare Sevraj

Sindromul de sevraj a apărut la scăderea bruscă a dozelor sau la oprirea bruscă a benzodiazepinelor, inclusiv

alprazolam. Acesta se poate manifesta de la semne precum insomnia și disforia ușoară, până la modificări majore precum crampe musculare și abdominale, vărsătură, transpirații, tremor și convulsii. De asemenea, la descreșterea rapidă a dozelor sau la oprirea bruscă a tratamentului, au apărut convulsii de sevraj.

Amnezia

Amnezia retrogradă poate apare și la doze terapeutice, riscul fiind mai mare pentru doze mai mari. Amnezia

poate fi asociată cu tulburări de comportament (vezi și pct. 4.4).

Depresia

Prezența unei depresii subclinice poate fi relevată în cursul tratamentului cu benzodiazepine, inclusiv

alprazolam.

Tulburări psihiatrice și reacții paradoxale

Reacții precum incapacitatea de a sta liniștit, agitație, iritabilitate, agresivitate, halucinații, atacuri de furie,

coșmaruri, psihoză, comportament inadecvat, sunt cunoscute că pot să apară la administrarea de benzodiazepine sau substanțe similare benzodiazepinelor. Ele pot fi uneori severe. Copii și vârstnicii sunt mai predispuși la asemenea reacții.

În multe dintre raportările spontane de reacții nedorite comportamentale, este menționat că pacienții au

primit concomitent și alte medicamente cu efecte SNC și/sau prezentau patologii psihice asociate.

Pacienții cu tulburări ”limită” de personalitate, cu istoric de comportament agresiv sau violent sau cei

cunoscuți cu istoric de abuz de alcool sau alte substanțe, au un risc mai mare de apariție a unor asemenea reacții. Episoade de iritabilitate, ostilitate, gânduri agresive au fost raportate și la pacienții cu stres post- traumatic la care administrarea alprazolam a fost oprită brusc.

Dependența

Folosirea alprazolam, chiar și în doze terapeutice, poate da dependență fizică. Oprirea tratamentului poate

conduce la sevraj sau fenomene de rebound (vezi și pct. 4.4). Au fost raportate de asemenea dependența psihică precum și abuzul de alprazolam.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru

permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

4.9 Supradozaj

Manifestările de supradozaj cu ALPRAZOLAM LPH reprezintă o amplificare a efectelor sale farmacologice

şi includ ataxie, somnolenţă, tulburări de vorbire, comă şi deprimare respiratorie. Deşi de regulă supradozajul unei benzodiazepine nu are consecinţe letale, trebuie avută întotdeauna în vedere posibilitatea asocierii cu alţi agenţi de tipul alcoolului etilic sau barbituricelor, precum şi patologia preexistentă. Tratamentul va fi adaptat în consecinţă. Terapia supradozajului constă în principal în susţinerea funcţiilor respiratorie şi cardio- vasculară. În cazul comei, tratamentul este mai ales simptomatic şi vizează prevenirea complicaţiilor. Pentru prevenirea deshidratării este necesară administrarea intravenoasă de lichide. Dacă pacientul a utilizat concomitent mai multe sedative, susţinerea funcţiilor vitale este esenţială. Imediat după ingestie se recomandă lavajul gastric şi/sau administrarea de cărbune activat. Ulterior se poate administra un diuretic osmotic. Efectele ingerării unei doze foarte mari pot persista timp îndelungat. Forţarea diurezei şi hemodializa au o utilitate limitată. În cazul supradozajului grav soldat cu stare comatoasă sau insuficienţă respiratorie, se poate administra ca antidot flumazenil intravenos.

Utilizarea flumazenilului ca antidot este contraindicată în următoarele situaţii:

- administrarea concomitentă de antidepresive triciclice;

- administrarea concomitentă de medicamente cu potenţial convulsivant ;

- anomalii EKG de tipul lărgirii complexului QRS sau prelungirii intervalului QT (modificări care sugerează folosirea concomitentă de antidepresive triciclice).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: anxiolitice, derivaţi de benzodiazepine; cod ATC: N05B A12

ALPRAZOLAM LPH conţine o triazolobenzodiazepină. Toate benzodiazepinele au proprietăţi similare:

anxiolitice, hipnotice-sedative, miorelaxante, anticonvulsivante; diferenţele cantitative şi cele farmacocinetice determină indicaţii terapeutice diverse.

Acţiunea benzodiazepinelor se exercită prin potenţarea inhibiţiei neuronale mediate de acidul gama-

aminobutiric (GABA).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Concentraţiile plasmatice maxime de alprazolam sunt atinse la 1-2 ore de la administrare. Timpul de

înjumătăţire plasmatică este de 12-15 ore iar la pacienţii vârstnici de aproximativ 16 ore.

Alprazolamul este metabolizat în special prin oxidare. Principalii săi metaboliţi sunt alfa-hidroxi-alprazolam

şi o benzofenonă derivată din alprazolam. Concentraţiile plasmatice ale acestor metaboliţi sunt extrem de mici. Activitatea biologică a alfa-hidroxi-alprazolamului este aproximativ jumătate din cea a alprazolamului.

Metaboliţii au timpi de înjumătăţire plasmatică asemănători alprazolamului.

Metabolitul benzofenonic este practic inactiv.

Alprazolamul şi metaboliţii săi sunt excretaţi mai ales pe cale urinară.

In vitro, alprazolamul se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de 80%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidențiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenționale de

genotoxicitate și potențial carcinogen.

După administrare de alprazolam timp de 2 ani la şobolani a fost observată o tendință pentru creșterea

dependentă de doză a apariţiei cataractei (la femele) și vascularizaţiei corneene (la bărbați). Aceste leziuni nu au apărut decât după 11 luni de tratament.

În studiile de toxicitate reproductivă administrarea de alprazolam la șobolani și iepuri este asociată la doze

foarte mari cu întârzierea dezvoltării și cu o incidență crescută de moarte fetală si malformaţii scheletice. În studiile de fertilitate, tratamentul șobolanilor masculi cu doze mari înainte de împerechere a determinat o scădere a procentului de produşi de concepţie.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Lactoză monohidrat

Celuloză microcristalină

Amidon de porumb

Stearat de magneziu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

ALPRAZOLAM LPH 0,25 mg comprimate

1 an ALPRAZOLAM LPH 0,5 mg comprimate

18 luni ALPRAZOLAM LPH 1 mg comprimate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 2 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate

Cutie cu 3 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate

Cutie cu 100 blistere din PVC-PVDC/Al a câte 10 comprimate

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Labormed Pharma S.A.

Bd.Theodor Pallady nr. 44B, sector 3, Bucureşti, România

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

ALPRAZOLAM LPH 0,25 mg

6154/2014/01-02-03 ALPRAZOLAM LPH 0,5 mg

6155/2014/01-02-03 ALPRAZOLAM LPH 1 mg

6156/2014/01-02-03

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Reînnoirea autorizaţiei, Ianuarie 2014

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Noiembrie, 2023